Sunteți pe pagina 1din 5

SPANIA Spania este o monarhie constitutionala din anul 1876, cand s-a adoptat noua Constitutie, prin care

se renunta la imperialismul colonial. Pana la primul razboi mondial, monarhia constitutionala a spaniei cunoaste o relativa stabilitate politica. In anul 1920 s-a constituit partidul communist spaniel, urmand ca in anii 40 tensiunile politice dintre fortele de stanga, republican si cele de dreapta, conservatoire, sa atinga punctul culminant, pregatind instaurarea celui mai longeviv regim de dictatura militara din Europa occidentala. Timp de mai bine de 35 de ani, pana in 1975, spania a fost condusa de un regim de dictatura militara, sub generalul Franco. Amintesc acest apect, datorita unui factor. In anii 70, Europa occidental cunostea experienta unui mini val de democratizare, ca urmare a tranzitiei de la regimul dictatorial la regimul democratic desfasurat in trei tari din sudul continentului, printer care si spania. Oarecum paradoxal, dar explicabil din punct de vedere geopolitic, spania, condusa atunci de generalul Franco, fusese totusi acceptata de comunitatea occidental ca parte a acesteia, acceptarea definitive urmand sa aiba loc, dupa inlaturarea completa a regimului dictatorial. Dupa moartea generalului Franco, in 1975, s-a reinstaurat monarhia, printul Juan Carlos fiind proclamat rege si continuand cu aceasta functie pana in zilele noastre.

Rolul principal in viata politica este jucat de forul legslativ. Parlamentul spaniel poarta numele de Cortesuri Generale si este compus din Congresul Deputatilor si Senat. Deputatii sunt alesi prin vot proportional, in timp ce la senatori se foloseste un vot combinat vot dorect si vot indirect. Mandatul acestora este de 4 ani. Cele doua camera se diferentiaza sub aspect reprezentativ. Congresul deputatilor reprezinta natiunea in ansambul, senatul reprezinta colectivitatile locale. Guvernul este responsabil in fata parlamentului, iar premierul provine, de regula, din formatiunea politica majoritara in parlament. In procedura desemnarii premierului, intervine si regele, acesta nominalizand candidatul ce urmeaza a fi votat de parlament. Prin acest aspect, regele nu are numai functie ceremoniala, ci si una politica. Spania este situate in sud-vestul europei. Se invecineaza cu Franta si Andora, face parte din peninsula iberica, impreuna cu portugalia si Gibraltar, avand de aseemenea doua arhipelaguri situate, unul in marea mediterana si celalalt in oceanul atlantic. De asemenea, de spania apartin si doua mici teritorii din nordul africii precum si enclave llivia din pirinei. Suprafata sa este de aproximativ 505.000 km 2. Spania este compusa din 17 comunitati autonome. Relieful spaniei este dominat de platouri inalte si lanturi muntoase. Clima este temperat-mediteraneana, cu very calde si ierni innorate si reci.

Spania are o populatie de aproximativ 47 de milioane de locuitori. Patru limbi sunt vorbite in spania, care sunt si limbile oficiale in anuminte regiuni si anume spaniola, catalana, galiciana si basca. Obiectivele cercetarii: 1. Cunoasterea contextului istoric si regional al tarii 2. Analiza suprafetei tarii, frecventei la vot, a populatiei si a numarului de partied aflat in comparative cu celalate tari cu acelasi tip de regim politic. Intrebarile cercetarii: I1: Cum este influentata frecventa la vot de suprafata statului? I2: Cum influenteaza populatia numarul de partide? Ipotezele cercetarii: Pentru intrebarea cu numarul 1, avem ipotezele: H0: nu exista nicio legatura intre cele doua variabile. H1: cu cat suprafata statului este mai mare,cu atat frecventa la vot este mai mare. H2: cu cat suprafata statului este mai mare, cu atat frecventa la vot este mai mica. Pentru intrearea cu numarul 2, avem ipotezele: H0: nu exista nicio legatura intre cele doua variabile.

H1: cu cat populatia este mai numeroasa, cu atat numarul de partide politice va fi mai mare. H2: cu cat populatia este mai numeroasa, cu atat numarul de partide politice va fi mai mic. In ceea ce priveste materialele informative, am apelat la surse de informare referitoare la suprafata si populatie, de pe site-ul www.ciatheworldfactbook.gov iar datele referitoare la numarul de partide politice si frecevnta la vot de pe www.electionguide.org. Pentru calculul cercetarii am folosit coeficientul pearson. In urma analizei datelor, la intrebarea numarul 1, cea referitoare la cum influenteaza suprafata frecventa la vot, coeficientul pearson nea relevat o corelatie de 0.743, puternic pozitiva, confirmand ipoteza de lucru cu numarul 1, si anume cu cat supfratata este mai mare, cu atat frecventa la vot este mai mare. In ceea ce priveste intrebarea cu numarul 2, cea referitoare la cum influenteaza populatia numarul de partide, coeficientul pearson ne-a aratat o corelatie puternic negativa, de -0.972, confirmand ipoteza de lucru cu numarul 2, si anume cu cat populatia este mai numeroasa, cu atat numarul partidelor politice este mai mic. In concluzie, observam ca monarhiile constitutionale nu au o o frecevnta la vot data de suprafata statului sic a populatia nu influenteaza numarul de partide.

In concluzie putem observa ca atat statele care au tip de regim politic monarhie constitutionala cat si republicile parlamentare au o frecventa la vot determinata de suprafata, pe cand numarul populatiei influenteaza numarul partidelor doar in republicile parlamentare, pe cand in monarhiile constitutionale, nu.