BILET DE EXAMEN nr.1 S se calculeze indicatorii statistici posibili. Interpretai rezultatele obinute.

-Calcularea marimilor relative de tip rata(indicatori statistici intensivi) A) Rata natalitatii pt anul de gestiune (promile) Nr. Nou-nascutilor(2300) : Nr Populatiei(85000) x 1000= 27,06 B) Rata mortalitatii generale pt anul de gestiune Nr. Decedatilor(697) : Nr. Populatiei(85000) x 1000= 8.2 C) Rata mortalitatii infantile pt anul de gestiune Nr. Decedatilor pina la 1 an de viata(55) : nr nou-nascutilor vii(2300) x 1000=23.91 Concluzie: 4. Rata natalitatii pt anul de gestiune este in crestere 5. Rata mortalitatii pr anul de gestiune este in descrestere 6. Rata mortalitatii infantile este in crestere evidenta, fapt ingrijorator, care impune implicari de urgenta. - Calcularea marimilor drelative de tip proportie(indicatori extensivi sau de struktura) A) Ponderea medicilor pediatri: Nr. De medici pediatri: Nr total de medici x 100= 25 : 80 x 100=31.25% B) Ponderea medicilor chirurgi Nr de medici chirurgi : Nr total de medici x 100= 15 : 80 x 100=18.75% C)Ponderea medicilor de familie: Nr medicilor de familie : Nr total de medici x 100= 40 : 80 x 100 =50% Concluzie: Mrimile relative de proporie calculate reprezint indicatori statistici care exprim o parte din intreg, reprezentind astfel structura sau statica fenomenului. -Calcularea marimilor de tip raport(indicatori statistici de raport) a) Nivelul de asigurare a populatiei ce medici Nr total de medici : Nr total de populatie x 10000= 80:85000x10000=9.410/000 Concluzie: In raionul B asigurarea ce medici a populatiei constituie 9.41 medici la 10000 populatie. -Calcularea marimilor relative de tip demonstrativ(indicator demonstrativ) a) Nr total de nou-nascuti vii in anul X : Nr total de nou nascuti vii in anul G x 100=1700:2300x100=73.9% b) Nr total de nou-nascuti vii in anul Y : Nr total de nou nascuti vii in anul G x 100= 1615:2300x100=70.2% c) Nr total de nou-nascuti vii in anul Z : Nr total de nou nascuti vii in anul G x 100=1530:2300x 100=66.5% Anul Nr nou-nascutilor vii Indici statistici de natalitate G 2300 100 X 1700 73.9 Y 1615 70.2 Z 1530 66.5 Concluzie:Astfel din datele obtinute reese ca indicatorul statitic demonstrativ a natalitatii pt anul X a constituit 73.9%, pt anul Y 70.2%, pt anul Z 66.5%, toate comparativ cu anul de gestiune. Astfel se poate afirma ca nivelul natalitatii pt anul de gestiune comparativ cu trei ani precedenti este in crestere.

BILET DE EXAMEN nr.2 S se calculeze indicatorii statistici posibili. Interpretai rezultatele obinute. -Calcularea marimilor relative de tip rata(indicatori statistici intensivi) A) Rata natalitatii pt anul de gestiune (promile) Nr. Nou-nascutilor(5300) : Nr Populatiei(185000) x 1000= 28.65 B) Rata mortalitatii generale pt anul de gestiune Nr. Decedatilor(1600) : Nr. Populatiei(185000) x 1000= 8.65 C) Rata mortalitatii infantile pt anul de gestiune Nr. Decedatilor pina la 1 an de viata(115) : nr nou-nascutilor vii(5300) x 1000=21.7 Concluzie: 1. Rata natalitatii pt anul de gestiune este in crestere 2. Rata mortalitatii pr anul de gestiune este in descrestere 3. Rata mortalitatii infantile este in crestere evidenta, fapt ingrijorator, care impune implicari de urgenta. - Calcularea marimilor drelative de tip proportie(indicatori extensivi sau de struktura) A) Ponderea medicilor pediatri: Nr. De medici pediatri: Nr total de medici x 100= 55:180 x 100=3055% B) Ponderea medicilor chirurgi Nr de medici chirurgi : Nr total de medici x 100= 35 : 180 x 100=19.44% C)Ponderea medicilor de familie: Nr medicilor de familie : Nr total de medici x 100= 90 : 180 x 100 =50% Concluzie: Mrimile relative de proporie calculate reprezint indicatori statistici care exprim o parte din intreg, reprezentind astfel structura sau statica fenomenului. -Calcularea marimilor de tip raport(indicatori statistici de raport) a) Nivelul de asigurare a populatiei ce medici Nr total de medici : Nr total de populatie x 10000= 180:185000x10000=9.730/000 Concluzie: In raionul C asigurarea ce medici a populatiei constituie 9.73 medici la 10000 populatie. -Calcularea marimilor relative de tip demonstrativ(indicator demonstrativ) a) Nr total de nou-nascuti vii in anul X : Nr total de nou nascuti vii in anul G x 100=3700:5300x100=69.81% b) Nr total de nou-nascuti vii in anul Y : Nr total de nou nascuti vii in anul G x 100= 3515:5300x100=66.32% c) Nr total de nou-nascuti vii in anul Z : Nr total de nou nascuti vii in anul G x 100=3330:5300x 100=62.83% Anul Nr nou-nascutilor vii Indici statistici de natalitate G 5300 100 X 3700 69.81 Y 3515 66.32 Z 3330 62.83 Concluzie:Astfel din datele obtinute reese ca indicatorul statitic demonstrativ a natalitatii pt anul X a constituit 69.81%, pt anul Y66.32 %, pt anul Z 62.83%, toate comparativ cu anul de gestiune. Astfel se poate afirma ca nivelul natalitatii pt anul de

BILET DE EXAMEN nr.3 Virsta, x 29 30 33 36 38 40 41 43 44 47 48 49 50 52 59 60 67 68 70 73 Nr de personae, f xf d d^2 d^2f 3 87 -18 324 972 1 30 -17 289 289 1 33 -14 196 196 2 72 -11 121 242 1 38 -9 81 81 1 40 -7 49 49 3 123 -6 36 108 2 86 -4 16 32 1 44 -3 9 9 3 141 0 0 0 1 48 1 1 1 1 49 2 4 4 1 50 3 9 9 2 104 5 25 50 1 59 12 144 144 1 60 13 169 169 1 67 20 400 400 2 136 21 441 882 1 70 23 529 529 1 73 26 676 676 30=n xf=1410 d^2f=4842 1. Media aritmetica ponderata = suma produsului valorilor individuale cu frecventele respective(xf) : nr de cazuri observate = 1410/30=47, prin urmare virsta medie a persoanelor bolnave este 47 de ani. 2. Modulul corespunde valorii cu cele mai multe frecvente si este egala cu 47,29,41 3. Mediana (n+1)/2= 31/2=15.5, locul medianei corespunde semisumei varianteor 15 si 16 rezulta ca mediana este 47 4. Amplitudenea absoluta a variatie (A) = Xmax-Xmin=73-29=44 Amplitudenea relative avariatiei(A%)=(A/X)*100=(44/47)*100=93.6% Astfel distanta intre capetele seriei reprezinta 93.61% din medie. 5. Abaterea Maxima Pozitiva d max=73-47=26 Abaterea Maxima negative d max=29-47=-18 6. Dispersia=d^2f/n-1=166.96 7. Abaterea medie patratica=dispersie=12.92 In mediu persoanele bolnave sunt mai in virsta sau mai tinere cu 13 ani decit media. In intervalul valoric +- 2 se distribuie 100% din valorile individuale, ceea ce corespunde legii distributiei normale a caracteristicii 8. Coeficientul de variatie = +-(/X)*100=(13/47)x100=27.66% Valoarea dubla 55.32% Concluzie: ca grupul cercetat de bolnavi este mai putin omogen, dar totusi premite generalizarea rezultatelor otinute, cu o anumita probabilitate de a gresi.conform coefientului de variatie obtinut, acesta indicva o variatie medie. X 60 61 62 64 67 69 73 74 75 77 78 81 83 84 85 86 87 88 90 95 96 104 107 108 109 f 2 1 2 2 1 1 1 2 1 1 1 1 2 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 N=30

Biletul nr.4: Xf d d df 120 21,5 462,25 924,5 61 20,5 420,25 420,25 124 19,5 380,25 760,5 128 17,5 300,25 612,5 67 14,5 210,25 210,25 69 12,5 156,25 156,25 73 8,5 72,25 72,25 148 7,5 56,25 112,25 75 6,5 42,25 42,25 77 4,5 20,25 20,25 78 3,5 12,25 12,25 81 0,5 0,25 0,25 166 -1,5 2,25 4,5 84 -2,5 6,25 6,25 85 -3,5 12,25 12,25 86 -4,5 20,25 20,25 87 -5,5 30,25 30,25 176 -6,5 42,25 84,5 90 -8,5 72,25 72,25 95 -13,5 182,25 182,25 96 -14,5 210,25 210,25 104 -22,5 506,25 506,25 107 -25,5 650,25 650,25 108 -26,5 702,25 702.25 109 -27,5 756,25 756,25 249 6581.5 4 1. Media aritmetica ponderata = suma produsului valorilor individuale cu frecventele respective(xf) : nr de cazuri observate = 2494/30=83.13, prin urmare greutatea medie a persoanelor bolnave este 83,13 kg 2. Modulul corespunde valorii cu cele mai multe frecvente si este egala cu 60,62,64,74,83,88 3. Mediana (n+1)/2= 31/2=15.5, locul medianei corespunde semisumei varianteor 15 si 16 rezulta ca mediana este 83,13 4. Amplitudenea absoluta a variatie (A) = Xmax-Xmin=109-60=49 Amplitudenea relative avariatiei(A%)=(A/X)*100=(49/83,13)*100=58.94% Astfel distanta intre capetele seriei reprezinta 58.94% din medie. 5. Abaterea Maxima Pozitiva d max=109-83.13=25.87 Abaterea Maxima negative d max=60-83.13=-23.13 6. Dispersia=d^2f/n-1=226.95 7. Abaterea medie patratica=dispersie=15.06 In mediu persoanele bolnave au o greutate mai mare cu 15 kg decit media. In intervalul valoric +- 1 se distribuie 100% din valorile individuale, ceea ce nu corespunde legii distributiei normale a caracteristicii 8. Coeficientul de variatie = +-(/X)*100=(15/83.13)x100=18.04% Concluzie: ca grupul cercetat de bolnavi este mai putin omogen, dar totusi premite generalizarea rezultatelor otinute, cu o anumita probabilitate de a gresi.conform coefientului de variatie obtinut, acesta indicva o variatie medie.

BILET DE EXAMEN nr.5 x 20 22 23 24 25 26 28 29 32 33 34 35 36 37 38 f 1 2 1 2 3 4 2 1 1 2 2 1 1 1 2 N=26 xf 20 44 23 48 75 104 56 29 39 66 68 35 36 37 38 718 d 7.6 5.6 4.6 3.6 2.6 1.6 -0.4 -1.4 -4.4 -5.4 -6.4 -7.4 -8.4 -9.4 -10.4 d2 57.76 31.36 31.16 12.96 6.76 3.2 0.16 1.96 19.36 29.16 40.96 57.76 70.56 88.36 108.1 6 d2f 57.76 62.72 21.16 25.92 20.28 12.8 0.32 1.96 19.36 58.32 81.92 57.76 70.56 88.36 216.32 795.52 BILET DE EXAMEN nr.6 1. Cei 5 parametrii pe baza carora se apreciaza indicele Apgar sunt: respiratia, frecventa cardiaca, reactivitatea la stimuli, tonusul muscular, aspectul tegumentelor parametrii care vor fi notati cu puncte de la 0 la 2, fiecare. Prin insumarea acestor puncte se obtine un punctaj de la 0 la 10, numit scorul Apgar. Legatura de dependenta dintre 2 sau mai multe fenomene, sensul si intensitatea acesteia se stabilesc cu ajutorul coeficientului de corelatie. Formula de calcul: r(xy)= (dx*dy)/ ( dx*dy), in care r(xy)- coef de corelatie dx*dy- suma produselor dintre abaterile de la media aritmetica a valorilor frecventelor celor 2 fenomene (x si y) ce se coreleaza, dx- suma patratelor abaterilor de la media aritmetica a valorilor frecventelor fenomenului x dy- suma patratelor abaterilor de la media aritmetica a valorilor frecventelor fenomenului y Nr.co Virsta Scor dx dy dx dy dx pil gestatie, Apga *d x r,y y 1 26 7 -2,3 0 5,29 0 0 2 27 7 -1,3 0 1,69 0 0 3 27 8 -1,3 1 1,69 1 -1,3 4 27 1 -1,3 -6 1,69 36 7,8 5 27 5 -1,3 -2 1,69 4 2,6 6 28 7 -0,3 0 0,09 0 0 7 28 8 -0,3 1 0,09 1 -0,3 8 29 6 0,7 -1 0,49 1 -0,7 9 29 6 0,7 -1 0,49 1 -0,7 10 29 8 0,7 1 0,49 1 0,7 11 29 9 0,7 2 0,49 4 1,4 12 29 10 0,7 3 0,49 9 2,1 13 29 9 0,7 2 0,49 4 1,4 14 30 9 1,7 2 2,89 4 3,4 15 30 4 1,7 -3 2,89 9 -5,1 16 30 8 1,7 1 2,89 1 1,7 dx=x-X, X= (26+4*27+2*28+6*29+3*30)/16=454/16=28,3 dy=y-Y, Y=(1+4+5+2*6+3*7+4*8+3*9+10)/16=7 dx*dy=13, dx=23,84 dy=76 r(xy)= (dx*dy)/ ( dx*dy)=13/(23,84*76)= 0,3 Valoarea coeficientului de corelatie cuprinsa intre 0,69 si 0,3 denota o corelatie medie intre fenomene, ceea ce e caracteristic pentru problema data. 2. criteriu pentru interpretarea semnificatiei coeficientului de corelatie este coeficientul de determinare- r patrat. Pentru r=0,3, r patrat =0,09. Uzual acesta se inmulteste cu 100 si exprimarea se transforma in procente din dispersie (9%). Prin urmare, 9% din variatia scorului Apgar este determinata de variatia virstei de gestatie. Testul de semnificatie pentru coeficientul de corelatie , se calculeaza dupa formula

1. Media aritmetica ponderata = suma produsului valorilor individuale cu frecventele respective(xf) : nr de cazuri observate = 718/26=27.6, prin urmare indicele masei corporale mediu a persoanelor sanatoase este 27.6. 2. Modulul corespunde valorii cu cele mai multe frecvente si este egala cu 26 3. Mediana (n+1)/2= 27/2=13.5, locul medianei corespunde semisumei varianteor 13 si 14 rezulta ca mediana este 26 4. Amplitudenea absoluta a variatie (A) = Xmax-Xmin=38-20=18 Amplitudenea relative avariatiei(A%)=(A/X)*100=(18/27.6)*100=65.22% Astfel distanta intre capetele seriei reprezinta 65.22% din medie. 5. Abaterea Maxima Pozitiva d max=38-27.6=10.4 Abaterea Maxima negative d max=20-27.6=-7.6 6. Dispersia=d^2f/n-1=31.82 7. Abaterea medie patratica=dispersie=5.64 In mediu persoanele sanatoase au un indice al masei corporale mai mare cu 6 decit media. In intervalul valoric +- 2 se distribuie 100% din valorile individuale, ceea ce corespunde legii distributiei normale a caracteristicii 8. Coeficientul de variatie = +-(/X)*100=(6/27.6)x100=21.74% Concluzie: ca grupul cercetat este mai putin omogen, dar totusi premite generalizarea rezultatelor otinute, cu o anumita probabilitate de a gresi.conform coefientului de variatie obtinut, acesta indicva o variatie medie.

t n 2 =

r n 2 1r 2

r-valoarea coeficientului de corelatie

n-nr variantelor perechi care coreleaza,n=16 Facem calculele, obtinem t caculat=1,17. Valoarea calculata se compara cu cea tabelara, stabilita probabilistic pentru un nivel de semnificatie. Daca t calculat>t tabelar coeficientul de corelatie este semnificativ si daca t calculat<t tabelar, legatura este nesemnificativa. 3. Prezentam grafic rezultatele: Dreapta ce trece prin mijlocul norului de puncte formeaza cu abcisa (Ox) un unghi al carui valoare tinde sa se apropie de 45, ceea ce denota o corelatie medie intre fenomenele analizate. Norul de puncte tinde sa se dispuna fusiform, de jos in sus, de la stinga la dreapta, ceea ce inseamna ca exista o corelatie directa intre scorul Apgar si virsta de gestatie.
Corelograma
12 10 scor Apgar 8 6 4 2 0 25,5

26

26,5

27

27,5

28

28,5

29

29,5

30

30,5

virsta de gestatie

BILET DE EXAMEN nr.7 Nr.subie ct 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 greuta te,x 58 76 100 70 88 67 55 74 75 60 115 58 65 79 85 95 IM C, y 22 31 34 29 26 25 22 24 25 21 33 25 20 23 27 32 dx dy dx dy 17.5 6 23.1 4 61 7.9 0.04 1.42 17.5 6 4.8 1.42 27 46.4 1.42 38.3 1 10.1 8 0.66 33.7 6 dx*dy

-18,25 -0.25 23.75 -6.25 11.75 -9.25 -21.25 -2.25 -1.25 -16.25 38.75 -18.25 -11.25 2.75 8.75 18.75

-4.19 4.81 7.81 2.81 -0.19 -1.19 -4.19 -2.19 -1.19 -5.19 6.81 -1.19 -6.19 -3.19 0.81 5.81

333.06 0.06 564.06 39.06 138.06 85.56 451.56 5.06 1.56 264.06 1501.5 6 333.06 126.56 7.56 76.56 351.56

76.46 -1.2 185.48 -17.56 -2.23 11 89.03 4.92 1.48 84.33 263.88 21.71 69.63 -8.77 7.08 108.93

dx=x-X, X=1220/16=76.25 dy=y-Y, Y=419/16=26.19 dx*dy=894.17 dx=4278.96 dy=292.57 r(xy)= (dx*dy)/ ( dx*dy), in care r(xy)- coef de corelatie dx*dy- suma produselor dintre abaterile de la media aritmetica a valorilor frecventelor celor 2 fenomene (x si y) ce se coreleaza, dx- suma patratelor abaterilor de la media aritmetica a valorilor frecventelor fenomenului x dy- suma patratelor abaterilor de la media aritmetica a valorilor frecventelor fenomenului y r(xy)= (dx*dy)/ ( dx*dy)=894.17/(4278.96*292.57)= 0.8 Valoarea coeficientului de corelatie cuprinsa intre 0,69 si 0,3 denota o corelatie puternica intre fenomene, ceea ce e caracteristic pentru problema data. 2. criteriu pentru interpretarea semnificatiei coeficientului de corelatie este coeficientul de determinare- r patrat. Pentru r=0,8, r patrat =0,64. Uzual acesta se inmulteste cu 100 si exprimarea se transforma in procente din dispersie (64%). Prin urmare, 64% din variatia IMC este determinata de variatia greutatii.

Testul de semnificatie pentru coeficientul de corelatie , se calculeaza dupa formula

t n 2 =

r n 2 1r 2

r-valoarea coeficientului de corelatie n-nr variantelor perechi care coreleaza,n=16 Facem calculele, obtinem t caculat=18.66. Valoarea calculata se compara cu cea tabelara, stabilita probabilistic pentru un nivel de semnificatie. Daca t calculat>t tabelar coeficientul de corelatie este semnificativ si daca t calculat<t tabelar, legatura este nesemnificativa. 3. Prezentam grafic rezultatele:
Corelograma
12 10 scor Apgar 8 6 4 2 0 25,5

26

26,5

27

27,5

28

28,5

29

29,5

30

30,5

virst a de gest at ie

BILET DE EXAMEN nr.8 Nr. Subiect 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Total Glicemie (mg/dl), x Greutate (kg), y 78 85 86 68 70 79 80 80 89 82 92 54 76 82 58 63 1222 Media ar. : 76,375 r(xy)= (dx*dy)/ ( dx*dy), in care r(xy)- coef de corelatie dx*dy- suma produselor dintre abaterile de la media aritmetica a valorilor frecventelor celor 2 fenomene (x si y) ce se coreleaza, dx- suma patratelor abaterilor de la media aritmetica a valorilor frecventelor fenomenului x dy- suma patratelor abaterilor de la media aritmetica a valorilor frecventelor fenomenului y r(xy)= (dx*dy)/ ( dx*dy)=705.5/(1797.75*5649)= 0.22 Valoarea coeficientului de corelatie cuprinsa intre 0,69 si 0,3 denota o corelatie slaba intre fenomene, ceea ce e caracteristic pentru problema data. 2. criteriu pentru interpretarea semnificatiei coeficientului de corelatie este coeficientul de determinare- r patrat. Pentru r=0.22, r patrat =0.05. Uzual acesta se inmulteste cu 100 si exprimarea se transforma in procente din dispersie (5%). Prin urmare, 5% din variatia greutatii este determinata de variatia glicemiei. 70 90 95 130 95 70 105 70 125 120 90 85 70 90 80 75 1460 Media ar. : 91,25 dx 1,63 8,63 9,63 -8,38 -6,38 2,63 3,63 3,63 12,63 5,63 15,63 -22,38 -0,38 5,63 -18,38 -13,38 dy -13,25 -1,25 3,75 38,75 3,75 -21,25 13,75 -21,25 33,75 28,75 -1,25 -6,25 -21,25 -1,25 -11,25 -16,25 dx 2,64 74,39 92,64 70,14 40,64 6,89 13,14 13,14 159,39 31,64 244,14 500,64 0,14 31,64 337,64 178,89 1797,75 dy 175,56 1,56 14,06 1501,56 14,06 451,56 189,06 451,56 1139,06 826,56 1,56 39,06 451,56 1,56 126,56 264,06 5649 dxdy -21,53 -10,78 36,09 -324,53 -23,91 -55,78 49,84 -77,03 426,09 161,72 -19,53 139,84 7,97 -7,03 206,72 217,34 705,5 r xy=0,22

Testul de semnificatie pentru coeficientul de corelatie , se calculeaza dupa formula

t n 2 =

r n 2 1r 2

r-valoarea coeficientului de corelatie n-nr variantelor perechi care coreleaza,n=16 Facem calculele, obtinem t caculat=3.24. Valoarea calculata se compara cu cea tabelara, stabilita probabilistic pentru un nivel de semnificatie. Daca t calculat>t tabelar coeficientul de corelatie este semnificativ si daca t calculat<t tabelar, legatura este nesemnificativa.

BILET DE EXAMEN nr.9 Nr. Subiect 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 x 168 258 228 247 156 172 165 210 264 220 258 200 195 245 189 y 136 148 125 121 157 148 116 140 161 161 122 128 122 137 139 dx -43.66 46.34 16.34 35.34 -55.66 -39.66 -46.66 -1.66 52.34 8.34 46.34 -11.66 -16.66 33.34 -22.66 dy -1.4 10.6 -12.4 -12.4 19.6 10.6 -21.4 2.6 23.6 23.6 -15.4 -9.4 -15.4 -0.4 1.6 dx 1906.2 2147.4 267 1249 3098.03 1573 2177.15 2.76 2739.5 70 2147.4 136 278 1112 513.5 dy Nr. Subiect 1.96 1 112.36 2 154 3 154 4 384.16 5 112.36 6 458 7 6.76 8 557 9 557 10 237.16 88.36 237.16 0.16 2.56 31 26 34 37 35 33 34 32 29 39 x

BILET DE EXAMEN nr.10

y 25 18 26 27 29 23 26 24 25 22

dx 6 -4 -1 1 0 2 4 1 -7 -2

dy 0,5 -6,5 1,5 2,5 4,5 -1,5 1,5 -0,5 0,5 -2,5

dx 36 16 1 1 0 4 16 1 49 4

dy 0,25 42,25 2,25 6,25 20,25 2,25 2,25 0,25 0,25 6,25

Total

3175 Media ar. : 211.66

2061 Media ar. : 137.4

19407.2

3178.16

1. X(med)/y(med)= suma x/y : n Xmed=211.66; ymed=137.4 2. x=+ dxf /n-1=+ 19407,2/14=37,23 y=-+ dyf /n-1= =+ 3178,16/14=15,06 3. Cvx=(37,23/211,66)*100%=17,6% Cvy=(15,06/137,4)*100%=10,96% 4. Esx= x/n-1=37,23/3,74=9,95 Esy= y/n-1=15,06/3,74=4,02 5. T=IMxI- IMyI/ Esx+ Esy=(211,66-137,4)/ 99+16,16=6,92 T din tabel =2,145 GL(gradul de libertate)=n-1=15-1=14,respectiv pragul de semnificatie fiind 0,05=> ,,t tabelar=2,145 Comparind t calculat cu t tabelar obtinem t calculat=6,92>t tabelar=2,145=> diferenta este seminificativa. 6. Intervalul de incredere (II)= Med +-tES Pentru x 211,86+- 2,145*9,95 190,31<II<233 Pentru y 137,4+-2.145*4.02 128.77<II<

1. X(med)/y(med)= suma x/y : n Xmed=33; ymed=24.5 2. x=+ dxf /n-1=+ 128/9=3.77 y=-+ dyf /n-1= =+ 82.5/9=3.03 3. Cvx=(3.77/33)*100%=11.42% Cvy=(3.03/24.5)*100%=12.37% 4. Esx= x/n-1=3.77/3=1.27 Esy= y/n-1=3.03/3=1.01 5. T=IMxI- IMyI/ Esx+ Esy=(33-24.5)/ 1.61+1.02=5.25 T din tabel =2,262 GL(gradul de libertate)=n-1=10-1=9,respectiv pragul de semnificatie fiind 0,05=> ,,t tabelar=2,262 Comparind t calculat cu t tabelar obtinem t calculat=5.25>t tabelar=2,262=> diferenta este seminificativa. 6. Intervalul de incredere (II)= Med +-tES Med x+-tES=33+-2,262*1,25 30,17<II<35,83 Med y+-tES=24,5+-2,262*1,01 22,21<II<26,78

BILET DE EXAMEN nr.11 Nr. Sub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 x 160 160 140 150 160 170 170 185 130 145 150 155 165 170 y 130 120 110 130 135 125 115 110 120 120 120 130 100 115 dx 2.15 2,15 -17,85 -7,85 2,15 12,15 12,15 27,15 -27,85 -12,85 -7,85 -2,85 7,15 12,15 dy 10 0 -10 10 15 5 -5 -10 0 0 0 10 -20 -5 dx 4,62 4,62 318,62 61,62 4,62 147,62 147,62 737,12 775,62 165,12 61,62 8,12 5,12 147,62 dy 100 0 100 100 225 25 25 100 0 0 0 100 400 25

1. X(med)/y(med)= suma x/y : n Xmed=157.85; ymed=120 2. x=+ dxf /n-1=+ 2589.68/13=14.11 y=-+ dyf /n-1= =+ 1200/13=9.61 3. Cvx=(14.11/157.85)*100%=8.94% Cvy=(9.61/120)*100%=8.01% 4. Esx= x/n-1=14.11/3.6=3.92 Esy= y/n-1=9.61/3.6=2.67 5. T=IMxI- IMyI/ Esx+ Esy=(157.85-120)/ 15.37+7.13=8 T din tabel =2,160 GL(gradul de libertate)=n-1=14-1=13,respectiv pragul de semnificatie fiind 0,05=> ,,t tabelar=2,160 Comparind t calculat cu t tabelar obtinem t calculat=8>t tabelar=2,160=> diferenta este seminificativa. 6. Intervalul de incredere (II)= Med +-tES Med x+-tES=157.85+-2,160*3.92 149.38<II< Med y+-tES=120+-2,160*2.67 114.23<II<

BILET DE EXAMEN nr.12 Seria cronologica simpla de interval Calculul indicilor: 1.Sporul absolut Pentru anul 1980: 4,9-4,6= +0,3 Pentru anul 1985 : 5,0-4,9=+0,1 Pentru anul 1990 : 5,1-5,0=+0,1 Pentru anul 1995 : 3.8-5,1=-1,3 Pentru anul 2000 : 4,2-3,8=+0,4 Pentru anul 2005 : 5,6-4,2=+1,4 Pentru anul 2010 : 5,8-5,6=+0,2 2.Ritmul sporului Pentru anul 1980: (0,3/4,6)*100%=6,5% Pentru anul 1985 : (0,1/4,9)*100%= 2,1% Pentru anul 1990 : (0,1/5,0)*100%=2% Pentru anul 1995 : (1,3/5,1)*100%=25,4% Pentru anul 2000 : (0,4/3,8)*100%=10,5% Pentru anul 2005 : (1,4/4,2)*100%=33,3% Pentru anul 2010 : (0,2 /5,6)*100%=3,5% 3. Ritmul de crestere Pentru anul 1980 : (4,9/4,6)*100%=106,5% Pentru anul 1985 : (5,0/4,9)*100%=102% Pentru anul 1990 : (5,1/5,0)*100%=102% Pentru anul 1995 : (3,8/5,1)*100%=74,5% Pentru anul 2000 : (4,2/3,8)*100%=110,5% Pentru anul 2005 : (5,6/4,2)*100%=133,3% Pentru anul 2010: (5,8/5,6)*100%=103,5% 4.Valoarea absoluta a unui procent de spor Pentru anul 1980 : 0,3/6,5=0,05 Pentru anul 1985 : 0,1/6.5=0,015 Pentru anul 1990 : 0,1/2=0,05 Pentru anul 1995 : -1,3/25,4=-0,051 Pentru anul 2000 : 0,4/10,5=0,038 Pentru anul 2005 : 1,4/33,3=0,042 Pentru anul 2010 : 0,2/3,5=0,057 Concluzie :In urma efectuarii calculelor am observat ca frecventa vizitelor in anul 1980 a crescut cu 6,5 %fata de anul 1975,in 1985 cu 2,1% fata de anul 1980,in 1990 cu 2%fata de 1985,in 1995 a scazut cu 25,4 % data de 1990,in 2000 iarasi sa inregistrat o crestere cu 10,5 % in 2005 o crestere cu 33,3 %iar in 2010 o crestree cu 3,5 %.

BILET DE EXAMEN nr.14 1. In cadrul unui studiu a fost analizata virsta la 50 de pacienti(in ani). Din rezultatelor care s-au obtinut,putem calcula amplitudinea: Cunoscind virsta cea mai mica 30 si cea mai mare 78 ani ,calculam amplitudinea(A): A=78-30=48 Conform normativelor stabilim nr de 7 grupe . Calculam marimea intervalelor egale de variatie (h): h=48:7=aprox.7 Stabilim limitele grupelor si repartizam valorile individuale in grupa respectiva: Grupe de valori ale virstei pacientilor Nr de pacienti (frecventa) 30-36 6 37-43 9 44-50 9 51-57 13 58-64 8 65-71 1 72-78 4 (reprezentarea grafica

nr.de pacienti 14 12 10 8 6 4 2 0 3036

2.

nr.de pacienti

3743

4450

5157

5864

6571

7278

Cu bare(ox-anii, oy numarul)

BILET DE EXAMEN nr.15 1. Cel mai mic indice al masei corporale inregistrat este 20 kg,iar cel mai mare indice al masei corporale este 50. Amplitudinea variatiei este egala : A=50-20=30. Nr de grupe conform normativelor corespunde cifrei 7; Determinam marimea intervalelor egale de variatie : h=30:7aprox =4 Grupe de valori 20-23 24-27 28-31 32-35 36-39 40-43 44-47 Frecventa pacientilor 11 27 12 11 2 1 0

BILET DE EXAMEN nr.16 1) ku diagrama din bare(ox-boala,oy procentele) 3. 2) cea mai mika valoare inregistrat este 74 cm,iar cea mai mare este 116 Amplitudinea variatiei este egala : A=116-74=42. Nr de grupe conform normativelor corespunde cifrei 7; Determinam marimea intervalelor egale de variatie : h=42:7=6

Valoarea circumferintei abdominale (cm) 74-79 80-85

Nr. de persoane 3 5 14 8 14 7 5

30 25 20 15 10 5 0 20-23 24-27 28-31 32-35 36-39 40-43 44-47 1

86-91 92-97 98-103 104-109 110-116 Construim histograma:

D is t ribut ia lot u lui de persoane d upa v aloarea circumf erint ei ab dom inale ( cm )
25 Nr. de persoane

2.

Cu bare (oxboala, oy procente)

20 15 10 5 74-80 0 Valoarea circum ferintei abdom inale (cm ) 81-90 91-100 101-110 111-116

BILET DE EXAMEN nr.17 Populatia expusa => Lot test (a+b) : bolnavi (a) si nonbolnavi (b) Populatia nonexpusa => Lot martor (c+d) : bolnavi (c) si nonbolnavi (d) a - persoanele ce fac boala din cei expusi b persoanele ce nu fac boala din cei expusi c persoanele ce fac boala din cei nonexpusi d persoanele ce nu fac boala din cei nonexpusi a+b totalul expusilor c+d totalul nonexpusilor a+c totalul bolnavilor b+d totalul nonbolnavilor 1. Construim tabelul de contingenta 2x2 Factorul de risc Hepatita alcoolica + Au utilizat alcool Nu au alcool Total utilizat 985 a 200 c 1185 a+c 293 b 1070 d 1363 b+d 1278 a+b 1270 c+D Nu au fumat 2548 a+b+c+d Au fumat Total

BILET DE EXAMEN nr.18 Populatia expusa => Lot test (a+b) : bolnavi (a) si nonbolnavi (b) Populatia nonexpusa => Lot martor (c+d) : bolnavi (c) si nonbolnavi (d) a - persoanele ce fac boala din cei expusi b persoanele ce nu fac boala din cei expusi c persoanele ce fac boala din cei nonexpusi d persoanele ce nu fac boala din cei nonexpusi a+b totalul expusilor c+d totalul nonexpusilor a+c totalul bolnavilor b+d totalul nonbolnavilor 1. Construim tabelul de contingenta 2x2 Factorul de risc Cancer pulmonar + 680 102 320 932 1000 1034 Total

Total

782

1252

2034

2. Masuram frecventa (riscul) bolii Riscul bolii la expusi : R1=a/(a+b) R0=c/(c+d) R1=985/1278=0,77 R0=200/1270=0,15 2. Masuram frecventa (riscul) bolii Riscul bolii la expusi : R1=a/(a+b) R=c/(c+d) R1=680/1000=0,68 R=102/1034=0,09 Riscul bolii la nonexpusi : Riscul relativ RR arata de cite ori este mai mare riscul bolii la expusi fata de nonexpusi RR=R1/R RA=R1-R RA- masoara excesul riscului la expusi, adica partea din risc determinata de factorul de risc: RA = (R1-R)x100%/R1 RA=0,62x100%/0,77=80,5% RR=0,68/0,09=7,5 RA=0,68-0,09=0,59 Riscul atribuit RA arata cu cit este mai mare riscul bolii la expusi fata de nonexpusi RA- masoara excesul riscului la expusi, adica partea din risc determinata de factorul de risc: RA = (R1-R)x100%/R1 RA=0,59x100%/0,68=86,7% 3. Masuram forta asocierii epidemiologice Riscul bolii la nonexpusi : Riscul relativ RR arata de cite ori este mai mare riscul bolii la expusi fata de nonexpusi RR=R1/R 0 RR=0,77/0,15=5,13

Riscul atribuit RA arata cu cit este mai mare riscul bolii la expusi fata de nonexpusi RA=R1-R0 RA=0,77-0,15=0,62

BILET DE EXAMEN nr.20 Populatia expusa => Lot test (a+b) : bolnavi (a) si nonbolnavi (b) Populatia nonexpusa => Lot martor (c+d) : bolnavi (c) si nonbolnavi (d) a - persoanele ce fac boala din cei expusi b persoanele ce nu fac boala din cei expusi c persoanele ce fac boala din cei nonexpusi d persoanele ce nu fac boala din cei nonexpusi a+b totalul expusilor c+d totalul nonexpusilor a+c totalul bolnavilor b+d totalul nonbolnavilor 1. Construim tabelul de contingenta 2x2 Factorul de risc Boala coronariana Total + Diabet zaharat tip II Nu au 20 12 180 188 200 200

BILET DE EXAMEN nr.19 Populatia expusa => Lot test (a+b) : bolnavi (a) si nonbolnavi (b) Populatia nonexpusa => Lot martor (c+d) : bolnavi (c) si nonbolnavi (d) a - persoanele ce fac boala din cei expusi b persoanele ce nu fac boala din cei expusi c persoanele ce fac boala din cei nonexpusi d persoanele ce nu fac boala din cei nonexpusi a+b totalul expusilor c+d totalul nonexpusilor a+c totalul bolnavilor b+d totalul nonbolnavilor 1. Construim tabelul de contingenta 2x2 Factorul de risc + Au fumat 53 12 Boala arteriala periferica 2344 1097 2397 1109 Total

Total

32

368

400 Nu au fumat

2. Masuram frecventa (riscul) bolii Riscul bolii la expusi : R1=a/(a+b) R1=20/200=0.1 Riscul bolii la nonexpusi : R0=c/(c+d) R0=12/200=0.06 Riscul relativ RR arata de cite ori este mai mare riscul bolii la expusi fata de nonexpusi RR=R1/R0 RR=0.1/0.06=1.67 Riscul atribuit RA arata cu cit este mai mare riscul bolii la expusi fata de nonexpusi RA=R1-R0 RA=0.1-0.06=0.04 RA- masoara excesul riscului la expusi, adica partea din risc determinata de factorul de risc: RA = (R1-R0)x100%/R1 RA=0.04*100%/0,1=40% 3. Masuram forta asocierii epidemiologice Asocierea epidemiologica este relatia ce dovedeste ca exista legatura dintre factorul de risc si boala. Forta asocierii epidemiologice se masoara cu riscul relativ. RR= 1.67 4. Interpretam rezultatele obtinute si formulam concluzia: RR=1.67 RR>1; RA=0.04 RA>0, deci DIABETUL ZAHARAT este un factor de risc pentru dezvoltarea bolii coronariene. Arteriopati a fost cauzat de fumat la 40% din reprezentantii esantionului de 400 indivizi examinati.

Total

65

3441

3506

2. Masuram frecventa (riscul) bolii Riscul bolii la expusi : R1=a/(a+b) R0=c/(c+d) RR=R1/R 0 R1=53/2397=0,02 R0=12/1109=0,01 RR=0,02/0,01=2 Riscul bolii la nonexpusi : Riscul relativ RR arata de cite ori este mai mare riscul bolii la expusi fata de nonexpusi

Riscul atribuit RA arata cu cit este mai mare riscul bolii la expusi fata de nonexpusi RA=R1-R0 RA=0,02-0,01=0,01

RA- masoara excesul riscului la expusi, adica partea din risc determinata de factorul de risc: RA = (R1-R0)x100%/R1 RA=0,01*100%/0,02=50% 3. Masuram forta asocierii epidemiologice

BILET DE EXAMEN nr.21 a persoanele ce fac boala dintre cei expui. b - persoanele ce nu fac boala dintre cei expui. c - persoanele ce fac boala dintre cei nonexpui. d - persoanele ce nu fac boala dintre cei nonexpui. a+b totalul expuilor. c+d totalul nonexpuilor. a+c totalul bolnavilor. b+d - totalul nonbolnavilor. 1. Construim tabelul de contingenta 2x2 Factorul de risc + Diabet zaharat tip II Nu au 100 a 811 c 89 b 822 d deces 189 a+b 1633 c+d Total

BILET DE EXAMEN nr.22 a persoanele ce fac boala dintre cei expui. b - persoanele ce nu fac boala dintre cei expui. c - persoanele ce fac boala dintre cei nonexpui. d - persoanele ce nu fac boala dintre cei nonexpui. a+b totalul expuilor. c+d totalul nonexpuilor. a+c totalul bolnavilor. b+d - totalul nonbolnavilor. 1. Construim tabelul de contingenta 2x2 Factorul de risc + Diabet noninsulinodependent Nu au 60 340 40 360 IMA 100 700 Total

Total

911 a+c

911 b+d

1822

Total

400

400

800

2. Masuram frecventa (riscul) bolii freccventa fact. De risc in lotul cazurilor f1= a/(a+c)=0.12 frecv. Fact. De risc in lotul control f0= b/(b+d)=0.1 3. Masuram forta asocierii epidemiologice OR =axd/bxc= 822x100/89x811 = 1,13 Riscul atribuibil RA=(OR-1)x100%/OR = 11,5% 4. Interpretam rezultatele obtinute si formulam concluzia: Deoarece OR > 1 , putem afirma c posibilitatea deceselor la persoanele cu diabet este de

2. Masuram frecventa (riscul) bolii freccventa fact. De risc in lotul cazurilor f1= a/(a+c)=0.15 frecv. Fact. De risc in lotul control f0= b/(b+d)=0.1 3. Masuram forta asocierii epidemiologice OR =axd/bxc=(60x360)/(340x40)=1,5 Riscul atribuibil RA = (OR-1)/OR x 100 % = 33,3%

BILET DE EXAMEN nr.23 a persoanele ce fac boala dintre cei expui. b - persoanele ce nu fac boala dintre cei expui. c - persoanele ce fac boala dintre cei nonexpui. d - persoanele ce nu fac boala dintre cei nonexpui. a+b totalul expuilor. c+d totalul nonexpuilor. a+c totalul bolnavilor. b+d - totalul nonbolnavilor. 1. Construim tabelul de contingenta 2x2 Factorul de risc Displazie de col uterin + Utilizau contraceptive orale Nu utilizau 100 40 69 71 169 111 Total

BILET DE EXAMEN nr.24 Tabelul de contingen Rezultatul Expunerea Anturane (sulfinpirazon) 489 54 543 Total Placebo 310 232 542 799 286 1085

A prevenit IM Nu a prevenit IM Total Rata evenimentului experimental:

REE= Rata evenimentului de control:

REC= Riscul relativ:

Total

140

140

280 RR=

2. Masuram frecventa (riscul) bolii freccventa fact. De risc in lotul cazurilor f1= a/(a+c)=0.71 frecv. Fact. De risc in lotul control f0= b/(b+d)=0.5 3. Masuram forta asocierii epidemiologice OR =axd/bxc=(100*71)/(40*69)=2.57 Riscul atribuibil RA = (OR-1)/OR x 100 % = 61.08% Concluzie: Probabilitatea femeilor ce utilizeaz contraceptivele orale de a avea displazie de col uterin este de 2,57 de ori dect cele care nu le utilizeaz.

Reducerea relativ a riscului: RRR= 1-RR= 1-0,63= 0,37 Reducerea absolut a riscului: ARR= REC- REE= 0,57-0,9= -0,33 Numrul necesar a fi tratat: NNT= 1/ARR= 1/ -0,33= 3 Concluzie: RR<1- Intervenia este factor de protecie. Administrarea Anturane-ului este un factor de protecie contra IM. 33 de pacieni din 100 vor fi preveni i de un IM. Riscul martor a fost redus cu 0,37 ca urmare a tratamentului. 3 persoane care recent au suferit IM trebuie s primeasc tratament pentru ca s reueasc prevenirea unui nou IM.

BILET DE EXAMEN nr.25 Tabelul de contingen Rezultatul A prevenit IM Nu a prevenit IM Total Rata evenimentului experimental: Statin 50 10 60 Expunerea Placebo 48 12 60 Total 98 22 120

REE= Rata evenimentului de control:

REC= Riscul relativ:

BILET DE EXAMEN nr.13

Reducerea relativ a riscului: RRR= 1-RR= 1-0,96= 0,04 Reducerea absolut a riscului: ARR= REC- REE= 0,8- 0,83= -0,03 Numrul necesar a fi tratat: NNT= 1/ARR= 1/ -0,03= 33 Concluzie: RR<1- Intervenia este factor de protecie .Administrarea statinei este un factor de protec ie contra IM. 3 pacieni din 100 vor fi prevenii de un IM secundar. Riscul martor a fost redus cu 0,04 ca

1. seria cronologica este o serie simpla de moment. Nivelele acestei serii cronologice ni pot fi fractionate sau divizate. 2. calculul indicilor : indicii19401950196019701980199020002010Nr de paturi2446161460540610520420Sporul absolut+22+115+299+80+70-90-100Ritmul sporului%-+91.6+250+185.7+17.3+12.9-14.75-19.23Ritmul de crestere%-191.6350285.7117.39112.9685.280.76Valoarea absoluta a unui % de spor0.2400.2461.614.625.426.105.2

RR=