Sunteți pe pagina 1din 14

Amintiri din Comunism

BANCURI:
In comunism , oamenii treceau mai usor peste acele vremuri daca faceau haz de necaz.

Frigul i comunismul Afar-i frig/n cas-i frig/Deschid fereastra eu i strig/i mulumesc Partid Iubit/ C m-ai clit sau nchide, tovare, fereastra! Vrei s rceasc trectorii?

Apocalipsa De ce Romnia va supravieui Apocalipsei? Pentru c este cu 50 de ani n urma tuturor. Ura (!) Manifestaie mare la care lumea strig Ceauescu, PCR! Ura! Ura! Unul singur, mai amrt, st n spate i nu spune niciun cuvnt. Un securist se apropie de el i l ntreab de ce st tcut i nu strig Ura!. Omul rspunde: sunt rguit, tovare, dar Uraaa! este aici n suflet.

Timbrul lui Voronin Pe vremea lui Voronin, iese un timbru cu mutra lui. Se duce Voronin, deghizat, la un oficiu postal, s vad cum se vinde timbrul. -Nu se vinde, spune funcionarul.

- De ce?

- Nu se lipete.

Cere Voronin un timbru, scuipa pe lipici, l pune pe un plic i-i arat funcionarului: - De ce spui c nu se lipete? Uite, se lipete!

- Da, spune funcionarul, dar toi scuip pe partea ailalt. n avion Zboar n avion Vladimir Voronin, Zinaida Greceanii i Marian Lupu. Deodat, se stric motorul, iar avionul ncepe s cad. Din pcate, este numai o singur paraut. M. Lupu: Propun s organizm o votare secret, cine ctig, acela va lua parauta. Zis i fcut. Organizeaz votarea i ctig Voronin. Ia parauta i le spune tuturor: Adio i sare din avion. Z. Greceanii: Asta este, democraia este democraie. M. Lupu: De acord, nsa eu numai un lucru nu pot nelege. Cum naiba a reuit s ne ntreac cu 860 de voturi? A doua zi de Pati, Ceausescu vine la birou. Nici nu intra bine pe ua ca primul subordonat il ntmapina respectuos: - Hristos a inviat, tovarase comandant suprem! Ceauescu zambeste, da din cap si trece mai departe. Nu trec dou minute i apare alt subordonat: - Hristos a inviat, tovarase comandant suprem! - Stiu, stiu, am fost deja informat!

Comunismul
Ce a insemnat comunismul si cum s-au simtit cei care au luat cu adevarat parte la un regim tiranic nu putem sti cu exactitate, insa ne putem imagina. Un loc in care libertatea iti este ingradita, in care iti este frica sa si gandesti. Celor mai importante schimbari pe care le-a adus regimul comunist. Casa Poporului

Construita de Ceausescu , Casa Poporului este acum Palatul Parlamentului, a doua cladire administrativa din lume, dupa Pentagon. Ea a intrat in Cartea Recordurilor si pentru cea mai scumpa cladire administrativa din lume si cea mai grea. Imensa constructie are 86 m inaltime si 92 de metri sub pamant, cu 12 etaje si alte 8 subterane. La ultimul nivel este un buncar antiatomic si o retea de 20 km de tuneluri in care pot circula masinile. Elevii

Un insemn al elevilor din acea perioada era, pe langa uniforma obligatorie, cravata rosie de pionier . Un semn al celor ce nu se purtau corespunzator era lipsa ei. Se cereau unghiile la control, batistute si baietii erau obligati sa aibe parul cat mai scurt.

Inainte de inceperea anului scolar, timp de doua saptamani, copiii participau la munca agricola sau munceau la CAP. Scolile erau adevarate centre de crestere a viermilor de matase , hraniti cu frunze de dud pe care elevii eru obligati sa le aduca, impreuna cu hartiile si sticlele pentru reciclare. Biserica

Regimul comunist era incompatibil cu biserica, astfel ca religie a fost interzisa. In scoli nu se preda aceasta materie si nu existau icoane in clase. Fiind considerata un dusman al regimului, toti slujitorii ei au fost urmariti de securitate. Peste 500 de preoti au fost inchisi in inchisorile comuniste. A fost nevoie de multe compromisuri , de slujbe si de rugaciuni pe ascuns pentru ca ortodocsii sa nu renunte la credinta si sa aibe alaturi un ajutor dumnezeiesc. Monopolul presei

Singurul post tv care a ramas in perioada comunista a fost postul national, care transmitea zilnic intre orele 20 si 22. Toate posturile de radio independente au fost inchise, astfel ca romanii ascultau programele de la radiourile din Bulgaria sau

Ucraina. Intreaga presa era controlata de comunisti. In ziare se infrumusetau conditiile de trai si se prezentau realizarile extraordinare ale conducatorului. Toate cartile publicate trebuiau sa treaca de o cenzura apriga inainte de a vedea lumina tiparelor. Cultul personalitatii

Desi aproape analfabet, cu doar 4 clase absolvite si provenind dintr-o familie saraca, Ceausescu a facut tot posibilul sa fie considerat de toti ceilalti un om inteligent si puternic. Cel mai iubit fiu al poporului si-a pus poza pe toate manualele scolare si era subiectul odelor si discursurilor inaltatoare care i se citeau zilnic. Modelul cultului personalitatii l-a preluat in urma vizitelor sale in Coreea de Nord si China. Intreaga sa bibliografie a fost schimbata, el sustinand ca este un urmas al lui Decebal si Burebista. Ceausescu se lauda cu titlurile sale de doctor in economie si in stiinte, iar sotia sa, Elena , era academician doctor inginer, savant de renume mondial. Ratie la caldura , apa calda si curent

Caldura a fost considerata atunci mai mult un moft decat o necesitate. Pentru a nu fi nevoiti sa importe cantitati mari de gaze din Rusia, necesare pentru incalzire si

pentru apa calda, acestea au fost reduse considerabil. Astfel ca in casele oamenilor iarna era frig si apa calda pentru dus lipsea de cele mai multe ori. Temperatura din casele oamenilor nu depasea 10 grade . Pentru ca nici electricitate nu era prea multa, oamenii isi desfasurau activitatile zilnice la lumina lumanarii sau la lampile cu gaz. Iluminatul stradal a fost mult diminuat, si cateodata chiar eliminat. Noi ne plangem atunci cand trebuie sa stam o zi fara internet, in timp ce parintii si bunicii nostri se bucurau si de o ora, doua de curent. Interzicerea avortului

In 1966 dictatorul semneaza decretul 770, care interzicea avortul. O femeia putea face avort doar daca avea peste 40 de ani sau daca avea deja 4 copii. Asta pana in 1988, cand trebuia sa ai peste 45 de ani sau 5 copiii acasa pentru a putea face avort. Intreruperile de sarcina facute ilegal, de catre personal neautorizat sau de catre femei acasa au dus la 15.000 de decese. Copiii nascuti in acea perioada au fost numiti decretei . Multi dintre ei au ajuns in orfelinate sau au avut grave probleme de sanatate, din cauza tentativelor esuate de avort sau a sanatatii precare a mamelor. Securitatea

In perioada comunista de la noi din tara si nu numai se poate vorbi de ingradirea drepturilor si a libertatilor omului. In 1989 1 din 3 romani era colaborator al securitatii. Erau foarte multe telefoane ascultate si foarte multe persoane supravegheate, si era deajuns sa te declari impotriva regimului ca sa ajungi in inchisori politice si lagare de munca. Inchisoarea de la Pitesti este un exemplu viu al monstruozitatii si cruzimii de care comunistii au dat dovadada. Cei ce contestau regimul erau torturati, in incercarea de a-i reeduca. Ratia la mancare

Ratia la mancare era sub forma de cartela, cate 1 kg de persoana in cazul alimentelor indispensabile. Oamenii se asezau la cozi de cu noaptea pentru a prinde un litru de lapte sau cateva oua . Printre cele mai cunoscute produse se numarau crevetii, tacamurile de pui, nechezolul si salamul de soia. Fructele importate, ciocolata sau sucurile se gaseau doar in cazul celor ce aveau cunostinte si relatii. Parintii nostri isi aduc aminte cu siguranta de bananele ce se cumparau verzi si se puneau la uscat in hartie de ziar pe sifonier. Pentru a masca lipsurile oamenilor, medicul personal al conducatorului sustinea ca un adult nu trebuie sa consume mai mult de 3000 calorii pe zi. Revolutia

Au trecut mai bine de 23 de ani de la evenimentele din `89 dar inca ni le amintim cu teroare. Desi in tarile comuniste din Estul Europei trecerea de la comunism la un regim democratic s-a facut in mod pasnic, la noi revolutia a insemnat varsare de sange si executarea conducatorilor. Pornind dinTimisoara, unde s-a tras in multime, protestele s-au extins rapid. Desi s-a incercat musamalizarea evenimentului, romanii au aflat de la Europa Libera ce s-a intamplat. Ceausescu impreuna cu sotia sa au incercat sa fuga din tara cu elicopterul, insa au fost prinsi, iar in ziua de Craciun au fost condamnati la moarte prin impuscare.

Istoria modei n Romnia (II)


Se spune c tendinele vestimentare sunt indicatori economici foarte buni. Atunci cnd fustele se scurteaz preurile cresc! Un bun motiv pentru a ne ntoarce n timp ...

... i pentru a descoperi mai multe lucruri despre parcursul modei n Romnia!

Dior lanseaz new look

n anii regimului comunist care urmeaz rzboiului "cnd ncep s -i revin celelalte ri (...) i Dior lanseaz new look care este de fapt un import american. Atunci la noi intelectualitatea era trimis n pucrii, rnimea chiabur, adic oamenii care au muncit i care au fcut oarecare avere la ar sunt dui n Brgan. Sunt nite aciuni politice care au fcut s se rup firul i noi s nu mai fim n comunicare cu Apusul" .

Comunicarea cu Occidentul nseamn i evoluia modei. Christian Dior aduce napoi femeii luxul prin creaii elaborate, blnuri i bijuterii extravagante. n Romnia ns, aceste decoraiuni care separ clasele sociale sunt blamate i

hainele de blan sunt chiar tiate la spate n tramvai. Femeilor le rmn costumele deux pieces din stof de lna i rochiile simple, de bun gust.

Apar "restrictii la materiale, pantofi cu talp de lemn, din dou rochii se face una, femeile poart turban c s nu se duc la coafor. Adic srcie!". Deceniul 1950 - 1960 este numit n Romnia epoca Gheorghe Gheorghiu-Dej i modelul sovietic este urmat pe toate planurile, mai ales n mod. Femeile i leag capul cu basmale, esturile din care se realizeaz confecii sunt srccioase i n nuane sumbre, de pmnt. Fabricile de confecii sunt deinute de stat i astfel se uniformizeaz ntreaga mod romneasc, ignornd fantezia individual.

Elena Ceauescu prefer Chanel

n deceniul urmtor, Nicolae Ceauescu devine liderul statului i apare o oarecare deschidere ctre vest. Revistele de mod reproduc totui modele de fuste mini, rochii lungi de sear i pantaloni evazai, chiar i haine de blan pentru femei din Paris sau Milano. Interesul Elenei Ceauescu pentru mod se transform ntr-o tendina de a readuce tradiia naional n vog, de a o integra n noul stil boem purtat n Occident.

Taiorul Chanel este preferatul Elenei Ceauescu, modelele sunt copiate n fabricile noastre i impuse ca etalon femeilor din ntreaga ar prin revistele de mod ale vremii. Liniile clasice ale costumelor feminine Chanel au nsemnat moda perfect pentru acele femei cu responsabiliti n cadrul Partidului. Ele alegeau desigur nclmintea Guban Timioara, inspirat din revistele de mod Neckerman i Quelle.

"Toate hainele ei aveau aceeai form, erau toate la fel. Purta mai ales griuri i nu pot spune c din punct de vedere vestimentar ieea cumva n eviden. Nu era deloc genul care s umble dup ultima mod i se nconjura tot timpul cu femei mai n vrst, care nu erau n pas cu moda", i amintete Serghei Mizil, apropiat al familiei prezideniale.

Tineretul n blue jeans


Abia n anii 60 curentul hippie se strecoar i la noi n ar n ciuda rigorilor impuse de comunism. Tinerii descoper jeanii, "The Beatles" i ulterior fusta mini creat de Mary Quant i purtat cu stil de Twiggy.

Costumele unisex sunt piese de rezisten ale anilor 1970 i 1980 n ntreaga lume. Ele devin singurul trend nou acceptat n Romnia ntr-o perioad n care micarea punk aducea Europei un suflu nou i n mod. Nivelul de tri al oamenilor n ara scade i astfel i preocuprile lor vestimentare pierd din pasiu ne.

Tinerii sunt singurii care urmresc atent noutile n mod i aleg s creeze propriile versiuni ale stilurilor purtate n afar rii. Ei aleg pantaloni evazai, rochii lungi i mulate pe corp, sandale i pantofi cu talp ortopedic, accesorii ingenioase. La sfritul anilor 80 artitii plastici au nceput s fac design vestimentar. "Fondul Plastic" i magazinele "Uniunii Artitilor Plastici" sunt pline de piese unicat: rochii, geni, curele i nclminte pentru cei care doreau s se exprime vestimentar liber.

Intrarea n Europa pe care toat lumea a dorit-o dup 1989 a eliminat decalajul ntre Romnia i occident. "Acum circulm, aflm, avem reviste de mod, acum avem tot ce vrem.
Pe timpul comunismului, n Romnia, nu aveai dulapul plin de haine de firm i nici nu fceai shopping toat ziua. Industria modei ca i celelalte industrii era condus de ctre stat. n loc de case de mod, existau uniuni ale meteugarilor: UCECOM (Uniunea Naional a Cooperaiei Meteugreti) i UBCM (Uniunea din Bucureti a Cooperaiei Meteugreti), unde lucrau designerii. Sau meteugarii, aa erau ei numii pe atunci. Singurul loc de unde i puteai cumpra mbrcminte era lanul de magazine deinut de stat, Romarta. Aici erau doar haine fcute de uniunile meteugarilor care, la rndul lor, luau materialele de la Ministerul de Industrii Uoare (care guverna industriile uoare precum fabricile de croitorie, tricotaje i stocare). Sun a festivalul plictiselii, tiu. Totui, exista un balon de glamour care avea voie s pluteasc pe deasupra acestei mizerii. El coninea 25 de modele angajate de guvern care, mpreun cu cei civa designeri selectai, participau la spectacolele bianuale de mod care dictau ultimele curente. Unul dintre puinele top modele romneti din perioada comunist a fost Romania Iovan. A lucrat cu toate personajele importante din micua lume a modei romneti i a aprut pe coperta revistei Moda singura revist de mod disponibil, care aprea de dou ori pe an i, evident, era deinut de stat timp de trei ani la rnd. Dup cderea comunismului, Romania i-a nfiinat casa de mod Romanitza.
Moda feminin, n ton cu ideologiile comuniste Mutaiile aduse de instaurarea regimului comunist n Romnia au cuprins i moda n ceea ce privete mbrcmintea. De obicei, culorile predilecte ale hainelor purtate n comunism erau cenuiul sau maroniul. n primii ani de comunism, femeilor li s-a impus s poarte pe cap baticul sau

nframa (cu scopul de a elimina plria, despre care se spunea c este un obiect care amintete de regimul burghezo-moieresc). "n anii 60 erau la mod baticul i paltonul acela cambrat pe corp, care se purta ncheiat pn la gt. Era exclus orice obiect de mbrcminte care amintea n vreun fel de burghezie, dar i dac aducea cumva a vulgaritate, gen decolteuri largi sau fuste foarte scurte. Se mergea spre uniformizare n mbrcminte, se simea aa un soi de militarizare a vestimentaiei", spune bimreanca Ana Pop. Doamnele care au trit perioada comunist spun c anii 70 au fost cei mai frumoi din punct de vedere al mbrcmintei. n aceti ani au nceput s se poarte ciorapii din mtase, fustele "mini -jup" i puloverele din ln. "n Baia Mare s-a deschis magazinul Romarta, care oferea o gam larg de mbrcminte pentru femei, de o calitate superioar. Era la mod jerseul, stofa din ln, bluziele i puloverele", povestete Ana Pop. mbrcminte la comand dup model nemesc Femeile care nu erau mulumite de oferta magazinelor n ce privete mbrcmintea puteau s -i fac la comand diferite obiecte vestimentare, apelnd la atelierele de croitorie. Aici puteau s -i aleag anumite, haine speciale, luate din diverse reviste aduse din Germania, care era i singura ar, dup Rusia, acceptat ca model de mbrcminte de regimul comunist. Revoluia din '48 d natere i la schimbri vestimentare. Tinerii care au studiat la Paris vin napoi n ar purtnd costume n stil european. Costumul format din pantalonul drept cu imprimeu ecosez i redingota cu aplicaii n stil militar i rever ascuit devine "uniforma" paoptitilor. Femeile imit modele din Paris i Milano, cu ajutorul croitoreselor care transform vetmintele n funcie de tendinele europene.