Sunteți pe pagina 1din 10

SERVICIILE PUBLICE CENTRALE DE STAT 1.

Consideratii generale cu privire la serviciile publice centrale de stat Administratia publica reprezinta activitatea de organizare a executarii si de executie concreta, a legii. Aceasta activitate se realizeaza de catre autoritatile administrative centrale sau locale, si poate avea caracter: - de dispozitie- reglementari elaborate si emise pe baza si n executia legii; - de prestatie servicii publice de interes general sau local. Avnd n vedere faptul car nevoile si cerintele societatii n general sau ale fiecarui cetatean n parte sufera modificari frecvente n timp si spatiu, administratia publica trebuie sa aiba un caracter dinamic, sa se adapteze la aceste realitati, fapt pentru care si creeaza si organizeaza structuri care sa raspunda acestor cerinte si nevoi reclamate de societate. Aceste cerinte si nevoi pot fi: Generale - la nivelul ntregii comunitati organizate n stat (aparare, ordine publica, educatie, sanatate); Specifice - la nivelul colectivitatilor din judete, orase sau comune (alimentare cu apa, gaze, lumina, energie termica, salubrizare).1 Autoritatile administrative au menirea de a transpune n practica prevederile legii executnd-o sau organiznd executarea acesteia. n acest scop, ele disoun de resurse (financiare, materiale, umane) si de competente atribuite corespunzator sarcinilor ce revin fiecareia. Varietatea si complexitatea acestor sarcini, precum si nevoia sporita de eficientizare a activitatilor administrative au impus structurarea sistemului administratiei publice pe mai multe paliere;carora li s-au atribuit nivele de competenta si implicit de decizie adecvate. Datorita mobilitatii n timp si spatiu a cerintelor si nevoilor societatii, colectivitatilor si cetatenilor, evolutia autoritatilor administrative este continua, att n organizare ct si n activitate. Pe masura modificarilor cerintelor si nevoilor, dorintelor si aspiratiilor, apar noi servicii, altele dispar, iar altele si modifica, parametrii de functionare2. n prezent, administratia publica din Romnia este structurata pe doua mari nivele: - Administratie publica de stat, care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale: - Administratie publica locala Serviciile publice cu caracter de stat sunt cunoscute sub denumirea de Administratie centrala si ele au existat n tarile Romne nca nainte de organizarea Guvernului ca organ de stat. Regulamentele Organice din 1831 n Muntenia si 1832 n Moldova, vorbesc despre atributiile unor nalti demnitari, despre transformarea unor ranguri boieresti n functii de ministrii, astfel: "marele vornic dinlauntru" avea atributii n domeniul problemelor interne, agriculturii, lucrarilor publice, nvatamntului, sanatatii si asistentei sociale; "marele vistiernic" se ocupa de problemele finantelor, industriei si comertului; "secretarul statului" era seful cancelariei, tinea legatura cu celelalte departamente si autoritati interne si cu agenti externi si contrasemna toate decretele domnului; "marele logofat al dreptului" raspundea de organizarea si buna functionare a justitiei; "marele logofat al credintei" se ocupa de problemele cultelor; "marele spatar" raspundea de problemele ostirii. Unirea din 1859 sub Alexandru Ioan Cuza a dus la o noua transformare n organizarea administratiei prin organizarea a opt ministere: Interne, Finante, Justitie, Culte, Instructiune Publica, Afaceri Straine, Lucrari Publice, Razboi si Control. La acestea s-a adaugat, n perioada
1 2

http://www.sursa.md/product_info.php?products_id=1204 http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=12&idb=

cuprinsa ntre 1809 si Marea Unire din 1918, nfiintarea Ministerului Domeniilor n 1883 iar, n 1894, aparitia Curtii de Conturi n locul Ministerului Controlului. Constitutia din 1938 a instaurat dictatura regala, puterea executiva a regelui executnduse prin ministrii (nu prin Guvem al carui rol a fost redus la zero) care raspundeau politic numai n fata regelui. Anii 1940 - 1944 au reprezentat o noua perioada de schimbri semnificative n structura Administratiei Publice prin suspendarea Constitutiei si realizarea conducerii starului de presedintele Consiliului de Ministrii care avea puteri depline pentru a conduce statul, el fiind si cel care-i numea pe ministrii. Acestia erau raspunzatori de actele lor si puteau fi trimisi n judecata n fata naltei Curti de Casatie si Justitie. Dupa 1944 pna n 1989 a avut loc instaurarea treptata a dictaturii totalitare, materializata n statul comunist condus de partidul unic. Perioada imediat urmatoare anului 1989 s-a caracterizat printr-un proces rapid de reorganizare si nfiintare pe baze noi a organismelor indispensabile noului stat democratic. Era necesara nfiintarea unor ministere al caror obiect de activitate trebuia urgent racordat la obiectivele cuprinse n Proclamatia de la 27 decembrie 1989. Astfel, n data de 26 decembrie a fost numit primul ministru, n 27 decembrie a fost numit ministrul apararii nationale si s-a reorganizat Ministerul Apararii Nationale, prin trecerea n competenta sa a Departamentului Securitatii Statului si a unor structuri organizatorice ale Ministerului de Interne. n 28 decembrie au fost numiti doi vice-prim ministrii si s-a nfiintat Ministerul Economiei Nationale. Ministerul Agriculturii si Mediului nconjurator, Ministerul Culturii, iar pna la sfrsitul anului au mai fost nfiintate urmatoarele ministere si organisme si numiti ministrii pentru: Ministerul Industriei, Economiei, Electronicii si Informatiei, Ministerul nvatamntului, Ministerul Sportului, Comisia Nationala pentru Statistica. Comisia Nationala pentru Standarde si Calitate. 2. Categorii de institutii prestatoare de servicii publice centrale Institutiile publice centrale prestatoare de servicii sunt: Presedintia Romniei este o institutie publica care functioneaza n baza Constitutiei, a Decretului Lege nr. 92/1990 si a Legii nr. 114 din 6 iulie 1994 si are ca scop asigurarea exercitarii de catre Presedintele Romniei a prerogativelor care i sunt stabilite prin Constitutie si prin legi. Prin institutia "Presedintia Romniei" n sensul legii, ntelegem serviciile publice aflate la dispozitia Presedintelui Romniei pentru ndeplinirea atributiilor sale. Aceste servicii publice au rolul de a stabili relatii de colaborare cu autoritatile publice si de a primi sprijinul acestora n vederea nfaptuirii prerogativelor si exercitarii competentelor care i revin Presedintelui Romniei. Aceste competente se refera. n conformitate cu actele urgente si/sau de importanta deosebita, participarea la sedintele guvernului, ncheierea de tratate internationale ce au fost n prealabil negociate de Guvern. Altfel spus, Presedintele Romniei, ca sef al executivului, alaturi de primul-ministru, datorita regimului politic semiprezidential si a sistemului nostru constitutional care "consacra un executiv bicefal", este att sef al puterii executive, ct si autoritate centrala a Administratiei Publice. Institutia "Presedintia Romniei" ndeplineste urmatoarele roluri: reprezinta statul romn, garanteaza independenta nationala, unitatea si integritatea teritoriala a tarii, vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, exercitnd functia de mediere ntre puterile statului precum si ntre stat si societate (art. 80, alin. 1 si 2 din Constitutia Romniei). Pentru ndeplinirea acestor roluri, aceasta institutie a Administratiei Publice centrale are la dispozitie un vast aparat de lucru.3
3

Adresa site: www.presidency.ro

Din punct de vedere structural-organizatoric. aparatul de lucru al Presedintiei Romniei are urmatoarele componente: Structura Organizatoric a Presediniei Romniei DEPARTAMENTUL SECURITII NAIONALE - structur specializat n cadrul Administraiei Prezideniale destinat asigurrii ndeplinirii de ctre Preedintele Romniei a calitii de Comandant al Forelor Armate i a prerogativelor conferite de Constituie n domeniul aprrii rii i securitii naionale. Are n compunere grupul de consilieri i experi, ncadrat cu personal militar detaat de la ministerele i instituiile cu responsabiliti n domeniu. Secretariatul Consiliului Suprem de Aprare al rii DEPARTAMENTUL CONSTITUTIONAL - LEGISLATIV Se ocup cu a). Promulgarea legiilor; b). intervine n cazul revizuirii Constituiei Romniei; c) Informarea Preedintelui Romniei asupra desfurrii procedurii legislative parlamentare; d). Cererile de graiere; e). Numirea i revocarea sau eliberarea din funcii publice; f). Dizolvarea Parlamentului; g). Msuri n domeniul aprrii sau cu caracter excepional; h). ncheierea tratatelor internaionale i trimiterea lor spre ratificare i). ntocmirea altor acte prezideniale; j) Referendum; k) ). Comisia privind rspunderea ministerial. DEPARTAMENTUL POLITIC a). Analiz i prognoz politic; b). Relaia cu Parlamentul, Partidele politice, Guvernul i Administraia Public Local; c). Relaia cu societatea civil i asociaiile profesionale; d). Problemele tineretului; e). Cultur i Culte; f). Minoriti i Relaii Interetnice; Compartimentul Probleme Cetatenesti DEPARTAMENTUL RELAII INTERNAIONALE - Coordonarea Calendarului diplomatic al Preedintelui Romniei; - Structurarea i abordarea strategic a proceselor, evoluiilor i tendinelor care se produc pe plan internaional, regional, subregional i zonal; - Analizarea, folosind mijloacele informaionale i competenele de care dispune, a modului n care Romnia se poziioneaz n sistemul global al lumii contemporane, precum i cel n care Romnia este ncadrat n contextul relaiilor internaionale, ca urmare a demersurilor altor state, elaborarea de proiecte de poziie ale Preedintelui Romniei; etc. Cooperare bilateral, subregional i multilateral , relaiile cu romnii de pretutindeni, integrarea european DEPARTAMENTUL DE ANALIZE SI STRATEGII ECONOMICE I SOCIALE Ofer Preedintelui Romniei soluii la problemele economice i sociale ale ri, contribuind la respectarea Constituiei, la buna funcionare a autoritilor publice i la realizarea funciei de mediere ntre puterile statului, precum i ntre stat i societate DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE PUBLIC a). Relaia cu presa; b). Elaborarea documentelor de pres i a mesajelor; c). Analize i monitorizri media; d). Administrare pagin internet; e). Documentare-Bibliotec; COMPARTIMENTUL PROTOCOL

COMPARTIMENTUL PROTOCOL a). Primiri la Preedintele Romniei; b). Organizarea deplasrilor n ar i n strintate a Preedintelui Romniei; c). Primiri de efi de state n ara noastr; d). Organizarea aciunilor cu ceremonial; e) alte activiti DEPARTAMENTUL FINANCIAR I DE LOGISTIC - acioneaz n calitatea sa de organism specializat al Administraiei Prezideniale n conceperea, iniierea, coordonarea i conducerea tuturor aciunilor necesare pentru susinerea financiar i logistic a programului de activiti al Administraiei Prezideniale, CANCELARIA PREEDINTELUI Stabilete agenda Preedintelui Romniei; nregistreaz i realizeaz statistica tematic a corespondenei adresate Administraiei Prezideniale; CANCELARIA ORDINELOR a) Decrete decoraii; b) arhivarea documentelor; COMPARTIMENT PERSONAL - ORGANIZARE a) Organizare; b). Eviden de personal Regulamentului de organizare i funcionare a Administraiei Prezideniale care se ntemeiaz pe dispoziiile Legii 47/1994 privind serviciile din subordinea Preedintelui Romniei, republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 210 din 25 aprilie 2001, completat i modificat prin Ordonana de Urgen nr. 176/20 decembrie 2001 aprobat de Legea nr 226 din 23 aprilie 2002, n colaborare cu departamentele i compartimentele Instituiei Preedintelui; Fiecare dintre aceste compartimente are la rndul ei o structura specifica, ce include direciii de specialitate conduse, dupa caz, de consilieri, directori, sefi de cabinet, sef de protocol. Alaturi de departamentele mai sus mentionate, pe lnga Presedintia Romniei exista si Serviciul Special de Paza si Protectie ce are rolul de a asigura securitatea acestei institutii. GUVERNUL ROMNIEI este alcatuit din prim-ministru, ministrii si alti membrii ce functioneaza n baza Constitutiei, art. 101-104, a Legii nr. 37/1990, HG nr. 515/193, HG/ noiembrie 1996, HG/noiembrie 1998. Tot n legea fundamentala sunt prevazute modalitati de investire, de constituire, raspunderile si atributiile care revin acestuia.4 Rolul i structura ARTICOLUL 102 (1) Guvernul, potrivit programului su de guvernare acceptat de Parlament, asigur realizarea politicii interne i externe a rii i exercit conducerea general a administraiei publice. (2) n ndeplinirea atribuiilor sale, Guvernul coopereaz cu organismele sociale interesate. (3) Guvernul este alctuit din prim-ministru, minitri i ali membri stabilii prin lege organic. nvestitura ARTICOLUL 103 (1) Preedintele Romniei desemneaz un candidat pentru funcia de prim-ministru, n urma consultrii partidului care are majoritatea absolut n Parlament ori, dac nu exist o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate n Parlament. (2) Candidatul pentru funcia de prim-ministru va cere, n termen de 10 zile de la desemnare, votul de ncredere al Parlamentului asupra programului i a ntregii liste a Guvernului. (3) Programul i lista Guvernului se dezbat de Camera Deputailor i de Senat, n edin comun. Parlamentul acord ncredere Guvernului cu votul majoritii deputailor i senatorilor.5
4 5

http://www.gov.ro/ http://www.gov.ro/capitolul-19-reforma-administratiei-publice__l1a2072.html

Lege nr. 90 din 26 martie 2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romniei si a ministerelor Publicata n Monitorul Oficial al Romniei nr. 164 din 2 aprilie 2001 CAPITOLUL I Organizarea si functionarea Guvernului CAPITOLUL II - Organizarea si functionarea ministerelor CAPITOLUL III - Dispozitii finale LEGE nr. 23 din 3 martie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor publicat in: Monitorul oficial nr. 187 din 3 martie 2004 Potrivit Constitutiei Romniei, atributiile Guvernului sunt acelea de a asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si de a exercita conducerea generala a Administratiei Publice, n conformitate cu programul sau de guvernare, acceptat de Parlament si, n cooperare ou organismele sociale. Componena fiecarui Guvern este aprobata prin Hotarrea Parlamentului dupa investirea acestuia. Guvernul exercita att functii cu caracter administrativ ct si functii cu caracter politic, dar nu putem stabili o distinctie clara ntre acestea. Deosebit de important este nsa faptul ca, potrivit articolului 101. alineatul 1 din Constitutia Romniei. Guvernul "exercita conducerea generala a Administratiei Publice". Pentru realizarea rolului si atributiilor ce-i revin din aceasta functie, este organizat un aparat tehnic, de specialitate, subordonat direct primului ministru, precum si organe de specialitate, altele dect ministerele, subordonate nemijlocit Guvernului si ai caror conducatori nu sunt membrii ai Guvernului.6 n conformitate cu Constitutia, art. 101, alineatul 3, Guvernul Romniei se compune din prim-ministru. ministrii si alti membrii stabiliti prin lege organica. Structura Cancelaria Primului-Ministru

http://rapc.gov.md/file/Noutatile%20Reformei%204.pdf

Structura Cancelariei Primului-ministru Cabinetul Primului-ministru Cabinetul efului Cancelariei Departamentul Purttorului de Cuvnt al Guvernului Departamentul de Analiz i Planificare Politic Aparatul de lucru al ministrului delegat pentru controlul implementrii programelor cu finanare internaional i urmrirea aplicrii acquis-ului comunitar Departamentul Relaii Externe Departamentul Politic Economic General, Politic Financiar i Politica Pieei Muncii Departamentul pentru Probleme de Securitate Naional Departamentul Agricultur, Mediu i Protecia Consumatorului Departamentul Social, Sntate, Educaie, Cultur i Culte Departamentul Infrastructur, Comunicaii, Transporturi, Turism Departamentul Dezvoltare Regional, Amenajarea Teritoriului, Construcii i Locuine Departamentul Justiie i Administrare Intern Departamentul pentru Comunicare Oficiul pentru gestionarea relaiilor cu Republica Moldova Secretariatul Permanent pentru Afaceri Europene Compartimentul Documente Clasificate Centrul de situaii Oficiul diplomatic al Primului-ministru Direcia Protocol Secretariat Audit

Secretariatul General al Guvernului Departamentul pentru Relaia cu Parlamentul Departamentul pentru Relaii Interetnice Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activitilor din domeniul economic Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activitilor din domeniile culturii, nvmntului i integrrii europene Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activitilor din domeniile mediului de afaceri i ntreprinderilor mici i mijlocii Structura organizatorica a Guvernului este formata din: Biroul Executiv al Guvernului; Prim-ministru si aparatul de lucru al primului-ministru; Ministrii de Stat; Secretariatul General al Guvernului; Ministere; Organe de specialitate subordonate Guvernului.

Aparatul de lucru al Guvernului este alcatuit din aparatul de lucru al primului-ministru, Secretariatul General al Guvernului, departamente si alte asemenea structuri organizatorice cu atributii specifice stabilite prin hotarre a Guvernului. Aparatul de lucru al primului-ministru este alcatuit din: a) corpul de consilieri ai primului-ministru; b) corpul de control al primului-ministru; c) aparatul tehnic al corpului de consilieri; d) cabinetul primului-ministru; e) cancelaria primului-ministru; f) compartimentul cu probleme speciale; g) compartimentul documente secrete; h) compartimentul care asigura protocolul primului-ministru. Biroul Executiv al Guvernului Romniei este format dintr-un numar determinat de membrii si presedinte. Secretariatul General al Guvernului are rolul de a coordona activitatea urmatoarelor organisme: Consiliul pentru Minoritati Nationale; Oficiul pentru Protectia Consumatorului, alte organisme subordonate guvernului. Legatura ntre ministere si celelalte componente ale administratiei centrale si locale este realizata de Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice departament din cadrul Ministerului Administraiei i internelor, care gestioneaza, prin intermediul unor directii, ntreg patrimoniul statului, asigura resursele, n special materiale pentru desfasurarea activitatii principalelor institutii ale administratiei publice i locale, urmrind condiiile de realizare a reformei.7 Directia Generala pentru Relatiile cu Prefecturile Directia pentru Serviciile Publice Descentralizate Directia pentru Zone Asistate si Ajutor de Stat Directia Generala Servicii Gospodarire Comunala Directia pentru Comunitati Locale si Parteneriat cu Asociatiile Alesilor Locali Directia pentru Investitii Locale Directia Economico-Administrativa Departamentul pentru Administratie Publica Locala.
Exemplu: AGENTII / INSTITUTII / AUTORITATI in Ministerul Administratiei si Internelor

Agentia Nationala Antidrog Autoritatea Guvernamentala pentru Valea Jiului Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara Autoritatea pentru Urmarirea Aplicarii Unitare a Legii nr.10/2001 Fondul Romn de Dezvoltare Sociala Institutul National de Administratie Agentia Nationala a Functionarilor Publici Fiecare din membrii aparatului guvernamental prezentat are statutul de functionar public si, n mod implicit, toate drepturile si obligatiile ce deriva din acest statut.
7

http://www.gov.ro/capitolul-19-reforma-administratiei-publice__l1a2072.html

Numarul de functionari pentru fiecare din elementele acestei structuri, structura organizatorica a fiecarei componente precum si atributiilor lor, sunt stabilite fie prin hotarri ale Guvernului, fie prin decizii ale primului ministru. Structura actualului Guvern se prezinta dupa cum urmeaza: Ministere 1 MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE 2 MINISTERUL INTEGRRII EUROPENE 3 MINISTERUL FINANELOR PUBLICE 4 MINISTERUL JUSTIIEI 5 MINISTERUL APRRII NAIONALE 6 MINISTERUL ADMINISTRAIEI I INTERNELOR 7 MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITII SOCIALE I FAMILIEI 8 MINISTERUL ECONOMIEI I COMERULUI 9 MINISTERUL AGRICULTURII, PDURILOR I DEZVOLTRII RURALE 10 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCIILOR I TURISMULUI 11 MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII 12 MINISTERUL CULTURII I CULTELOR 13 MINISTERUL SNTII 14 MINISTERUL COMUNICAIILOR I TEHNOLOGIEI INFORMAIEI 15 MINISTERUL MEDIULUI I GOSPODRIRII APELOR
INSTITUTII AFLATE IN COORDONAREA SAU IN SUBORDINEA PRIMULUI-MINISTRU

Autoritatea Naional de Reglementare n Comunicaii Autoritatea Naional de Reglementare n Domeniul Serviciilor de Gospodrie Comunal Autoritatea Naional de Reglementare n Domeniul Energiei Autoritatea Naional de Reglementare n Domeniul Gazelor Naturale Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorilor Administraia Naional a Rezervelor de Stat Agenia Naional pentru Resurse Minerale Agenia Romn pentru Investiii Strine Agenia Naional pentru Sport Agenia pentru Strategii Guvernamentale Agenia Naional pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii i Cooperaie Comisia Naional pentru Controlul Activitilor Nucleare Comisia Naional de Prognoz Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor Oficiul de Stat pentru Invenii i Mrci Agenia Nuclear Autoritatea Naional pentru Tineret Departamentul pentru Relaii Interetnice Autoritatea Naional Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor Inspectoratul de Stat in Constructii - ISC Ministerele reprezinta o alta componenta a Administratiei Publice Centrale, fiind institutii de specialitate ale acesteia, care sunt nfiintate, organizate si conduse potrivit legii si care se subordoneaza Guvernului. Ministrii raspund pentru ntreaga activitate a ministerului pe care l conduc n fata Guvernului, iar ca membrii ai Guvernului n fata Parlamentului. Altfei spus. fiecare functie de ministru implica o dubla responsabilitate: raspunderea n fata puterii legislative datorita investirii n functie de catre Parlament si raspundere n fata Guvernului datorita rolului pe care-i are

Guvernul n exercitarea administratiei publice pe ntreg teritoriul tarii, n toate domeniile si sectoarele ae activitate. "Ministerele conduc, din punct de vedere administrativ, serviciile publice cuprinse n sfera de competenta, asigurnd: legatura dintre politic si administrativ, orRanizarea si functionarea serviciilor publice ale ministerului, -gestiunea financiara a fondurilor publice prin buget"'. Ministrii iau. deci. masuri operative n problemele din ramura de activitate pe care o reprezinta, propun luarea de masuri ce intra n atributia Guvernului , reprezinta ministerele n raporturile cu Guvernul, cu celelalte ministere si autoritati de stat din tara noastra sau din alte tari, dispun de fonduri banesti si mijloace materiale ncredintate ministerului n conditiile legii. Ministrii sunt ajutati n munca lor de secretari si subsecretari de stat si au ca organ consultant colegiul ministerului, organ n care ministrii ocupa functia de presedinte. Datorita faptului ca fiecare minister are' atributii specifice determinate de" propriul domeniu de activitate, structura organizatorica este diferita de la un minister la altul . Aceasta structura este prevazuta n actele de nfiintare, organizare si functionare.8 Exista elemente comune ce se regasesc n structura organizatorica a fiecarui minister si anume: departamente, directii generale, directii, servicii, birouri. Aceste subdiviziuni pot fi mpartite la rndul lor n doua categorii: subdiviziuni de specialitate si subdiviziuni functionale, n fapt, diferentele de structura dintre un minister si altul constau n numarul de elemente componente si n caracteristicile subdiviziunilor de specialitate. Subdiviziunile functionale: -se ntlnesc n cadrul fiecarui minister, activitatea lor fiind n legatura cu toate sectoarele ministerului respectiv, n aceasta categorie intrnd subdiviziuni ca: secretariat, personal, financiar, contabilitate. Personalul ministerelor se compune din urmatoarele categorii: " personal de conducere, personal de conducere de specialitate, personal de executie administrativa, personal de deservire". Ministerele au atributii comune ce deriva din locul si rolul pe care acestea l au n sistemul autoritatilor Administratiei Publice Centrale, ca autoritati subordonate nemijlocit Guvernului, care asigura realizarea programului sau de guvernare. Aceste atributii comune pot fi grupate n mai multe categorii: atributii care privesc organizarea executarii legilor, hotarrilor si ordonantelor Guvernului, atributii care privesc activitatea economic si social; atributii privind realizarea politicii externe, atributii privind propria lor organizare si functionare. Ministerele, n calitatea lor, de organe de specialitate ale Administratiei Pubiice Centrale, participa n domenii distincte la realizarea programului adoptat de Guvern . Aceasta participare pe domenii distincte, poate determina realizarea unei clasificari a ministerelor n trei mari categorii, n functie de specificul activitatii lor: ministere cu activitate economica (Ministerul Economiei si Comertului, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului); ministere cu activitate socio-culturala si stiintifica (Ministerul Muncii Soldaritatii Sociale i Familiei, Ministerul Sanatatii, Ministerul Culturii si Cultelor, Ministerul Educatiei si Cercetarii); ministere cu activitate politico-administrativa : (Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justitiei, Ministerul Integrarii Europene). Celelalte autoritati centrale ale Administratiei Publice se mpart n doua categorii: autoritati subordonate Guvernului si autoritati autonome. 9
8 9

http://rapc.gov.md/file/Noutatile%20Reformei%204.pdf http://www.sursa.md/product_info.php?products_id=1204

Din prima categorie (autoritti subordonate Guvernului) fac parte toate institutiile mentionate mai jos: Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie Agentia Romana pentru Investitii Straine Autoritatea Naional pentru Persoanele cu Handicap Autoritatea Naional de Reglementare n Comunicaii Administraia Naional a Rezervelor de Stat Agenia Naional pentru Sport Agenia pentru Strategii Guvernamentale Agenia Naional pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii i Cooperaie Comisia Naional de Prognoz Autoritatea Naional de Control Institutul Naional de Statistic Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor Oficiul de Stat pentru Invenii i Mrci Directia Generala a Vamilor Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989 Inspectoratul General pentru Comunicaii i Tehnologia Informaiei Oficiul Romn pentru Drepturile de Autor Autoritatea Naional Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor Inspectoratul de Stat in Constructii - ISC Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale (OCSPS) Oficiul Registrului Naional al Informaiilor Secrete de Stat Din cea de-a doua categorie, a autoritilor autonome se pot identifica: Consiliul Suprem pentru Aparare a tarii; Serviciul Romn de Informatii; Consiliul Legislaturii; Curtea de Conturi. Constituirea acestor autoritati administrative autonome, se reglementeaza prin lege organica datorita necesitatii realizarii activitatii de management n anumite sectoare de activitate, altele dect cele acoperite de ministere. Autonomia acestor unitati administrative se realizeaza att n raporturile cu guvernul ct si n raporturile cu ministerele. Alaturi de acestea functioneaza, "pentru fluidizarea procesului de reforma", Colegiul Consultativ, Consiliul Interministerial, Departamentul pentru Reforma Economica. Toate institutiile Publice Centrale, au rolul de a transpune n practica prevederile legii, organiznd executarea lor. Prin aceasta, Administratia Publica Centrala vine n ntmpinarea satisfacerii unor nevoi generale ale societatii, nevoi ce se resimt la nivelul ntregii comunitati organizate n stat prin ndeplinirea atributiilor sale n problemele de interes general ca apararea, ordinea publica, educatia, sanatatea. Bibliografie: http://www.sursa.md/product_info.php?products_id=1204 http://www.gov.ro/capitolul-19-reforma-administratiei-publice__l1a2072.html http://rapc.gov.md/file/Noutatile%20Reformei%204.pdf www.presidency.ro http://www.gov.ro/ http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=12&idb=

10