Sunteți pe pagina 1din 11

1

Elemente eseniale privind Dreptul concurenei

Introducere

Una din condiiile de baz pentru existena unei economii de pia funcionale, alturi de libertatea de micare a bunurilor, persoanelor, serviciilor i capitalului, o reprezint un mediu concurenial nedistorsionat. Astfel, comercianii, fie la nivel naional, fie la nivel comunitar, trebuie s interacioneze pe ct posibil n mod liber, fr influene negative din partea agenilor puternici sau aflai n situaii privilegiate, asociaiilor de ageni economici sau a statului. ntr-o economie de pia funcional, respectarea normelor privind concurena asigur progresul economic, aprarea interesului consumatorilor i competitivitatea produselor i serviciilor n cadrul economiei respective dar i fa de produsele de pe alte piee. Mediul concurenial poate fi afectat negativ de activitile anticoncureniale care reprezint obiectul sau efectul nelegerilor sau a practicilor concertate ntre agenii economici, de abuzul de poziie dominant a unor ageni economici puternici; de asemenea, concurena poate fi distorsionat prin subveniile acordate de stat unor ageni economici, ceea ce le creeaz o poziie avantajoas fa de ceilali concureni pe piaa respectiv. n cele ce urmeaz vor fi n primul rnd analizate normele adresate comportamentului anticoncurenial al agenilor economici.

Dreptul naional i dreptul comunitar n materia concurenei prezentare i relaie

Avnd n vedere necesitatea crerii unui mediu concurenial, Constituia prevede c economia Romniei este economie de pia, bazat pe libera iniiativ i concuren. De asemenea, statul este obligat s asigure libertatea comerului, protecia concurenei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producie.1 Legislaia subsecvent dezvolt aceste principii n Legea concurenei nr. 21/19962 i n Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat3. Un alt act

Art. 135 din Constituia Romniei, publicat n M. Of. Nr. 767/31.10.2003, ca urmare a adoptrii Legii de revizuire a Constituiei Romniei nr. 429/2003, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003. 2 Publicat n M. Of. nr. 88/30.04.1996, modificat i completat prin Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 121/2003, M. Of. nr. 875/10.12.2003, aprobat prin Legea nr. 184/2004, M. Of. nr. 461/24.05.2004.

normativ important pentru aceast materie este Legea nr. 11/1991 privind concurena neloial care nu face obiectul prezentului studiu. Trebuie ns precizat c normele Legii 11/19914 nu intr n sfera de aplicare a dreptului comunitar al concurenei, raporturile juridice respective fiind stabilite n mod liber de legislaia fiecrui stat membru UE, urmnd a fi aplicate complementar cu normele stabilite de legile 21/1996 i 143/1999 mai sus menionate, i bineneles, cu normele dreptului comunitar, astfel cum vom vedea n cele ce urmeaz. Aceste legi sunt puse n aplicare i detaliate prin numeroase regulamente, instruciuni i alte acte emise de Consiliul Concurenei, potrivit modelului european, avnd n vedere transpunerea corect i complet a acquis-ului comunitar5.

n ceea ce privete normele dreptului comunitar, Tratatul stabilind Comunitatea European6 (TCE) prevede ca activitate esenial a Comunitii Europene crearea unui sistem care s asigure un mediu concurenial nedistorsionat n cadrul pieei interne. n acest sens art. 81 i 82 din acelai Tratat interzic nelegerile i practicile concertate care au ca obiect sau efect restricionarea sau denaturarea concurenei pe piaa comunitar, precum i abuzurile de poziie dominant. Condiia comun pentru a fi aplicabile aceste norme comunitare este ca activitile sau inactivitile respective s afecteze comerul ntre statele membre. n cazul n care, spre exemplu, o nelegere care are ca efect restrngerea concurenei ntr-un stat membru, dar nu aduce atingere comerului cu alte state membre, atunci situaia respectiv va intra sub incidena reglementrilor naionale n cauz, fr a fi aplicabil art. 81 TCE7. Articolele 88 i 89 TCE reglementeaz ajutorul de stat, iar art. 86 prevede norme aplicabile agenilor economici cu caracter public (ex. regii autonome, societi comerciale la care participarea statului este majoritar, etc.), care sunt obligai s respecte regulile specifice mediului concurenial, avnd n vedere faptul c se afl n situaii speciale, privilegiate.

n baza acestor prevederi ale Tratatului, conform art. 83 TCE, Consiliul Uniunii Europene a adoptat legislaia secundar n vederea punerii n aplicare a
3

Publicat n M. Of. nr. 370/03.08.1999, modificat i completat prin Legea nr. 603/2003, M. Of. nr. 930/23.12.2003. 4 Publicat n M. Of. Nr. 24/30.01.2004, modificat i completat prin Legea nr. 298/2001, M. Of. nr. 313/12.06.2001. 5 A se vedea n acest sens pagina de web a Consiliului Concurenei www.consiliulconcurentei.ro - Documente oficiale. 6 Art. 3 (g) din Tratatul stabilind Comunitatea European (TCE), publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene nr. C 325/24.12.2002, cu modificrile i completrile aduse prin Tratatul de la Nisa, J. Of. nr. C 80/10.03.2001. n general pentru actele normative i politicile comunitare a se vedea i adresa oficial de internet a Uniunii Europene www.europa.eu.int. Actele comunitare publicate n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene sunt disponibile i la adresa http://europa.eu.int/eur-lex. 7 Cu toate acestea, trebuie subliniat c interpretarea dat de Curtea European de Justiie art. 81 i 82 este extins, sub incidena acestor prevederi intrnd i situaii care aparent privesc numai un stat membru. Spre exemplu, portul Rotterdam a fost considerat pia relevant geografic n nelesul art. 82, i, prin urmare abuzul de poziie dominant din aceast zon poate afecta comerul ntre statele membre.

normelor respective. ntre cele mai importante se distinge Regulamentul nr. 17/628 pentru aplicarea art. 81 i 82, nlocuit prin Regulamentul nr. 1/20039, n vigoare din mai 2004. Principalele modificri aduse de noul regulament, care va fi prezentat n ultima seciune, vizeaz nlocuirea sistemului centralizat, n care rolul cel mai important revenea Comisiei Europene, cu un sistem bazat pe aplicarea descentralizat a normelor privind concurena, competene eseniale fiind transferate autoritilor naionale de concuren, inclusiv instanelor judectoreti, potrivit normelor procedurale specifice fiecrui stat membru.

n urma prezentrii celor dou seturi de acte normative, este important s analizm relaia ntre acestea, pentru a nelege necesitatea cunoaterii dreptului comunitar, n paralel cu cel naional, i mai ales a modului de aplicare a acestuia, n interpretarea instituiilor comunitare, cu precdere cea stabilit de Curtea European de Justiie.

O caracteristic esenial a dreptului comunitar, astfel cum a decis Curtea European de Justiie este supremaia acestuia10. Materia concurenei reprezint un domeniu n care Comunitatea are competen exclusiv. Prin urmare, n domeniul concurenei, statele membre nu pot legifera dect n msura n care transpun sau aplic dreptul comunitar sau n domeniile nc nereglementate la nivel comunitar (ex. concurena neloial, activiti care nu intr sub incidena art. 81-89 TCE). O dat ce Comunitatea, prin instituiile sale a acionat, reglementnd anumite raporturi juridice, statele membre sunt obligate, potrivit Tratatului11, pe de o parte s se abin de la orice aciune de natur a aduce atingere realizrii obiectivelor stabilite de Tratat, iar pe de alt parte s aduc la ndeplinire obligaiile stabilite de acesta. n consecin normele de drept naional al statelor membre, n materia concurenei, i modul de aplicare a acestora nu trebuie s contravin celor comunitare i felului n care acestea sunt interpretate. Sectiunea a 1-a. Evolutii definitorii in cazul controlului comunitar asupra concentrarilor economice.

Regulamentul Consiliului nr. 17/1962 privind aplicarea normelor de concuren prevzute de Articolele 85 i 86 TCEE (acum art. 81 i 82 ale TCE), J. Of. P 013/21.02.1962. 9 Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003 of 16 Decembrie 2002 privind aplicarea normelor de concuren prevzute de Articolele 81 i 82 TCE, J. Of. nr. L 1/04.01.2003. 10 A se vedea hotrrea pronunat n Cauza nr. 6/64 Flaminio Costa v. ENEL, ECR (1964) p. 585 (rapoartele Curii Europene de Justiie): Prin crearea unei Comuniti cu durata nelimitat, avnd instituii proprii, personalitate juridic proprie, propria sa capacitate juridica i de reprezentare n plan internaional i, mai ales, puteri reale nscute din limitarea suveranitii sau din transferul de puteri dinspre Statele Membre spre Comunitate, Statele Membre i-au restrns drepturile suverane crend, prin aceasta, un set de norme juridice care oblig att cetenii, ct i Statele ca atare. 11 Articolul 10 TCE.

Acest concept incepe s se contureze in spaiul comunitar european abia prin anii 60 dup instituirea binecunoscutului Tratat de fuziune semnat n aprilie 1965, prin intermediul cruia se urmrea crearea la scar european a unor condiii economice similare celor dintr-un singur stat att in domeniul fiscal i vamal ct i, n principal, instituirea unei piee economice comune si mbinarea politicilor economice a statelor membre, pentru o dezvoltare armonioas a economiei europene, o cretere durabil i echilibrat, stabilitate, progres i nivel de trai ridicat i nu in ultimul rnd o intensificare i mbuntire a relaiilor interstatale12.Dei tratatul din 1957 de instituire a Comunitii Economice Europene nu cuprindea in coninutul su prevederi legale de reglementare a unor posibile asemenea situaii, datorit reticenei statelor membre de a realiza transferul anumitor prerogative in favoarea autoritilor comunitare, continund politica lor naional de control a concentrarilor economice, articolele 85 ,devenit ulterior 81, referitor la antante si articolul 86, devenit 82, referitor la poziia dominant conineau n germene problema concentrrilor13. De asemenea conform jurisprudenei Curii de Justiie prevederile cuprinse in art. 81 si 82 nu erau suficiente pentru a asigura controlul total al operaiunilor ce s-ar fi dovedit a fi incompatibile cu sistemul de concuren instaurat prin Tratat. Comisia european a fost instituia comunitar care a susinut permanent c este necesar o form de control a concentrrilor ncepnd cu anul 196614, msura care, la sfaritul anilor 60 s-a dovedit a fi de natur urgent datorit afluxului de investitori americani, care dorind s profite de imensul spaiu economic european, au dus la creterea rapid a numrului de concentrri in spaiul comunitar, lucru posibil datorit dimensiunilor mai reduse n raport cu marile ntreprinderi americane, fiind evideniat n acest fel structura defectuoas a ntreprinderilor comunitare. De aceea, in faa impactului negativ generat de fenomenul concentrrilor, n anul 1973 Decizia CEJ din 1973 n cazul Continental Can va deschide calea ctre controlul ex post,oferind susinere procesului de control al concentrrilor prin intermediul deciziilor CEJ. In continuare o scurta expunere a acestui caz care a constituit si premisa unei prime reglementari legale complete a concentrarilor, propunere ce viza in principal 2 aspecte esentiale neprevazute in Tratat: Incompatibilitatea cu Tratatul a operaiilor de concentrare ce permit apariia de obstacole in calea unei concurene efective, in msura in care comerul ntre statele membre este susceptibil de a fi afectat. Operaiunile de mai mic amploare nesusceptibile de a crea asemenea efecte nu ii gsesc aplicabilitatea in aceast prevedere cu condiia s nu depeasc standardele cantitative impuse din punct de vedere al cifrei de afaceri i ponderea pe pia a firmelor participante. Operaiunile de concentrare cu un nivel superior cifrei de afaceri impuse sunt supuse unei notificri prealabile sub sanciunea anulrii ei.

Studiu de caz : Afacerea Continental Can.

12 13

Art.2 din TCEE Prelegeri de dreptul concurentei pag.93 Universitatea De Vest Timisoara 14 Memorandum of the Concentration of entreprises in the Common Market 1966 EEC Competion Series Study No.3. op.cit Drept comunitar Tudorel Stefan, Beatrice Andresan-Grigoriu pag.563

Continental Can reprezint o societate american care prin intermediul filialei sale belgiene, Europemballage Corp, i-a asigurat controlul asupra celui mai mare productor german in domeniul ambalajelor metalice uoare i inchideri metalice, devenind astfel practic singurul fabricant de ambalaje metalice din Benelux, lucru posibil si datorit costurilor ridicate pe care le-ar fi implicat transportul acestor ambalaje foarte uoare pe anumite distante, fapt care a dus practic la monopolizarea pieei comune in zona de N-E pentru acest tip de articole. Dei nu este in totalitate un caz de politic de concentrare, ci mai degrab de abuz de poziie dominant, acest caz prin hotrrea pronunat de ctre Curtea de Justiie in februarie 1973 a constituit punctul de plecare ctre o legislaie adecvat combaterii acestui fenomen de nlaturare a concurenei ntr-un anumit sector al economiei. Sectiunea a II-a. Definiia concentrrii, scopul concentrrii. Sediul legal al materiei. Dei Regulamentul nu definete ce inseamn a fuziona sau realiza o concentrare, ci doar descrie concentrarea ce intr in sfera de aplicare a Regulamentului, se consider apariia acestui fenomen n cazul in care apare o modificare durabil a controlului in urma: Fuzionarii a dou sau mai multe ntreprinderi sau pri ale unor ntreprinderi care anterior erau independente. Dobndirii de catre una sau mai multe persoane care controleaz deja cel puin o ntreprindere sau de ctre una sau mai multe ntreprinderi, fie prin achiziionarea de valori mobiliare sau active, fie prin contract sau prin alte mijloace, a controlului direct sau indirect asupra uneia sau mai multor intreprinderi sau prti ale acestora. Controlul decurge din drepturi, contracte sau orice alte mijloace care separat sau combinate confer posibilitatea unei influene decisive asupra unei ntreprinderi, in special prin drepturi de proprietate sau dreptul de a folosi integral sau parial activele unei intreprinderi i drepturi sau contracte ce confer o influen decisiv asupra structurii, votului sau deciziilor organelor de conducere a unei ntreprinderi15 Nu este considerat a fi realizat un act de concentrare dac: Instituii de credit sau financiare sau societi de asigurri ale caror activiti obinuite includ tranzacionarea si negocierea de valori in contul lor sau in contul altora dein temporar valori mobiliare ale unei ntreprinderi pe care le-au dobndit in vederea revinderii cu condiia ca acestea sa nu ii exercite drepturile de vot conferite de valorile mobiliare in cauz, putnd exercita acest drept doar pentru a pregti cesionarea integral sau partial a activelor sau a ntreprinderii in termen de un an de la data achizitiei, termen ce poate fi prelungit de ctre Comisie dac se va dovedi imposibilitatea tranzaciei in termen rezonabil Controlul este dobndit de ctre o persoan mandatat de autoritaile publice n conformitate cu legislaia statului membru privind lichidarea, falimentul, insolvabilitatea, imposibilitatea de plat, concordatul si alte proceduri similare. Dobndirea controlului direct sau indirect asupra uneia sau mai multor ntreprinderi de ctre holdingurile financiare menionate in art.5alin.3 a IV-a Directiva a

15

Tudorel Stefan, Beatrice Andresan-Grigoriu Drept Comunitar ed. CH.Beck op.cit. pag 566

Consiliului CEE 78/660 iulie 1978 privind conturile anuale a anumitor societi16, cu condiia ca drepturile de vot conferite de participrile deinute s fie exercitate, n special n ceea ce privete numirea membrilor organelor de conducere si supraveghere ale ntreprinderilor la care dein participrile doar ptr a menine valoarea integral a investiiilor respective, i nu pentru a influena, direct sau indirect, comportamentul concurenial al respectivelor ntreprinderi. Acest tip de operaiuni prezint relevan nu numai la nivel naional ci i pentru fuziunile transfrontaliere la nivelul Uniunii Europene comportnd o serie de beneficii dar mai ales un impact negativ asupra concurenei. Printre beneficiile pe care le-ar putea comporta o asemenea practic economic se numr eficiena prin realizarea unei productii la scal mare si cu implicarea unor costuri reduse, facilitarea integrrii in piaa intern, o ans pentru a se evita insolvena. n pofida acestor beneficii fuziunile pot crea poziii dominante pe pia limitnd concurena preurilor pe piat. In cazul fuziunilor orizontale sunt practic eliminate ntreprinderile care nu mai produc cu aceeai eficien iar fuziunile verticale pot nchide piaa sau o surs de aprovizionare pentru concureni. Crearea unor companii foarte mari ce dein controlul asupra pieei dintr-un anumit sector ar avea impact negativ si asupra distribuirii veniturilor, creterea ratei omajului prin scderea locurilor de munc. n aceste condiii, deoarece fuziunile creeaz schimbri pe termen mai lung decat acordurile, indiferent de natura sa amiabil sau ostil, autoritile comunitare si naionale doresc s identifice si s interzic aceste practici negative. Baza juridic privind controlul concentrrilor se afl in articolele 81,82,83,85 si 235 ale Tratatului UE si in Regulamentul 4069/89 modificat prin Regulamentul 139/2004 care confer Comisiei anumite puteri in problema concentrrilor dar numai in anumite limite i numai a posteriori, experiena dovedind c este foarte greu s intervii apriori in domeniul concentrarilor.regulamentul 139/2004 se aplic unor schimbri structurale semnificative al cror impact asupra pietei depeste frontierele naionale ale unui stat membru. Concentrarile nereglementate de Regulament intra sub incidenta legilor nationale. Conform prevederilor Regulamentului concentrarea apare atunci cnd o firm obine controlul exclusiv asupra altei firme sau asupra unei firme pe care o poate controla alturi de alte firme sau atunci cnd mai multe firme preiau controlul unei ntreprinderi sau creeaz alta nou. Pentru a putea face obiectul dispozitiilor Regulamentului, concentrrile trebuie sa aib dimensiuni comunitare. Aceasta condiie este indeplinit dac: Cifra total de afaceri realizat la nivel mondial de toate intreprinderile implicate depeste 5 milioane de euro si cifra total de afaceri realizat separat in Comunitate de ctre cel puin dou dintre intreprinderile implicate depeste 250 milioane de euro cu excepia cazurilor in care fiecare dintre intreprinderile implicate realizeaz peste 2/3 din cifra sa total de afaceri obinut in comunitate intr-un singur stat membru. Dei aceste plafoane nu sunt atinse avem totui de a face cu o concentrare de tip comunitar dac: Cifra total de afaceri realizat la nivel mondial de toate ntreprinderile implicate depete 2 miliarde si jumatate de euro n cel puin trei state membre cifra total de afaceri realizat de toate ntreprinderile implicate depete 100 milioane de euro.
16

J.Of.L 222, 1978 p.11 Directiva modificata ultima data de Directiva Parlamentului European Si a Consiliului 2003/51/CE

n fiecare din cel puin trei state, cifra de afaceri realizat in mod individual de cel puin dou firme vizate este superioar valorii de 25 milioane de euro. Cifra de afaceri total realizat n mod individual in cadrul UE de cel puin dou dintre aceste firme are un nivel superior valorii de 100 de milioane de euro cu condiia ca fiecare intreprindere s nu realizeze mai mult de 2/3 din cifra lor de afaceri n interiorul unuia si aceluiai stat membru. Concentrrile vizate de Regulament trebuie s fie notificate in prealabil Comisiei care dispune de un termen limitat pentru a se pronuna in vederea stabilirii compatibilitii sau incompatibilitii concentrrii respective cu piaa comun. La efectuarea acestei evaluri Comisia trebuie s aib in vedere nevoia meninerii si dezvoltrii unei concurene pe piaa comun, avnd in vedere structura tuturor pieelor relevante si concurena real sau potenial generat de ntreprinderile aflate pe teritoriul su in afara comunitii, pozitia pe pia a intreprinderilor implicate si puterea lor economic si financiar, alternativele existente pentru furnizori si utlizatori, inclusiv accesul acestora la surse de aprovizionare sau piee si orice alte bariere legale sau de alta natur in calea intrrii pe piaa, tendinele cererii si ofertei , interesele consumatorilor si evoluia progresului tehnic si economic. In consecin toate concentrrile ce presupun crearea de astfel de bariere pe piaa comunitar sunt declarate incompatibile cu piaa comun. Regulamentul contine si un paragraf destinat special societatilor mixte, rezultat al unei concentrari, ce au ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului concurential al unor intreprinderi care isi pastreaza independenta. In acest sens Comisia Europeana trebuie sa tina cont in primul rand daca doua sau mai multe din societatile-mama isi mentin, intr-o masura semnificativa, activitatile de pe aceeasi piata pe care actioneaza si societatea mixta sau de pe o piata situata in amonte sau in aval fata de cea a societatii mixte sau pe o piata vecina aflata in stransa legatura cu aceasta, si in al doilea rand daca prin aceasta coordonare ce reprezinta consecinta directa a crearii societatii mixte, intreprinderile in cauza au posibilitatea de a elimina concurenta pentru o parte substantiala a produselor sau serviciilor relevante17 Termenul pe care Comisia il are la dispozitie pentru a efectua aceasta evaluare este de 25-30 zile lucratoare insa in anumite situatii speciale,cand exista dubii serioase cu privire la compatibilitatea fuziunii cu piata comuna, Comisia declanseaza anumite proceduri speciale care vor dura intre 90-125 zile lucratoare. Investigatia Comisiei se bazeaza pe aceleasi reguli utilizate si in alte domenii ale concurentei, si anume pe controlul efectiv si exhaustiv al conturilor bancare, al documentelor, pe explicatii verbale si vizite la sediul intreprinderilor, fiind permise orice fel de verificari. In urma acestor verificari amanuntite se va emite decizia finala. Daca decizia Comisiei este una nefavorabila insa fuziunea a fost deja realizata se va proceda la divizarea intreprinderilor. Uneori Comisia poate conditiona autorizarea fuziunii de respectarea unor conditii. Ca si in cazul unei proceduri normale, statele membre si tertii au dreptul sa intervina si sa faca observatii,de pilda pot cere ca evaluarea sa fie facuta de catre un anumit stat membru. Noul Regulament mai stabileste si modul in care vor fi evaluate cresterile de eficienta generate de fuziunea sau de achizitia respectiva18. In plus au fost sporite competentele Comisiei si s-a stabilit cuantumul amenzii, in caz de transmitere de informatii incorecte sau incomplete, de la 1% din cifra de afaceri la suma de 50.000 de euro.
17 18

Tudorel Stefan, Beatrice Andresan-Grigoriu drept comunitar op.cit. pag. 566 Dreptul european al concurentei pag.36

Pentru a fi declarat incompatibil cu Piaa comun, operaiunea de concentrare trebuie s constituie o piedic n calea concurenei efective pe aceast pia sau pe o parte substanial a acesteia. Noiunea de concuren efectiv semnific, spre deosebire de concurena teoretic, concurena posibil, sau concurena eficace - actual sau potenial. Domeniul de manifestare al acesteia nceteaz, potrivit Comisiei, odat cu posibilitatea de a elimina sau slbi n mod grav concurenii existeni sau de a mpiedica pe concurenii poteniali s accead pe pia. O alt condiie impus de Regulament este aceea ca mpiedicarea concurenei efective s fie semnificativ, caracteristic ce trebuie s fie stabilit cu certitudine. n consecin, n ipoteza n care Comisia nu ar putea produce argumente fr echivoc cu privire la mpiedicarea concurenei, concentrarea va trebui s fie, n virtutea ndoielii, autorizat. n absena unui prag valoric procentual care s indice gradul de obstrucionare a pieei, ca n S.U.A. sau Germania, se pune problema criteriilor de care dispun organele comunitare pentru a evalua, de la caz la caz, msura mpiedicrii concurenei prin operaiunile de concentrare proiectate. Nu orice modificare de structur este periculoas pentru concuren. Un monopol, un duopol, un oligopol pot avea de multe ori o existen efemer, temporaritatea lor putnd fi cu uurin decelat din analiza contextului pieei. n acest demers trebuie s se verifice eventualitatea unei concurene virtuale, prin utilizarea criteriilor enunate n art. 2 par. (1) din Regulament. Acestea sunt instrumentele cu ajutorul crora se msoar gradul de substituibilitate a ofertei: cu ct barierele la intrarea pe pia sunt mai dificil de trecut, mai ridicate, cu att este mai cert mpiedicarea concurenei n mod semnificativ. Cu ct noua entitate produs de operaiunea de concentrare este mai vulnerabil (contestabil) n raport cu o concuren potenial, cu att situaia de dominaie este mai fragil, aa cum se ntmpl de regul pe pieele n inovaie constant (aparinnd tehnologiilor avansate, cu o durat de via scurte), a priori permeabile, sau pe cele n care importurile joac un rol constant important19. Stabilind prin mult disputatul art. 2 par. 1 criteriile de evaluare a concentrrilor, Regulamentul 4064/89/CEE adoptase o poziie radical: el nu lsa Comisiei nici o posibilitate de a accepta o concentrare anticoncurenial n schimbul altor beneficii sociale sau/i economice, spre deosebire de derogrile prevzute de art. 81 par. 3 al Tratatului de la Roma cu privire la antante. Abandonarea bilanului economic ca instrument de cernere a operaiunilor de concentrare, n favoarea bilanului strict concurenial, i-a atras numeroase critici, unele state dorind modificarea sa sub acest aspect. Acestea susineau necesitatea instituirii unui bilan economic care s permit integrarea elementelor de politic industrial, invocnd argumente ce decurg din chiar litera Tratatului de la Roma. Cci actul fundamental al Comunitii europene prevede promovarea n ntreaga Comunitate a unei dezvoltri economice i sociale echilibrate, coeziunea economic i social i solidaritateantre statele membre, mrirea competitivitii industriei, precum i alte asemenea obiective, care nu pot fi ignorate de dreptul comunitar al concurenei. Noul regulament permite, dei nu ntr-o manier foarte explicit, s se ia n consideraie i argumente de ordin economic, n cursul evalurii unei operaiuni de concentrare. Mai exact, liniile directoare privind aprecierea concentrrilor orizontale stabilesc posibilitatea lurii n calcul a ctigurilor de eficacitate, n contraponderea unor eventuale efecte anticoncureniale ale concentrrii. Pentru a fi reinute, ctigurile de eficacitate trebuie s rspund urmtoarelor trei condiii cumulative: i) trebuie s fie n avantajul consumatorilor (scdere de preuri, noi produse i servicii sau ameliorarea celor existente); ii) trebuie s fie proprii concentrrii (deci, consecin direct a operaiunii respective, iar nu obinute
19

Com. 21 dec. 1993, Pilkington-Technint-Siv: JOCE, L. 158, 25 iunie 1994.

prin intermediul unor mijloace mai puin anticoncureniale); iii) s fie verificabile (deci, suficient de bine stabilite, cu ajutorul unor argumente precise i convingtoare). Jurisprudena comunitar a preluat din dreptul anti-trust american excepia ntreprinderii n dificultate (failling company defence). Potrivit acesteia, o operaiune de preluare a unei ntreprinderi n dificultate care, n mod normal, ar trebui apreciat ca fiind la originea crerii sau ntririi poziiei dominante a ntreprinderii achizitoare i a diminurii concurenei, poate fi considerat ca neconstituind cauza acestei poziii dac, n ipoteza n care concentrarea ar fi interzis, ntreprinderea achizitoare ar obine totui poziia dominant sau i-ar ntri-o n mod inevitabil, iar ntreprinderea n dificultate ar disprea de pe pia. ntr-o asemenea situaie concentrarea trebuie declarat compatibil ntruct, finalmente, ea este neutr. Noile Linii directoare privind fuziune orizontale, pentru punerea n aplicare a Regulamentului 139/2004 au preluat teoria ntreprinderii n dificultate. n consecin poate fi autorizat o concentrare pe motic c intreprinderea achizitionat ar fi constrns s abandoneze piaa datorit dificultlor sale financiare dac nu ar fi preluat de o alt ntreprindere.

Sectiunea a III-a. Excepii de la aplicabilitatea legislaiei naionale in concentrrile economice

Art. 21 par. 4 din Regulamentul 139/2004 permite aplicarea legii naionale a unui stat membru unei concentrri de dimensiuni comunitare, n msura n care acest lucru este necesar pentru asigurarea proteciei intereselor legitime ale acelui stat membru. Sunt n principiu considerate interese legitime: securitatea public, pluralitatea media i regulile prudeniale. Statele membre pot s aib n vedere i alte interese legitime, care trebuie comunicate ns Comisiei i recunoscute de aceasta. Noul regulament permite in doua situatii tratarea unei afaceri de concentrare ce nu indeplineste criteriul de a fi comunitara: Clauza olandez ce permite statelor ,care nu dein un control naional al concentrrilor, s declaneze totui acest control, care dei nu sunt de dimensiuni comunitare pot s afecteze semnificativ concurena pe pieele lor naionale si totodat s afecteze comerul ntre statele membre ale comunitii. Prile unei concentrri care nu are dimensiune comunitar pot cere printr-un memoriu ca operaiunea s fie examinat de Comisie, atunci cnd concentrarea transfrontalier este susceptibil sa fie evaluat in cel puin trei state membre. Aceasta este posibil doar in cazul in care toate statele implicate sunt de acord sa supun diferendul Comisiei, in caz contrar fiecare stat va trebui sa soluioneze independent litigiul. De asemenea Regulamentul privind controlul asupra concentrrilor prevede i posibilitatea unor situaii in care acest control, in mod normal s-ar afla in competena Comisiei Europene, trece in competena instanelor naionale de ndeplinire a acestui control. Amintim astfel binecunoscuta clauz german.

Studiu de caz: afacerea TAROM DACAIR.

10

n afacerea TAROM DAC AIR, n urma investigaiei efectuate, Consiliul Concurenei a constatat i reinut c cele dou societi comerciale, n fapt au ncheiat i un acord orizontal de mprire ntre ele a pieelor i rutelor aeriene n spaiul geografic al Europei de est i a celei de vest, acord interzis i netolerabil, potrivit art.5 alin.2 din Legea nr.21/1996. Astfel, n zona Europei Centrale, pe piaa Ungariei, DAC AIR i-a reinut zborurile regulate de la Timioara i Cluj la Budapesta, n timp ce TAROM i-a rezervat zborurile tradiionale de la Bucureti la Budapesta; n zona Europei de Vest, DAC AIR a operat la Munchen, n timp ce TAROM i-a meninut cursele tradiionale pentru Germania: Frankfurt, Berlin, Dusseldorf, iar pe relaia Italia, TAROM a acordat partenerei sale cursele charter la Treviso i Bologna20 . Potrivit doctrinei, acest tip de acord anticoncurenial se poate ncheia i realiza numai cu intenie direct. n explicitarea elementelor care intr n structura unui astfel de acord, autorii citai arat c prin piaa de desfacere se nelege spaiul geografic n care are loc distribuirea unor bunuri sau prestarea unor servicii, fie categoria de consumatori actuali sau poteniali ai acestora. Prin surs de aprovizionare se nelege fie spaiul georgafic de unde sunt procurate anumite bunuri, fie agenii economici furnizori Astfel de acorduri condamnabile sunt considerate ca fiind foarte grave, mai ales atunci cnd se concretizeaz n acorduri orizontale. De altfel, astfel de acorduri orizontale, nu pot fi exceptate de interdicia enumerat de alin.1 al art.5, nici prin regulament i nici individual, indiferent de plafonul cifrei de afaceri i indiferent att de cote de pia total, ct i de cea a fiecrui agent economic implicat, fiind nule de drept, n mod absolut, aa cum rezult din interpretarea gramatical i logic a prevederilor art.5 alin.2 din Legea nr.21/1996. Cazul: Metro S.B. & CO. KG vs. Comisia & SABA, nr.26\76, 25 octombrie 1977 Situaia de fapt Spea are la baz ntrebarea formulat de un tribunal din Germania n privina condiiilor impuse n cadrul unui sistem de distribuie selectiv pentru ca acesta s fie considerat acceptabil de ctre Comisie. Aceast ntrebare a fost pus n cadrul unui litigiu ntre societatea Metro, n calitate de reclamant, i societatea Cartier. Aceasta din urm a instituit un sistem de distribuie selectiv a ceasurilor sale, considerate produse de lux. Societatea Metrou nu se afla printre distribuitorii acceptai, ci i achiziiona ceasurile Cartier prin intermediari independeni i le vindea n garanie Cartier. Aceasta din urm refuza, ns, s acorde garania, care era rezervat cumprtorilor de la distribuitorii din cadrul reelei. Norme comunitare relevante Articolul 8121 TCE: interzicerea concentrrilor de ntreprinderi; noiunea de concuren eficace (workable competition); sisteme de distribuie selectiv.
20

Cons.Conc., dec.nr.4 din 15 ianuarie 1999, Rap.1999, pag.97-99 i Revista: Profil: Concurena, nr.2/1999, pag.38-41 comentariu de C.Marin i D.Georgescu 21 Sunt incompatibile cu piaa comun i, deci, interzise toate acordurile ntre ntreprinderi, toate deciziile asociaiilor de ntreprinderi i toate practicile concertate care sunt susceptibile s afecteze comerul ntre statele membre i care au ca obiect sau efect s mpiedice, s restrng sau s duneze liberei concurene n interiorul pieei comune i n special: a) fixarea direct sau indirect a preurilor de cumprare sau de vnzare sau alte condiii ale vnzrii; b) limitarea sau controlul produciei, desfacerii de mrfuri, dezvoltrii tehnice sau investiiilor; c) repartizarea pieelor sau a surselor de aprovizionare; d) aplicarea partenerilor comerciali de condiii inegale pentru prestaii echivalente;

11

Soluia i principiile degajate de CJCE 1. Noiunea de concuren eficace (workable competition) Noiunea de liber concuren folosit la articolele 3 i 81 din tratat vizeaz existena unei concurene eficace pe pia, adic a unui grad de concuren necesar pentru a fi respectate exigenele fundamentale i obiectivele Tratatului, n general, i n special cele viznd crearea unei piee unice. Aceasta permite ca natura i intensitatea concurenei s varieze n funcie de produsele sau serviciile n cauz i de structura economic a pieelor sectoriale vizate. 2. Sistemele de distribuie selectiv Comisia a recunoscut c sistemele de distribuie selectiv nu cad sub incidena interdiciei coninute la articolul 81, paragraful 1 din Tratat, cu condiia ca selectarea vnztorilor s se fac n funcie de criterii obiective, calitative, ca, de exemplu, calificarea profesional a vnztorilor i a personalului acestora. Aceste criterii trebuie fixate n mod uniform fa de toi posibilii vnztori i aplicate fr discriminare. Evaluare Decizia Curii prezint relevan n definirea concepiei comunitare de concuren, pentru determinarea ei folosindu-se criterii ca natura i intensitatea, procedndu-se la o examinarea in concreto de ctre judectorul comunitar; concurena poate fi, deci, variabil n funcie de produsele sau serviciile n cauz, dar n toate cazurile ea trebuie s fie eficace.

e)

condiionarea ncheierii unor contracte de acceptarea de ctre parteneri a unor prestaii suplimentare care nu au legtur cu obiectul acestor contracte.