Sunteți pe pagina 1din 6

Curs Contabilitate de Gestiune 17.oct.2010, prof.

Mihaela Dumitrana

pag. 1 / 6

Bibliografie: Contabilitate de gestiune si control: Caietul de lucrari practice: Dumitrana Mihaela, C. Caraiani, ed. Universitara 2009 Dumitrana Mihaela, C. Caraiani, ed. Universitara 2009

Categorii de costuri: costuri absorbante; costuri partiale. costuri absorbante: se calculeaza prin absorbtia tuturor cheltuielilor incorporabile in obiectele de cost (produse, lucrari, servicii). Costuri absorbante pot fi costuri de productie si costuri complete sau totale. Costuri de productie se calculeaza pentru toate obiectele de cost fabricate, finite sau nefinite si cuprinde: cheltuieli directe, cheltuieli indirecte de fabricatie atasate fiecarui obiect de cost in mod rational absorbite. Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli ce se pot identifica pentru fiecare obiect de cost si de regula cuprind: materii prime si materiale directe si salarii indirecte. Cheltuielile indirecte sunt comune mai multor obiecte de cost si urmeaza a fi absorbite in costul fiecarui obiect in parte. Aceste cheltuieli sunt indirecte fata de obiectele de cost dar directe fata de locul generator de cheltuieli. Locurile de chletuieli pot fi: sectiile, atelierele, compartimentele, departamentele, centrele. Pentru tratarea cheltuielilor indirecte se parcurg etapele: repartizarea primara, reprezentand alocarea sau repartizarea cheltuielilor dupa natura, pe locuri de cheltuieli (destinatii); repartizarea secundara reprezinta repartizarea cheltuielilor centrelor sau sectiilor auxiliare asupra centrelor beneficiare de prestatii. Toate centrele se impart in doua categorii: principale, adica activitatea propriu zisa; auxiliare, prestator de servicii interne: centre de intretinere si reparatii. directa; in trepte; prestatii reciproce prin iteratii sau prin metoda algebrica

Repartizarea secundara se poate efectua prin metoda:

absorbtia cheltuielilor indirecte in costul de productie prin calculul unei rate de absorbtie a cheltuielilor indirecte (RAI) calculata pentru fiecare centru de productie. RAI se calculeaza ca raport intre cheltuielile indirecte de fabricatie dupa repartizarea secundara raportat la total baza de absorbtie aferenta fiecarui centru. RAI = Cheltuieli indirecte de fabricatie dupa repartizare secundara Total baza de absorbtie

Baze de absorbtie posibile: cantitative: nr. de ore de manopera directa (HMOD); ore de functionare utilaj (HFU);

Curs Contabilitate de Gestiune 17.oct.2010, prof. Mihaela Dumitrana

pag. 2 / 6

cantitate materie prima utilizata.

valorice: total cost materie prima consum (TCMP); total salarii directe (TSD); total cheltuieli directe (TCD);

Baza se alege in functie de reprezentativitate (cine e elementul preponderent / importanta elementului) Cheltuielile indirecte absorbite in costul de fabricatie, CIFA= RAI Baza de absorbtie obiect de cost pentru fiecare produs

Costul de productie serveste la evaluarea stocurilor fabricate, in bilant. Costul complet cuprinde costul de productie si cheltuielile in afara productiei. Cheltuielile in afara productiei se grupeaza in: cheltuieli generale de administratie; cheltuieli de desfacere;

Cheltuielile in afara productiei se absorb in costul obiectelor de cost utilizand aceeasi metodologie ca si pentru cheltuielile indirecte de fabricatie (RAI, etc) diferind insa baza de absorbtie. Bazele de absorbtie posibile in acest caz pot fi: cost productie produse vandute; cifra de afaceri; costul conversiei (cuprinde salarii directe, alte cheltuieli directe, cheltuieli indirecte de fabricatie); cantitatea vanduta (pentru desfacere si nu pentru administratie). Costurile se calculeaza daca sunt relevante (servesc la ceva). Costul complet serveste la calculul rezultatului generat de vanzarea fiecarui obiect de cost. Rezultate analitice sau elementare, Ra: Ra = PV CC, unde: PV = Pret de vanzare sau cifra de afaceri pe fiecare obiect de cost CC = costul complet al fiecrui obiect de cost Rezultatul global al contabilitatii de gestiune: Rgl.conta.gestiune = Ra Avem doua rezultate globale, rezultatul global al contabilitatii de gestiune si cel al contabilitatii financiare, care trebuie sa fie egale. R.gl.conta.fin = R.gl.conta.gest Toate aceste costuri se pot calcula prin mai multe metode, metode ce depind de specificul activitatii de productie (in functie de organizarea productiei), de exemplu pe comenzi (individuale sau colective). Costul poate fi diferit in functie de solicitarea clientului. Sau productia se poate desfasura pe faze sau procese (materia prima semifabricat care poate fi vandut sau intra in alta faza de productie (etapa)). Dintr-o faza de productie pot rezulta mai multe produse, unul principal si doua secundare sau doua principale sau trei secundare, etc. Sau se poate calcula prin metoda ABC. (activity based cost) Exemplu: O societate vinde doua produse X si Y pentru care se cunosc: Pentru X: materii prime consumate: 2 u.m. / unitate de produs; 1 ora de manopera directa in sectia 1 si 3 ore de manopera directa in sectia 2; 5 ore functionare utilaj in sectia 1 si 0.5 ore functionare utilaj in

Curs Contabilitate de Gestiune 17.oct.2010, prof. Mihaela Dumitrana

pag. 3 / 6

sectia 2. Pentru Y: 3 u.m. materie prima / unitate de produs; 1.5 ore manopera directa in sectia 1; 7 ore manopera directa in sectia 2; 4 ore functionare utilaj in sectia 1; 1 ora functionare utilaj in sectia 2. Costul unei unitati de materie prima = 60 unitati monetare; costul orei de manopera directa = 72 u.m. La 10 ore functionare utilaj intervine o ora de intretinere. Structura activitatii: o sectie auxiliara de intretinere si reparatii; doua sectii de productie; un compartiment de desfacere; un compartiment administrativ. Bazele de absorbtie utilizate: pentru atelierul de intretinere: ore intretinere; pentru sectia 1: ore functionare utilaj; pentru sectia 2: ore manopera directa; pentru desfacere si administratie: cost productie produse vandute.

Productia lunii, X = 10 u.m., Y = 20 u.m. Productia in curs de executie: la inceputul perioadei: pentru X = 980 u.mo.; pentru Y = 880 unitati monetare. la sfarsitul perioadei: pentru X = 550 u.mo; pentru Y = 2.120 unitati monetare.

Vanzarile perioadei:

X = 8 buc., Y = 15 buc.,

pret de vanzare, 1800 u.m./buc. pret de vanzare, 2.600 u.m./buc.

Cheltuielile directe dupa repartizarea primara au fost: X = 4.080; Y = 15.840; atelier reparatii = 3.720 Cheltuieli productie: Sectia 1 = 10.140; de desfacere Sectia 2 = 10.620. = 4.000 Cheltuieli in afara productiei:

de administratie = 10.000

Cerinte: 1. calculul costului de productie al celor doua produse; 2. calculul costului complet si a rezultatelor; 3. reconcilierea rezultatelor; 4. inregistrarea tranzactiilor in contabilitatea de gestiune 1. calcul cost productie CP = Cheltuieli directe (CD) + Cheltuieli indirecte de fabricatie (CIF) a.) repartizarea secundara: repartizam chletuielile atelierului de intretinere catre sectia 1 si sectia 2 in functie de orele de intretinere (cheltuielile sectiilor auxiliare se repartizeaza asupra sectiei principale). AR = 3.720 ore de functionare utilaj, pe sectii:

Curs Contabilitate de Gestiune 17.oct.2010, prof. Mihaela Dumitrana

pag. 4 / 6

HFUS1 = 10pt X + 20pt Y = 10 5h + 204h = 130 ore functionare utilaj in sectia 1 HFUS2 = 10pt X + 20pt Y = 10 0.5h + 201h = 25 ore functionare utilaj in sectia 2 HFU = HFUS1 + HFUS2 = 155 ore functionare in ambele sectii. Ore de intretinere, pe sectii: HS1 = 13 ore HS2 = 2.5 ore ==> Total ore de intretinere H = 15.5 ore total chetuieli de intretinere 3720 = =240 u.m. / ora deintretinere total ore de intretinere 15.5

Costul orei de intretinere= Costul intretinerii: pentru sectia 1: pentru sectia 2: total:

CS1 = 13 ore x 240 = 3.120 CS2 = 2.5 ore x 240 = 600 C = CS1 + CS2 = 3.720 (= AR)

Situatia cheltuielilor dupa repartizarea secundara. Cheltuieli Cheltuieli dupa repartizarea primara (TRP total repartizare primara) Repartizarea secundara (AR repartizat pe
sectii)

AR 3.720 -3.720 (s-au impartit la celelalte) 0

Sectia 1 10.140 +3.120 13.260

Sectia 2 10.620 +600 11.220

Administratie Desfacere 10.000 10.000 4.000 4.000

Total dupa reprtizarea secundara (TRS)

b.) Absorbtia cheltuielilor indirecte de fabricatie in cost (CIF): RAI S1= RAI S2= 13.260 =102 u.m. / HFU 130 11.220 11.220 = =66 u.m. / HMD 3 ore10X 7 ore20Y 170 HMD
(130 h pentru ca erau majoritare)

(manopera era majoritara fata de rest)

c.) Calculul costului de productie: CPPF = PICE + cheltuielile perioadei PICES unde: CPPF = cost productie produse finite

PICE = productie in curs de executie la inceputul perioadei PICES = productie in curs de executie la sfarsitul perioadei

Curs Contabilitate de Gestiune 17.oct.2010, prof. Mihaela Dumitrana

pag. 5 / 6

Elemente (ale costului) 1) PICE 2) Cheltuieli ale perioadei 2.1) Cheltuieli directe 2.2) Cheltuieli indirecte de fabricatie: - pt. Sectia 1 - pt. Sectia 2 3.) total 1 (1 + 2) 4.) PICES 5.) Total 2 (total 1 4) cost global de productie 6.) Costul productiei unitare (5 / nr. de unitati) 2.) Calculul costului complet + rezultat. CCX = CPPV + CAP unde: CCX

X (10 buc) 980 4.080 102x50h = 5.100 66x30HMD = 1.980 12.140 540 11.600 1.160

Y (20 buc) 880 15.840 102x80h = 8.160 66x140HMD = 9.240 34.120 2.120 32.000 1.600

Total 1.860 19.920 13.260 11.120 46.260 2.660 43.600

= costul complet al produsului X

CPPV = cost de productie produse vandute CAP = cheltuieli in afara productiei 10.000 total cost administratie dupa repartizarea secundara 100 =30% 33.280 costul de productie al productiei vandute

RAI Administratie = RAI desfacere=

4.000 100 = 12% 33.280

Elemente 1.) CPPV 2.) CAP 2.1) Administratie 2.2) Desfacere 3.) total Cost complet global (1 + 2) 4.) Costul complet unitar (3 / nr. de unitati) Calcul rezultate (analitice si globale)

X (8 buc vandute) 8X1160 = 9.280 30%9.280 = 2.800 12%9.280 = 1.120 13.200 13.200 / 8 = 1.650

Y (15 buc vandute) 15Y1600 = 2.400 30%24.000 = 7.200 12%24.00 = 2.880 34.080 34.080 / 15 = 2.272

Total 33.280 10.000 4.000 47.280

Rezultat analitic (Ra) = Cifra de afaceri (Ca) per obiect de cost Cost complet (CC) per obiect

Elemente 1.) Ca 2.) CC 3. Rezultat (1 2)

X (8 buc vandute) 81.800 = 14.400 13.200 1.200 (profit)

Y (15 buc vandute) 152.600 = 39.900 34.080 4.920 (profit)

Total 53.400 47.280 6.120

Curs Contabilitate de Gestiune 17.oct.2010, prof. Mihaela Dumitrana

pag. 6 / 6

3.) Reconcilierea rezultatelor Rezultat = Venit Cheltuieli C.P.P. Cheltuieli = 58.400 (toate, dupa natura) 53.400 (cifra de afaceri) Variatie solduri produse finite: ( = Stocfinal Stoc initial) = 2X1.160 + 5Y1.600 = 10.320 Variatia productiei in curs de executie: = Stocfinal Stoc initial X = SfX SiX = 540 980 = 440 (destocaj) Y = SfY SiY = 2.120 880 = 1.240 X + Y = 800 se aduna toate veniturile = 64.520

Productia nevanduta e nerecunoscuta; orice cheltuieli ce se refera la un stoc sunt nerecunoscute; orice cheltuiala nerecunoscuta nu se trece in CPP ci in bilant; stocul se recunoaste la costul de productie.