Cursul I

21.02.2013

Putrea legislativa (Parlamentul)

In orice tara, pentru ca este organ legislativ, parlamentul este organ decisional.Istoria parlamentului are pese 800 de ani vechime, initial a fost un organ consultative si avea in ultimele 2-3 secole, a devenit organ decisional (deliberativ = a dezbate, adecide)

Functiile Parlamentului

1)

Functia legislative (de legiferare)= este principal functie a parlamentulu, pe care acesta o imparte insa cu guvernul (parlamentul adopta legi, dar si guvernul poate adopta in anumite conditii ordonante cu putere de lege) Trasarea directiilor principale de dezvoltare a tarii = aceste directii sunt cuprinse de fapt in continutul legilor adoptand legile, de faptparlamentul traseqza directiile de dezvoltare a tarii;

2)

3)

Crearea/Desfiintarea unor institutii, numirea sau revocaea din functie a unor inalti demnitari sau functionai = la propunerea presedintelui, parlamentul acorda vot de incredere guvernului sau ildemite prin motiune de cenzura;parlamentul voteaza 6 din cei 9 judecatori, voteaza menbrii CNA, udecatorii ICCJ; Functia de control a parlamentului = Cine conduce,controleaza! Este o functie a parlamentului si care este foarte eficenta, atunci cand separatia puterilor este una reala.Teoretic controlul parlamental este general si deplin.In practica insa, parlamentul si-a creat metode si mijloace specific de control: a) Control exercitar prin audierea si dezvoltarea prin: mesaje(presedintele), dari de seama, rapoarte de activitate, programe de dezvoltare.Mesajele presedintelui nu se pot desbate in prezenta lui;

4)

Cursul II

07.03.2013

2) Control,Intrebari si Interpretari adresate Guvernului de catre Parlamentari = intrebarea este o solicitare de raspuns;interpretarea este o solicitare de explicatii,este mai ampla si se depune in scris la biroul permanent al camerei.Acest tip de control se realizeaza cu ajurorul unui ministru pentru relatia cu parlamentul.

3) Control prin solicitarea de informatii = guvernul poate refuza informatiile solicitate au character secret fiindca vizeaza siguranta nationala.Informatiile obtinute de parlamentari nu pot fi folosite in scop privat. 4) Control prin desbaterea si solutionarea unor plangeri si sesizari prmite din partea populatiei = camerele parlamentului au birouri specializate in primirea si analizarea sesizarilor primate de la populatie. Dezbaterea acestora este publica.Solutionarea sesizarilor se face cu ajutorul puterii executive. 5) Control prin intermediul comisiilor parlamentare = parlamentul are dreptul la un control deplin total si general,deoarece oricine conduce,controleaza.In exercitarea controlului sau,parlamentul utilizeaza mai multe metode si mijloace, dintre care cele mai utilizate sunt comisiile. Comisiile parlamentare sunt formate in general din 11 membri,notati de camera respective si alesi conform principiului proportionalitatii.Fiecare partid reprezentat in parlament are dreptul la un numar de membri proportionali cu procentul care il detine in parlament. Participarea la comisii se renumereaza.Comisiile sunt de 2 feluri: 1) Permanente = functioneaza pe toata durata parlamentului 2) Temporare = functioneaza numai in momentul in care isi indeplinesc sesiunea

1) Comisiile permanente = sunt comisii specializate create in general,dupa configuratia guvernului.Sunt cele 14 comisii in fiecare camera.Selectia membrilor comisiei se face in functie de stu-

diile persoanei,dupa competente sau preferinte.Scopul comisiilor permanente de specialitate este: a) De a controla b) De a aviza proiectele de legi din domeniu depuse in parlament c) Sunt solicitate sa redacteze si proiecte de legi

2) Comisiile temporare = se impart in: a) Comisii de specialitate = deobicei infiintate pentru analiza unui proiect de lege b) Comisii de ancheta = sunt cele mai eficente si cele mai temute deoarece au si unele prerogative judiciare,pot convoca martori,pot audia expertiza,pot comanda expertize.Rezultatul activitatii comisii se incheie cu un raport semnat de membri comisiei si dat publicitatii c) Comisii mixte = format dintr-un nr. egal de deputati sau senatori,create in general pentru redactarea proiectului legii de revizuire a constitutiei d) Comisii de mediere = in general,medierea a disparut din activitatea parlamentara cu exceptia cazului in care este vorba despre medierea proiectului legii de revizuire a constitutiei. In parlamentarismul britanic mai exista si: - Comisiile fara obiect

- Comisia intregii camere = utilizata numai in problem constitutionale si fiscale

5) Controlul prin intermediul institutiei Avocatului Poporului = institutia a fost infiintata in 1876 in Suedia si a fost preluata de aproape toate statele europene sub denumiri diferite:procuror parlamentar, comisar.Parlamentar,prietenul poprului,aparatorul poporului (este un individ sau mai multi,meniti sa vegheze la abuzurile statului impotriva drepturilor fundamentale ale cetateanului).Eficenta unei astfel de institutii depinde foarte mult de calitatea pers care o exercita U.E. are un mediator european. In RO,institutia avocatului poporului este reglementata prin: - Constitutie (art.52-54) - Legea nr. 35/1997,republicata in 2004 - Regulamentul propriu de functionare

Cursul III

21.03.2013

Avocatul poporului

Avocatul poporului se alege de catre camerele reunite intr-un mandate de 5 ani,are dreptul la 2 mandate. Are adjuncti specializati pe domeniu. A.P. si adjunctii nu pot face parte din partied politice si nu pot indeplini, nici o alta functie publica sau private,cu exceptia celei de cadru didactic universitar. Autoritatile publice sunt obligate sa colaboreze cu A.P. Anual A.P. prezinta un raport de activitati in parlament,prilej cu care poate face recomandari legislative. Structura parlamentului Se considera ca statelor unitare le este specific un parlament unicameral. Statelor federale le este specific in mod obligatoriu parlamente bicamerale (una fiind,cea a federatiei). In unele state exista si parlamente tricamerale,a III-a camea fiind una economica cu caracter consultativ, aleasa cu vot colegia (in RO exista Consiliul Economic si Social). Exista o desbatere privitoare la utilitatea senatului in parlamentele statelor unitare (13 state ale lumii isi mentin parlamente bicamerale invocand traditia istorica). S-au formulat argument pro si contra: 1) 2) Argumente in favoarea retinerii senatului: Se evita riscuo regimului de adunare = tirania unei singu-re camera Existenta senatului evita blocajele dintre parlament si guvern Existent celei dea ll-a camera face ca legile adoptarii sa fie mai chipzuite Argument in favoarea desfiintarii senatului:

Existenta senatului contrazice logica parlamentara a unui stat unitar Existenta poate crea blocaje constitutionale grave (dez-acordurile cu camera deputatilor) Datorita senatului se creaza o lentoare in adoptarea legii

Structura interna a parlamentului Fiecare camera are un organism propriu de conducere,numit birou permanent.Este format dintr-un presedinte ales pe toata durata mandatelui parlamentului,pe 4 ani.Aceasta si pentru ca presedintii celor 2 camere sunt potentiali presedinti provizorii ai RO. Restul membrilor biroului permanent sunt alesi numai pe durata unei sesiuni dupa cum urmeaza: - 4 vicepresedinti - 4 secretari - 2 chestori (la romani, cvestori)

Regula de baza este a proportionalitatii dintre atributiile biroului permanent mentionam: - Elaboreaza proiectul programului de activitate lunara - Elaboreaza proiectele ordinii de zi a resedintelor - Primeste proiectele de legi si le planifica pentru debatere

- In parlament exista si grupuri parlamentare care sunt asociatii doctrinaire ale unor parlamentari, dar care nu depend de regimul juridic al pardidelor politicilor

Avand in vedere ca grupurile parlamentare au unele atributii importantte ele sunt attractive pentru toti parlamentarii. Sunt state in care opozitia parlamentara nu are statut constitutional si sunt state (si RO) in care opozitia este expres mentionata (in Marea Britanie, seful guvernului are statute gal cu seful opozitiei din parlamet) Mandatul parlamentului Mandatele parlamentelor sunt intre 2 ani (S.U.A) si 5 ani (Franta). In RO mandatul parlamentului este de 3 ani. Mandatul se invoca: - La termen - Prin dizolvarea de catre presedinte - Prin autodizolvare Mandatul parlamentului se poate incheia prin: - Deces - Prin demisie - incompatibilitate Mandatele parlamentare in cele mai multe cazuri sunt mandate obtinute prin vot fiindca alegerea confera prestigiu,demnitate si importanta sociala.Exista si in alte state: - parlamentari numiti (vezi constitutia lui Carol ll)

- parlamentari din oficiu de drept (de regula fostii sefi de guvern primesc un mandat din oficiu) - si in RO minoritatile nationale care nu obtin scoruri electorale minime cu drepturi, la cate un mandate de deputat pe care si-l hotaraste in minoritate

Cursul IV

28.03.2013

Despre imunitatea si imcompatibiltatea parlamentara

Imcompatibilitatea are in vedere interzicerea exercitarii de catre parlamentarii a unor functii de autoritate publica cu exceptia functiei de menbru al guvernului. Imunitatea = este o functie juridical acordata parlamentarilor impotriva acuzatiilor sicanatoare. Astfel un parlamentar nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile publice exprimate in exercitarea mandatului. In rest, parlamentarul poate fi urmarit civil sau penal ptr alte fapte,dar nu poate fi retinut,arestat sau perchezitionat fara incuviintarea camerei din care face parte. Retinerea arestul sau perchezitia trebuiesc solicitate de ministrul justitiei camerei din care face parte parlamentarul. Acestea operatiune se pot efectua si fara aprobarea camerei in caz de flagrant delict,dar dupa aceea camera este instiintata de urgent,despre aceasta si camera decide

prin vot daca aceste masuri se mentin sau inceteaza. In foarte multe tari,parlamentarii nu au imunitate. In unele tari au doar imunitate penala, iar in altele au iminitate civila

Actele parlamentului 1) Acte politice = sunt declaratiile,mesajele. Nu au caracter obligatoriu,ci sunt doar acte de atitudine menite sa produca efecte in opinia pubica international. Putem considera si motiunea simpla tot ca un act de atitudine neobligatoriu al parlamentului (motiunea simpla este o interpretare mai ampla ce se supune dezbaterii si votului intr-una dintre camere). Nu produce efecte juridice,ci doar morale 2) Acte juridice = fac pate: a) Legile = constitutionale,organice si legile simple(ordinare) b) Hotararile = cu caracter individual si caracter juridic c) Regulamentele parlamentului = sunt tot hotarari,dar de o importanta deosebita d) Motiunile de cenzura = sunt tot hotarari ale parlamentului care exprima atitudinea parlamentului fata de govern

I. Elaborarea legii = este un process complex alcatuit din mai multe faze (etape):

1) Initiativa legislative = dreptul initiatorului de a propune legi parlamentului corelat cu obligatia parlamentului de a dezbate si vota aceste propuneri. Se convine ca initiativele proenind de la govern se numesc propuneri legislative. In RO au drept de initiative legislativa: a) Guvernul = peste 85% dintre legile adoptate in parlament provin de la govern b) Parlamentarii = individual sau prin grupuri parlamentare c) Populatia = poate initia propuneri legislative daca sunt cel putin 100.000 de semnaturi de sustinere provenite din partea unor cetateni cu drept de vot, provenind din 25% dintre judetele tarii cu minim 5.000 de semnaturi per judet.

In alte state mai au drept de initiative legislativa: - Seful statului (rar) - Unele organizatii nonguvernamentale - Curtea suprema de justitie (SUA)

01.04.2013

II. Proiectul de lege trimis in parlament se depune la biroul permanent al uneia dintre camera(asa cum prevede Constitutia). Biroul permanent inregistreaza proiectul si il trimite comisiei permanente de specialitate. III. Comisia permanenta de specialitate analizeaza proiectul primit pe care nu are voie sa-l modifice, dar la care poate face propu-neri de amendamente. Comisia permanenta avizeaza proiectul( pozitiv sau negativ). Indiferent de avizul comisiei proiectul se reantoarce la proiectul permanent care il planifica pentru dezbatere pe ordinea de zi a unei sedinte IV. Dezbaterea proiectului de lege in camera= initiatorul proiectu-lui, vine in camera si sustine o expunere de motiv. Fiecare parlamentar are dreptul sa formulize amendamentele. Fiecare amendament se supune la vot. Legea se supune la vot articol cu articol si apoi in intregul ei. Dupa ce se voteaza legea, se semneaza de catre presedintele camerei, dupa care se trimite celeilalte camera care repeat procedura. Daca in 45 de zile,pentru legile obisnuite, sau 60 de zile pentru coduri si legi mai importante, prima camera(camera de reflectie) nu dezbate si nu voteaza proiectul,el este aprobat tacit si este trimis celeilalte camera. Daca apar diferente de text(divergente) la cea de-a doua camera, atunci proiectul se intoarce la prima camera care decide for-

ma finala in procedura de urgenta. Daca sic ea de-a doua camera (decizionala) voteaza proiectul de lege,legea se considera adoptata si se trimite sefului de stat pentru promulgare. Francezii mentioneaza in constitutia lor domeniul legii (acele domenii de activitate unde reglementarile se fac obligatoriu prin lege). In constitutia RO, se prevede domeniul legii numai pentru legile organice.

Promulgarea legii = tehnic promulgarea inseamna semnarea legii de catre seful de stat. Semnificatia este mult mai profunda, semnand: Legea = seful statului confirma ca ea a fost correct elborata o autentifica Dupa promulgarea legea este trimisa la Monitorul Oficial pentru publicare Chiar si formal orice sef de stat este seful puterii execu-tive

Semnand legea puterea executive se angajeaza sa execute legea primita de la parlament.

08.04.2013

Cazuri special de adoptare a legii

1) Legile constitutionale = trebuie ca dupa votul in parlament sa fie confirmat dupa referendum, in 30 de zile dupa votul in parlament se organizeaza referendumul 2) Adoptarea unei legi in procedura de urgenta = procedura poate fi ceruta fie de govern,fie de parlament. Ea consta doar in accelerarea dezbaterilor,iar nu in eliminarea vreunei etape 3) Adoptarea prin care se confirma o ordonanta de guvern 4) Adoptarea legii de catre camerele reunite = legea bugetului 5) Adoptarea legii prin angajarea raspunderii de catre guvern = guvernul depune in parlament un proiect de lege (sau o declarative politica). Prlamentarii au dreptul sa citeasca proiectul, dar nu au voie s ail dezbata, nu au voie s ail modifice (pot propune amendamente dar acestea trebuie agreate de catre govern si nu au voie sa voteze proiectul). Daca in 3 zile, de la depunerea proiectului guvernul nu este demis prin motiune de cenzura proiectul este considerat aprobat si este trimis la promulgare)

11.04.2013

Alte acte ale Parlamentului

Exista 3 categorii de sef de stat: - Monarhiile - Presedintii de republici - Sefi de stat atipici (emiri,guvernator,conducerea colegiala de tip elvetiana)

Mandatul sefului de stat este intre un an (Elvetia) si 7 ani (Irlanda). In foarte multe dintre repulicile lumii,dupa model American, nr. de mandate este limitat la doua. In RO,seful de stat este ales printr-un system majoritar uninominal pentru un mandate de 5 ani. Are voie sa execute maxim 2 mandate, care pot fi si successive.

Rolul si atributiile presedintelui

Rolurile presedintelui sunt sarcinile fundamentale pe care acesta trebuie sa le indeplineasca in vreme ce atrbutiile presedintelui sunt caile prin care acesta trebuie sa-si indeplineasca rolurile.

Rolurile presedintelui

1) Reprezinta RO in relatiile international 2) Este garantul independentei si suveranitatii nationale 3) Vegheaza la respectarea Constitutiei si a legii 4) Este mediator intre cele 3 puteri ale statului precum si stat si societatea civila

Atributiile presedintelui 1) In raporturile cu parlamentul are urmatoarele atributii: a) Promulga legea b) Poate dizolva parlamentul daca cel putin 2 tentative de formare a unui guvern,auesuat si au trecut mai mult de 60 de zile c) Poate trimite mesaje parlamentului (mesajul fiind modul de colaborare a presedintelui cu parlamentul); mesajul poae fi trimis direct,el insusi sau purtatorul de cuvant rostesc in parlament sau indirect prin intermediul presei central

d) C.C.R. a decis ca mesajele prezidentiale nu pot fi trimise in parlament,in prezenta presedintelui e) Mesajele presedintelui se audiaza cu prioritate

2) In reporturile presedintelui cu puterea executiva

15.04.2013

In raport cu puterea executive centrala (guvernul), presedintele are urmatoarele atributii: - Desemneaza un candidat la functia de prim-ministru - Numeste guvernul votat de parlament prin decret prezidential - In caz de remaniere guvernamentala la propunerea prim-ministrului,presedintele numeste sasu elibereaza din functie ministrii prin decret presidential - Presedintele poate refuza o singura data

- Cand guvernul dezbare probleme de interes national, presedintele poate participa la sedinta de guvern. Daca participa, prezideaza - Presedintele poate consulta guvernul

In domeniul politicii extreme: - Presedintele infiinteaza,ridica in rang sau desfiineaza misiunile diplomatice ale RO - Numeste in functie sau elibereaza din functie pe membri misiunilor diplomatice ale RO - Presedintele este comadantul armatei - Poate decreta starea de razboi,mobilizarea partial sau generala

Aceste masuri decise de presedinte trebuie confirate in 3 zile de catre parlament: - Presedintele inalta in gradul de general sau amiral - Presedintele acorda decoratii,medalii,ordine - La propunerea guvernului,poate solicita revizuirea constitutiei - Poate initia referendumuri consultative

In raport cu autoritatea judecatoreasca, presedintele are urmatoarele atributii: - Numeste sau elibereaza din functie prin decret prezidential pe procurer si judecator (in acest fel, judecatorilor li se asigura inavonibilitatea si procurorilor stabilitatea) - Presedintele poate acorda gratierea individuala

18.04.2013

Inalta raspundere

Raspunderea presedintelui: 1) Presedintele RO beneficiaza de imunitate. Imunitatea presedintelui nu este descrisa in constitutie,deci,prin analogie ar trebui sa fie similara cu imunitatea parlamentarilor. In practica,fostul director al D.N.A. a considerat ca imunitatea presedintelui RO este totala. 2) Raspunderea politico-juridica a presedintelui = pentru fapte grave de incalcare a constitutiei presedintele poate fi suspendat de catre parlament cu votul a 50% + 1 din total. Solicitarea de suspenddare trebuie motivata si sustinuta de un nr de cel putin 25% dintre deputati si senatori (acelasi parlamentar nu poate semna ptr sus-

pendare). Presedintelui i se da posibilitatea sa se apere daca nu sau intrunit cele 50% + 1 dintre voturi, presedintele isi continua activitatea. Daca s-au intrunit atunci,presedintele este suspendat din functie,presedintele senatului devine presedinte interimar si in 30 de zile de la suspendare se organizeaza un referendum prin care populatia este intrebata daca mai este de accord sa-l mentina in functie sau nu,avand in vedere suspendarea lui de catre parlament. Daca prin vot,populatia decide mentinerea presedintelui din functie,suspendarea inceteaza si presedintele isi reia activitatea. Daca prin vot,populatia il demite pe presedinte atunci ptr inca 3 luni, presedintele senatului ramane interimar al RO,iar in cele 3 luni se organizeaza noi alegeri prezidentiale. 3) Raspunderea penala a presedintelui RO = ptr crima de inalta tradare,parlamentul cu votul majoritatii calificate de 2 treimi din total,poate decide trimiterea in justitie a presedintelui. De fapt, prin acest vot parlamentul decide sesizarea parchetului de I.C.C.J. Pe toata durata anchetei,presedintele poate fi gasit nevinovat si atunci in cazul lui se dispune neanceperea urmaririi penale si isi reia activitatea. Daca parchetul dispune inceperea urmaririi penale,presedintele este trimis in fata judecatorilor I.C.C.J (Inaltei Curti de Casare si Justitie). In fata inaltei curti,presedintele beneficiaza de dreptul de a folosi toate caile de atac ordinare sau extraordinare. Daca Inalta curte il gaseste nevinovat,presedintele isi reia activitatea, dar daca il gaseste vinovat este demis de drept. Actualul Cod Penal nu defineste crima de inalta tradare. Conform viitorului Cod Penal,infractiunea de inalta tradare se pedepseste cu inchisoarea pe viata. In cadrul raspunderii politico-juridice cand se pune problema suspendarii din

functie a presedintelui este consultata si Curtea Constitutionala. Curtea da doar un aviz consultative.

Actele presedintelui

Se numesc decrete prezidentiale si in marea lor majoritate sunt acte de autentificare de confirmare,iar nu acte normative. Tot in marea lor majoritate,decretele presedintelui trebuiesc contra-semnate de primulministru care in acest fel preia raspunderea politica a decretului. Contrasemnatura primului-ministru este conditie de validitate Decretele presedintelui se publica in Monitorul Oficial. In raporturile presedintelui cu guvernul: - presedintele nu il poate revoca din functie pe primulministru dar poate numi un prim-ministru interimar din randul ministrilor existenti - orice ministru pus sub urmarire penala sau impotriva caruia a inceput o urmarire penala poate fi suspendat de presedintele RO - orice ministru si prim-ministru,sunt revocati din functie daca au trecut mai mult de 45 de zile de cand se afla in imposibilitate - identitatea unui govern este identitatea primului ministru ptr ca guvernul cade,daca primul-ministru decedeaza

Membrii guvernului raspund juridic potrivit legii 115/1999 republicata: - pentru fapte grave de dezinformare a conducerii statului - pentru incheiere de contracte dezavantajoase RO - ptr abuz deputere in serviciu cu inchisoare intre 2 si 12 ani si interdictie pana la 8 ani de a mai exercita functii de autoritate publica - organizarea guvernului este reglementata prin legea 90/2001 republicata