Sunteți pe pagina 1din 6

Eficienta financiara a operatiunilor de mprumut

Activitatea de credit reprezint o iniiativa privata, al crei scop este atragerea i acumularea mijloacelor temporar disponibile, apoi repartizarea acestora ntre anumite verigi economice n condiii de plat, exigibilitate i rambursabilitate. Operaiunile de credit intr n atribuiile celor mai diverse instituii bancare i parabancare. De aceea sistemul de organizare a deservirii financiare i de credit joac un rol important n dezvoltarea businessului subiecilor economici i al populaiei, precum i n soluionarea problemelor sectorului cheltuieli a bugetului de Stat. De eficacitatea i funcionarea nentrerupt a mecanismului financiar i de credit, de accesul liber la resursele bneti, de sigurana i gradul de garanie a ndeplinirii obligaiilor de ctre debitori i creditori depinde n mare msur nu numai obinerea la timp i n cantiti suficiente a mijloacelor necesare de ctre anumite organizaii administrativteritoriale i alte structuri, ci i ritmurile dezvoltrii economiei naionale.
2

CURS 10 Eficiena financiar a operaiunilor de mprumut i finanrilor alternative.

Pentru majoritatea rilor puternic industrializate din Europa de Vest, S.U.A., Japonia, n condiiile actuale, sunt caracteristice sistemele de credit cu trei sau patru niveluri. De regul, n primele niveluri intr diverse tipuri de bnci, iar n ultimele instituiile specializate financiare i de credit nebancare. Gradul de dezvoltare a structurilor enumerate, care alctuiesc, n ansamblul lor, conceptul de sistem de credit, n diferite ri, este diferit. Dup numrul de verigi ale sistemului de credit i gradul de dezvoltare a acestora, pot fi definite particularitile sistemelor de credit din diverse ri.

Conform specializrii funcionale i volumului serviciilor financiare de credit, prestate ctre anumite uniti economice, nucleul sistemului de credit l alctuiete sistemul bancar, cruia i revine cea mai mare pondere a sarcinii de deservire financiar i de credit a ciclului economic. Unicul organ coordonator al activitii instrumentelor de credit este Banca Central (de emisiune), care ndeplinete funciile de gestiune a proceselor de organizare a deservirii financiare i de credit-decontare a economiei. Banca Central, ns, nu-i exercit direct influena i nu-i ndeplinete funciile de reglementare, verificare i supraveghere dect privind instituiile bancare, precum i alte instituii specializate n operaii pur bancare, care dein licena sa. Asupra celorlalte verigi ale sistemului de credit, Banca Central i instituiile sale nu-i pot exercita influen direct dect n anumite situaii, iar n majoritatea cazurilor doar o influen intermediat, ce se manifest prin interconexiunea operaiunilor financiare i de credit i prin raporturile reciproce dintre diverse sectoare ale pieei serviciilor financiare i de credit.
4

Sfera de activitate a bncilor include comerul (tranzaciile) cu bani i prestarea de servicii, legate de acest gen de activitate, persoanelor juridice i fizice (intermedierea plilor, servirea de cas, gestionarea depozitelor i altor bunuri ale clienilor). Concentrnd cea mai mare parte a capitalului de mprumut, bncile comerciale se ocup, practic, cu toate tipurile de operaiuni financiare, de credit i decontare, legate de deservirea ciclului economic al clientelei lor. Principalele funcii tradiionale ale bncii comerciale sunt: acumularea mijloacelor, economiilor i sumelor bneti temporar disponibile; asigurarea funcionrii mecanismului de decontare i pli, organizarea decontrilor n domeniul economiei naionale, sistematizarea operaiunilor de efectuare a plilor; creditarea anumitor uniti economice, persoane juridice i fizice, prestarea serviciilor financiare i de credit pentru ciclul economic intern i extern; 5 scontarea cambiilor i evidena operaiunilor cu aceste titluri.

Imprumuturile sau creditele se regasesc in cadrul unei firme in cadrul capitalurilor imprumutate si cuprind totalitatea surselor financiare utilizate de firma, care nu apartin acesteia si apartin tertilor (banci, creditori, furnizori, etc.). Eficienta financiara a imprumuturilor realizate de catre o firma presupune identificarea acelor surse financiare care sa permita firmei sa obtina o structura optime a capitalurilor care sa duca la: minimizarea costurilor capitalurilor atrase; minimizarea riscurilor aferente utilizarii acestora.

Costul unei surse de finanare i deci a mprumutului se poate defini drept rat de actualizare, ce se determin prin egalitatea dintre sumele primite cu titlu de mprumut, pe de o parte, i vrsmintele n contul rambursrilor periodice a plii remuneraiei i altor cheltuieli financiare aferente capitalului mprumutat, pe de alt parte. Costul mprumutului poate fi analizat:
costul mprumutului obligatar (al emisiei de obligaiuni) costul creditului pe termen mijlociu costul leasing-ului costul creditului bail pentru utilizator

Costul mprumutului obligatar


Pentru un credit clasic, fr diverse comisioane, fr prim de emisiune sau de rambursare, costul este egal cu dobnda nominal. Pentru mprumutul obligatar, n volumul costurilor figureaz, alturi de dobnda stabilit la nivelul ratei dobnzii de pe piaa financiar i de numrul de ani pentru care se emit obligaiunile, i alte cheltuieli: de emisiune, de publicitate, comisioane bancare, prime de emisiune, prime de rambursare etc. Toate aceste cheltuieli se stabilesc de la nceput n cot procentual, urmnd s se deduc din suma total a mprumutului.

Rata dobnzii nominale este cea care permite calcularea remuneraiei cuponului) pe baza valorii nominale a obligaiunii i se stabilete n momentul emisiunii mprumutului. Rata dobnzii poate sa fie fix, cnd cuponul rmne nemodificat ca volum pe toat durata mprumutului, i variabil, cnd valoarea cupoanelor se modific n funcie de diveri factori, n primul rnd, de oscilaia dobnzii pe piaa financiar. Rata dobnzii nominale nu trebuie confundat cu rata de actualizare a investirii n obligaiuni, care ine cont att de rata dobnzii nominale, cat i de primele de emisiune, primele de rambursare, comisioane i diverse cheltuieli de emisiune. Rata pentru cumprtorul obligaiunii este randamentul anual al unui mprumut, care se determin actualiznd suma fluxurilor pozitive primite n timpul duratei de via a mprumutului (cupoane, valoarea de rambursare), n timp ce pentru emitentul obligaiunilor, rata de actualizare reprezint costul brut al mprumutului.

Rata de actualizare (costul actuarial) al mprumutului obligatar reprezint rata efectiv pltit de debitor i ncasat de creditori, determinat nu numai de rata nominal a dobnzii, dar i de ali factori: emisiunea la scont, emisiune la prima i preul de rambursare. Rata de actualizare brut, fr inciden fiscal, este rata care egalizeaz preul de emisiune cu valoarea actualizat a fluxurilor viitoare pozitive generate de obligaiune (cupoane, pre de emisiune, pre de rambursare). Cumprtorul de obligaiuni vars un pre i n fiecare an primete un cupon, iar la scaden i valoarea obligaiunii la preul de rambursare.

10

Costul creditului bancar pe termen mijlociu


Costul creditului bancar pe termen mijlociu (3-7 ani) urmeaz frecvent evoluia ratei de baz a dobnzii bancare, utilizat i la calcularea costurilor creditelor pe termen scurt, n timp ce creditele pe termen lung urmeaz evoluia costului obligaiunilor pe piaa financiar. Creditele bancare nu presupun cheltuieli suplimentare ca i n cazul mprumuturilor obligatare, costul de actualizare al acestora se apropie foarte mult de rata nominal a dobnzii, uneori identificndu-se cu aceasta. Mrimea costului creditului bancar, respectiv suma dobnzii, depinde de trei factori: volumul creditului, rata dobnzii i timpul de creditare. 11 Dac un credit bancar, acordat pe mai muli ani, se ramburseaz i se pltesc dobnzile abia la scadena final sau se acord o perioad de graie, apare posibilitatea capitalizrii dobnzilor astfel, c pentru perioadele N+l N+n volumul dobnzii se calculeaz att asupra creditului iniial, ct i asupra volumului dobnzilor calculate, dar nepltite. Dobnda compus intervine atunci, cnd la sfritul fiecrei perioade de plasament dobnzile se adaug la capital, genernd ele nsele dobnzi n condiiile contractului iniial.

12

Costul leasing-ului
Determinarea costului operaiunii de leasing prezint oarecare dificultate ntruct este un mod de finanare particular, care grupeaz fluxuri de lichiditi variate de la o operaiune la alta (existena sau nu a opiunii de cumprare, servicii diverse oferite utilizatorului de ctre societatea de leasing etc.). Deciziile de investire i de finanare sunt separate pentru societatea de leasing, fa de utilizator, prin urmare i costul operaiunilor trebuie calculat separat. Costul operaiunii pentru societatea de leasing: n mod normal, societile de leasing execut concomitent i operaiuni de credit propriu-zis i urmresc ca riscul s fie acelai, ntruct plasamentele lor au o rentabilitate economic cel puin egal cu costul capitalului la care trebuie avut n vedere i influena fiscal. Ca urmarea riscului economic egal, presupus ntre operaiile de creditare i de leasing, costul mprumutului pentru societatea de leasing este identic cu costul minim al leasing-ului pentru utilizator.
13

Costul creditului bail* pentru utilizator


La nivelul utilizatorului costul creditului bail trebuie analizat comparativ cu costul pe care l-ar avea un credit bancar de egal valoare, neomind nite avantaje necuantificabile generate de creditul - bail, cum ar fi nemodificarea structurii financiare. n mod concret, la aprecierea costului, utilizatorul trebuie s aib n vedere elemente diverse: nu este obligat s deburseze mprumutul; vars periodic redevene, influenate pozitiv de facilitile fiscale de stat; renun la economii de impozit asupra amortizrii, bunul nefiind n proprietate, nu se amortizeaz de utilizator; renun la economii de impozit asupra cheltuielilor financiare fixe, pe care le-ar fi avut, dac se mprumuta la o banc.

n aceste condiii valoarea actualizat net se calculeaz ntre fluxul pozitiv iniial (contravaloarea bunului n folosin) i fluxurile negative viitoare actualizate (redevenele de plat). *cesiunea-bail sau leas-back este o form specific a leasing-ului mobiliar i reprezint o
tehnic prin care creditorul (societatea de leasing) transfer debitorului proprietatea unui bun, n scopul rscumprrii progresive ulterioare. Este un mijloc prin care utilizatorul i procur un credit garantat printr-un imobil asupra cruia la origine este proprietar. 14

C1

Slide 15

Finanrile alternative
Datorita situatiei existente la nivel global, finantarile acordate de banci sau de institutii financiare nebancare au devenit din ce in ce mai greu de obtinut. In acest context este necesar uneori sa se apeleze la finantarile alternative care pot fi: Cesiunea de creante/ transfer portofoliu de creante Imprumuturile intra-grup Cash pooling/Managementul lichiditatilor Barter Vanzare urmata de leasing
15

C1

Carmen-Elena, 25/11/2012

Cesiunea de creante/ transfer portofoliu de creante


Daca o firma se afla in situatia de a detine active imobilizate sub forma de creante, pe termen lung, recuperabile greu sau cu costuri ridicate, o alternativa poate fi aceea a vanzarii portofoliilor de creante. Beneficiul imediat al cesiunii il reprezinta transformarea acestor active in lichiditati. Cine poate achizitiona aceste creante? Banca Nationala a Romaniei si-a exprimat punctul de vedere in sensul ca achizitionarea de portofolii de creante rezultand din activitatea de creditare se califica drept activitate de creditare cu titlu profesional si in consecinta poate fi desfasurata doar de catre institutii financiare nebancare, cu exceptia cazului in care creantele respective rezulta din credite clasificate in categoria pierdere.
Achizitionarea creantelor care rezulta din contracte comerciale daca nu

Imprumuturile intra-grup
In cazul in care exista lichiditati disponibile in cadrul grupului, o solutie simpla si des folosita de finantare o reprezinta imprumuturile intra-grup.
Odata cu aparitia Ordonantei Guvernului 28/2006, activitatile de creditare intre societatile din cadrul unui grup au devenit mai rare, datorita faptului ca ordonanta amintita restrictiona activitatea de creditare cu titlu profesional la institutii de credit si institutii financiare nebancare, nu includea criteriile pe baza carora o activitate de creditare este considerata a fi desfasurata cu titlu profesional si nu includea nici un fel de exceptie privind imprumuturile intragrup. Pentru incheierea unor astfel de imprumuturi, este necesar ca aceste societati sa fie inregistrate si autorizate, prin adaugarea la obiectul de activitate, a codului CAEN corespunzator desfasurarii activitatilor de creditare.
17

presupune o activitate de finantare, nu intra sub incidenta cadrului legislativ administrat de BNR (Ordonanta Guvernului 28/2006 si Legea nr. 266/2006).
16

Din punct de vedere fiscal, veniturile realizate de imprumutator din aceasta operatiune sunt venituri impozabile, insa trebuie avute in vedere restrictiile legale privind deductibilitatea dobanzii si, eventual, a diferentelor de curs valutar la nivelul celui ce beneficiaza de imprumut. Legea distinge doua limitari (Ordonanta Guvernului 28/2006 si Legea nr. 266/2006) : pentru imprumuturile obtinute de la alte institutii decat cele bancare/de credit, deductibilitatea dobanzii este limitata la nivelul de referinta al BNR, pentru imprumuturile in lei, sau la 7%, pentru imprumuturile in valuta; pentru societatile comerciale, cu exceptia societatilor bancare si de credit, care au un grad de indatorare mai mare decat 3 sau mai mic decat zero (calculat pentru imprumuturile luate de la alte societati decat cele bancare/de credit si cu un termen mai mare de 1 an), cheltuielile cu dobanzile si pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente acestor imprumuturi sunt nedeductibile, urmand a fi reportate si deduse la momentul in care gradul de indatorare va ajunge sub 3.
18

Cash pooling/Managementul lichiditatilor


Cash poolingul, desi nu este reglementat ca atare, incepe sa fie implementat si in Romania si reprezinta o modalitate de management al lichiditatilor existente la nivelul unui grup. Cash poolingul presupune plasarea lichiditatilor existente de catre un intermediar (ce poate fi o banca sau o societate din acelasi grup) catre societatile din grup ce inregistreaza un necesar de lichiditati. Similar cu cazul imprumuturilor intra grup, si in acest caz este necesara inregistrarea si autorizarea in obiectul de activitate a codului CAEN 6492, corespunzator desfasurarii activitatilor de creditare, precum si limitarile prevazute de Legea 31/1990 privind societatile comerciale, in materie de acordare de credite intre societati afiliate.
19

Barterul
Barterul este un contract de schimb comercial, nepresupunand deci doua operatiuni de vanzare distincte sau o contraprestatie financiara/transfer de lichiditati, reprezentand in acelasi timp si o alternativa ce trebuie luata in calcul in cazul in care o societate si/sau partenerii acesteia nu au resurse financiare. In cazul unui dezvoltator imobiliari atunci cand apeleaza la aceasta alternativa, trebuie analizate atent contractele de finantare a dezvoltarii proiectelor imobiliare incheiate de acestia cu bancile, intrucat exista posibilitatea ca acele contracte sa contina clauze de limitare a modalitatii dezvoltatorului de a dispune de proiectul respectiv. In acest caz, este recomandabila negocierea cu banca a acestei posibilitati inca de la inceput, pentru a evita o eventuala situatie de incalcare a contractului de credit prin utilizarea acestei metode alternative. Din punct de vedere fiscal, operatiunea de barter este vazuta insa ca fiind compusa din doua tranzactii distincte, cum ar fi o vanzare si o cumparare, tratamentul fiscal fiind cel aferent unor astfel de tranzactii, analizate distinct.
20

Vanzare urmata de leasing


Aceasta modalitate de finantare, consacrata in mod expres de Ordonanta 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, este potrivita pentru situatia in care dispuneti de active imobilizate de valoare mare, si consta in vanzarea acestora si, ulterior, inchirierea acestora de la noul proprietar. La efectuarea unei astfel de operatiuni insa, trebuie avut in vedere faptul ca, daca este incheiata cu o societate romaneasca, aceasta va trebui sa fie o institutie financiara nebancara, societate de leasing sau o banca. Avantajul acestui procedeu consta in faptul ca se transforma active imobilizate in active lichide, cu posibilitatea de a folosi in continuare activele respective.
21

Datorita faptului ca, din punct de vedere contabil, activele nu sunt scoase din gestiune, amortizarea lor contabila si fiscala continuand in aceleasi conditii, nu se va plati nici impozit pe castigul potential obtinut la vanzare. Dobanzile aferente ratelor de leasing vor fi deductibile la calculul profitului impozabil. Din punctul de vedere al TVA, insa, vanzarea si operatiunea de leasing sunt tratate ca operatiuni distincte.

V mulumesc pentru atenie!

22

23