Sunteți pe pagina 1din 6

SOVARFUL

Elena Josan (Origanum vulgare) In popor i se spune Busuioc de padure, datorita miresmei sale, care pe timp de vara, insorit, umple vazduhul de arome imbatatoare. Planta inaltuta si zvelta, te umple de-alean, cu florile ei purpuriu-violete, alungand grijile de unde-au venit. Acum, la inceput de septembrie, Sovarful este in plina splendoare, numai bun de cules si de pus la uscat. Se recolteaza pe timp frumos, calduros, intre dimineata si miezul zilei, dupa ce dispar ultimele picaturi de roua. Se taie cu un foarfec sau cu cutitul ramurele de 20-25 cm, care se pun apoi la uscat, in strat subtire, in odai bine aerisite. Plantele se intorc de 2-3 ori pe zi, altfel se innegresc si pierd din aroma specifica si din calitatile vindecatoare. Greselile in uscarea plantei duc la descompunerea vitaminei C, dar si la pierderea aproape in intregime a uleiului eteric, care se evapora destul de repede. Planta uscata corect isi pastreaza culorile naturale si o aroma placuta. Dupa uscare, partile dure (tulpinile) se pastreaza separat si se folosesc pentru uz extern, iar din flori si frunze se prepara ceaiuri, tincturi sau infuzii pentru uz intern. Sucul sau frunzele verzi pot fi pastrate pentru iarna, in congelator. Medicina populara Planta foarte raspandita in Carpati, Sovarful era cunoscut si de daci, care ii spuneau Budila. Era folosit atat ca remediu de sanatate, cat si la vopsit. Faima lui era legata de faptul ca vindeca "cel perit" (sifilisul) si ca aplicata pe "buba neagra" (frunze crude sau uscate si amestecate cu seu de oaie), o tamaduia in timp scurt. Tot de atunci s-a pastrat si obiceiul de a presara planta intre haine in lada de zestre, pentru parfum si protejarea de molii. Fiertura de Sovarf se folosea si pentru igienizarea casei, stropindu-se cu ea podeaua de lut. Compozitie: Planta bogata in uleiuri eterice - timol, carvacrol, cimol - si saruri minerale, Sovarful este astazi intens cercetat in laboratoare, rezultatele obtinute certificand eficienta leacurilor "babesti". Sovarful are calitati antibacteriene si antimicotice puternice. Este un antibiotic natural care creste imunitatea si energizeaza organismul. Tratamente interne si externe * Dereglari ginecologice. Cea mai apreciata calitate terapeutica a plantei, ignorata partial in zilele noastre, este capacitatea ei de a rezolva cele mai serioase probleme ginecologice. In denumirile populare din multe tari, Sovarful se numeste si Poala Sfintei Marii, Iarba mamei (in ucraineana - materinca). Se prescria in mod obligatoriu femeilor cu fibrom uterin, chisturi ovariene, leucoree, intern, dar si extern, pentru spalaturi vaginale. Vindecatorii batrani ne-au lasat indicatii stricte despre folosirea Sovarfului. Se spune ca planta se numea "iarba mamei", ca sa fie folosita numai de femei mature, care au copii. Fetelor si mai ales gravidelor le-a fost interzisa categoric folosirea ei, ca sa nu se deregleze ciclul menstrual sau sa nu fie provocat avortul. * Fibrom uterin, premenopauza si chisturi ovariene. Doua linguri de planta uscata, amestecata cu 300 ml de apa fierbinte, se tin pe baie de aburi sau in termos, timp de 15 minute, apoi se racesc la temperatura camerei, timp de 45 minute. Dupa strecurare, se adauga apa fiarta pana la volumul initial. Se bea lichidul cald, cate 150 ml, de doua ori pe zi, cu 15 minute inainte de masa. * Eroziunea colului uterin, endometrioza si vaginita. Se amesteca in parti egale ulei de catina si ulei de sovarf. Inainte de culcare, se introduce in vagin un tampon confectionat din vata invelita in tifon (sau un torson menstrual) legat cu o ata la capat si imbibat cu ulei. * Anexita, blenoragie, sifilis si cancer uterin. O lingura de Sovarf si o lingurita cu varf de Pungulita-de-camp (frunze si flori uscate) se infuzeaza in termos sau intr-un vas bine inchis, cu 400 ml de apa fierbinte, timp de 4 ore. Se bea cate o lingurita, de 4-5 ori pe zi, la un interval de 3 ore. In acelasi timp, se fac spalaturi vaginale cu infuzie preparata din 3 linguri de Sovarf si 2 linguri de Pungulita-de-camp (Thlaspi Perfoliatum) si un litru de apa. Apa rece cu plantele se pun pe foc, se aduce pana la fierbere, apoi se infuzeaza pana la racire. * Afectiuni stomacale: colitele de fermentatie, gastrospasmul, atonia gastrica, gastritele hipoacide, tulburarile

intestinale, dizenteria, diareea. Planta verde se toaca marunt, iar cea uscata se rasneste. Intr-un pahar de apa clocotita (250 ml) se pun 2 lingurite de planta maruntita. Se acopera, se infuzeaza 10 minute, dupa care se strecoara. Inainte de fiecare masa, se iau 100 ml (4 linguri) de infuzie. * Afectiunile tubului digestiv (gura, esofag, faringe). Un varf de cutit din praf de Sovarf se tine sub limba timp de 10 minute, apoi se inghite cu putina apa. Se beau 1-3 cani de infuzie sau apa in care se dizolva sucul stors din planta verde (o lingura la un pahar de apa). * Colici renale. Doua lingurite de frunze uscate de Sovarf se oparesc in 500 ml de apa. Se beau trei cani de infuzie pe zi, inainte sau intre mese. * Astm, bronsite, stari gripale, traheite, tuse convulsiva. Reteta din batrani in cazuri de raceala: se amesteca 2 linguri de Sovarf, 4 linguri de Podbal si 4 linguri de fructe sau frunze (uscate) de Fragi sau Zmeura si 2 linguri de radacina de Nalba-mare. Se infuzeaza 4 lingurite de amestec in 500 ml de apa fierbinte. Se beau cate 150 ml, de patru ori pe zi, intre mese. Fiecare inghititura se tine in gura 10-15 minute, inainte de a fi ingerata. * Guturai. Se inhaleaza pulberea obtinuta din flori si frunze uscate, cernute prin sita fina. * Febra. Frunzele proaspete se piseaza, iar cu masa verde se inveleste laba piciorului. * Bronsite, stari gripale. Se amesteca in cantitati egale Sovarf, muguri de Pin, frunze de Patlagina si frunze de Podbal. O lingurita din acest amestec se infuzeaza in 250 ml de apa clocotita, timp de 30 minute. Se beau cate 200 ml de ceai, in fiecare zi, vreme de o saptamana. * Amigdalite, tuse, traheita. Patru lingurite de planta se pun in 250 ml apa rece. Se aduc pana la fierbere, apoi se mai tin pe foc mic timp de 10 minute. Se strecoara si se face gargara de 6 ori pe zi. * Sistemul nervos. Unul din efectele binecunoscute ale plantei este efectul sedativ, produs de uleiurile volatile, iar prezenta substantelor amare si tanoizilor favorizeaza o actiune tonic amara, de stimulare tonica generala. Pentru sprijinirea sistemului nervos, dieta persoanelor afectate trebuie sa contina multe vitamine si microelemente. Batranii fierbeau planta in lapte dulce. Ca sa pastram si vitaminele din lapte si uleiul din planta, putem sa preparam un macerat la rece, din 2 linguri de Sovarf si 400 ml lapte rece, care se bea in timpul zilei, fara paine sau alte produse de panificatie. * Epilepsie. La 300 ml de apa fierbinte se pun 10 g de flori si frunze uscate si se infuzeaza pana la racire, apoi se beau cate 10 ml, de trei ori pe zi, cu 15 minute inainte de masa. Se bea o perioada mai lunga, in unele cazuri, pana la trei ani. * Insomnie. Se infuzeaza 2 lingurite de planta in 200 ml apa clocotita, timp de 25-30 de minute. Se bea cate un pahar pe zi. Efectul creste, daca se spala si capul cu infuzie preparata dintr-o mana de Sovarf, la 3 l de apa clocotita. Se lasa sa se raceasca 1-2 ore, apoi se reincalzeste usor. * Nevroze. Se fac bai sau frectii cu 50 g de planta fiarta in 10 l de apa. Inainte de culcare, se face o baie totala sau locala, la temperatura corpului (36-40 grade). Daca persoana afectata nu are posibilitatea de a face bai, se imbiba cu decoctul un prosopel flausat si se frictioneaza tot corpul, de la degetele picioarelor spre inima. Pentru un efect mai bun, in decoct se adauga si 3-5 picaturi de ulei de lavanda si 3 picaturi de tinctura de odolean. * Insomnie, astenie. Se prepara un amestec de plante (50 g Talpa-gastei, 10 g Sovarf, 5 g flori de Lavanda, 25 g frunze de Artar dulce). Din doua linguri de frunze si 350 ml apa fierbinte se prepara o infuzie care se lasa 30 de minute in termos. Se consuma una sau doua cani indulcite cu miere, cu o jumatate de ora inainte de culcare. * Afectiuni dermatologice. Frunzele crude sau uscate de Sovarf, amestecate cu osanza topita sau unt de tara, se aplica pe arsuri, eczeme, rani, furuncule. Alte intrebuintari Nutritie Sovarful este un bun condiment natural. Gospodinele de la tara nu cumparau condimentele din magazine, natura le oferea o gama bogata de plante aromatice, culese de la poalele codrilor, pentru punerea la murat a ciupercilor, castravetilor si pe post de condiment la preparatele din carne, pentru supe de legume, la salate, fripturi, ciorbe, peste si branzeturi etc. Sovarful uscat se amesteca cu cimbrul, pentru condimentarea sosurilor. Poate fi combinat cu foi de dafin, piper negru sau seminte de marar. Batranii presarau sovarful peste cartofii prajiti, pentru imbunatatirea gustului. In cosmetica

Sovarful are actiune tonica asupra pielii, de aceea putem sa preparam o infuzie sau un macerat la rece, din 3 linguri de flori si frunze in 300 ml de apa si s-o folosim pentru comprese faciale. Atentie! Barbatii trebuie sa foloseasca Sovarful cu precautie, sa nu depaseasca dozele recomandate, avand in vedere actiunea calmanta a plantei. Reteta basarabeana Ulei din Sovarf verde Doua pahare de planta tocata marunt se incorporeaza in 500 ml de ulei nerafinat intr-un borcan de sticla cu filet. Borcanul se tine in loc ferit de lumina, la temperatura camerei, si se agita de 3-4 ori pe zi, apoi se strecoara. Peste masa verde se mai toarna 250 ml de ulei, se inchide capacul si se pune borcanul in apa fierbinte (55-60 de grade), se acopera cu o perna sau un prosop flausat si se infuzeaza pana la racirea apei. Se stoarce bine prin ciorap de nailon si se amesteca la un loc tot uleiul, care se pastreaza la rece, in sticla de culoare inchisa. Celuloza ramasa se pastreaza in alt borcan si se foloseste pentru aplicatii externe in diferite afectiuni. SOVARF (Origani herba, partea aerian a speciei Origanum vulgare L., fam. Lamiaceae) Conine ulei volatil (constituent principal: fenoli monoterpenici, n primul rnd carvacrol; fenol metil-eteri .a.), taninuri, flavone, antociani, triterpene pentaciclice (acid ursolic i olenolic), acid cafeic, substane amare, sruri minerale. Aciune. Insufl autoritate lucid i senin, fermitate tolerant, demnitate, atitudine de conductor, de erou, solar i masculin, verticalitate, n corelaie cu aciunea tonic general imprimat de fenolii monoterpenici (compui cu aciune electropozitivant). Induce o stare de nlare, consisten i plenitudine, contiin clar i focalizat, curaj, putere i noblee, generozitate, discernmnt i detaare. For i aspiraie spiritual. Imunitate fa de orice atac malefic. Deblocheaz ceea ce era reprimat din cauza unor prejudeci i nchistri mentale, aduce libertate interioar i bucuria de a tri. Echilibrul i calmul luntric leag i stabilizeaz energetic i emoional fiina, i induc starea nceputului i o deschid spre planurile elevate, spre iubirea, protecia i inspiraia divine, aducnd intuiie superioar i clarvedere, viziune integratoare asupra manifestrii, stare de bine universal. Controlul perfect asupra propriei fiine i cunoaterea ei deplin, permit perceperea, nelegerea i dominarea mediului (a ntregului univers), corelate cu luciditatea i sigurana de sine izvorte din credina i abandonarea total n faa voinei Divine, acceptare care aduce certitudinea, nelepciunea, centrarea i linitea profund care permit accesul la Marile Mistere. Un conductor adevrat trebuie s fie doar un focar de rezonan cu Dumnezeu. Nu impune agresiv, nu foreaz, ci doar dirijeaz, orienteaz. La scar comun induce iscusin, dexteritate mental i practic, competen, profesionalism omului care tie clar i precis ce trebuie fcut, dispus s-i ndrume pe ceilali, pentru care are o atitudine de nelegere i

compasiune, fr nverunare sau dispre. Curajul, brbia, solaritatea, puterea de a lupta i a triumfa sunt toate manifestri sublime, nltoare ale focului subtil. Ele se reflect n respingerea agresiunilor subtile, energetice i fizice. De aici efectul antiseptic, uleiul volatil de origan fiind unul dintre cele mai importante antiinfecioase, utilizat n suferinele tuturor celor trei tracturi ale organismului: respirator, digestiv i urogenital. Amplificarea focului digestiv se traduce prin efectul stomahic. ncrederea in sine genereaz o stare luntric relaxat i echilibrat, repercutat n efectele antispastic (respirator, digestiv, urinar) l sedativ asupra sistemului nervos central, n particular asupra centrilor respiratori din trunchiul cerebral. De aici, interaciunea armonioas cu ambiana (corelat cu efectul diuretic). Utilizat pentru tulburri funcionale, dar i afeciuni organice (mai ales infecioase) respiratorii (rinofaringite, otite, amigdalite, viroze, tuse persistent, inclusiv psihogen, tuse spastic, bronite, astm), digestive (dureri de dini, tulburri dispeptice i de motilitate digestiv, gastrite, colici, colopatii spastice, fermentative sau de putrefacie, enterocolite) i urinare (colici renale, cel mai adesea litiazice, infecii urinare), stri de nervozitate Tratamente naturiste n hemoragiile uterine Exist o gam larg de remedii naturale pentru tratarea hemoragiilor uterine. Medicul specialist v va recomanda tratamentul corespunztor pentru cauza care a produs aceast afeciune, dar i pentru a diminua sau opri hemoragia: - Rdcina de cerenel - punei 1 linguri de rdcin mrunit la 250 ml ap, fierbei timp de 15 minute, dup care strecurai i bei 2 astfel de ceaiuri pe zi. - Coada calului - punei 4 linguri de plant mrunit la un litru de ap i lsai la fiert 15 minute. Se strecoar apoi preparatul i se folosete pentru splturi vaginale. - Coaja de stejar - punei la fiert timp de 20 de minute 2 lingurie de coaj mrunit la 250 ml de ap, dup care se strecoar i se vor putea consuma 2-3 ceaiuri pe zi. n cazul n care este vorba despre o hemoragie mai puternic atunci se vor folosi ceaiuri mai concentrate. - Gutuile - punei o gutuie de mrime potrivit la 500 ml de ap. Se las la fiert 15 minute, iar dup ce fructul sa mrunit se strecoar i se vor face splturi vaginale. Acest remediu este deosebit de util deoarece mucilagiile din seminele de gutui ajut foarte mult la normalizarea ciclului menstrual i la oprirea sngerrilor. Se pot folosi chiar i ceaiurile din frunze de gutui, care sunt i ele hemostatice. - Creasta-cocoului (Sporassis crispa) - se vor pune 2 lingurie de plant mrunit la 500 ml ap clocotit. Se acoper pentru 10 minute, dup care se strecoar i se pot face 2 splturi vaginale pe zi. - Jneapn - o linguri de muguri mrunii se vor pune la 250 ml ap clocotit, se las acoperit timp de 10 minute, dup care se strecoar. Se vor consuma 3-4 cni pe zi. - Pentru splturi vaginale se pot folosi de asemenea o serie de plante utile pentru oprirea hemoragiilor anormale. Pentru prepararea infuziilor pentru splturi se vor fierbe timp de 5-10 minute 500 ml de ap n care se pune 2 lingurie de rcuor (Polygonum bistorca), 3 lingurie de saschiu (Vinca minor), o mn de urzic, 2 linguri de vsc sau o mn de vi-de-vie. Cu aceste infuzii se vor face cte 2 splturi pe zi. La splturi se

indic s se foloseasc doar irigatorul, iar jetul va fi cu presiune foarte mic. Temperatura cu care se vor face splturile va fi controlat cu grij, evitnd temperaturile foarte calde sau foarte reci. - Zada, singurul conifer cu frunze cztoare, este foarte util n tratamentul hemoragiilor uterine disfuncionale. Se va prepara o tinctur de zad, punnd o mn de scoar mrunit la 250 ml alcool alimentar de 40 de grade. Se ine timp de 15 zile agitnd des, apoi se strecoar i se va lua cte o linguri de tinctur de 3 ori pe zi. - Crbunele medicinal - n cazurile n care hemoragiile sunt foarte abundente se poate apela cu ncredere la crbunele medicinal, care se va introduce n vagin dup ce a fost mrunit sau pisat. Tratamente n caz de menoragie: Intern: - Femeile care sufer de menoragie vor consuma infuzii din plante care acioneaz asupra fluxului sangvin de la nivelul organelor genitale feminine, care au efect calmant contra durerilor aprute i care normalizeaz ciclul menstrual. Se vor alege n acest sens ceaiurile de coada-racului, creuc, rdcin de cerenel, salvie mrunit, frunze de nuc mrunite, coada-calului, anin negru, albstrele flori, rdcin de angelic, nprasnic i flori de arnic. Infuziile se prepar punnd 2-3 lingurie de plant la 250 ml de ap clocotit, lsnd acoperit pentru 10 minute, dup care se consum 2-3 ceaiuri pe zi. - Ceaiurile din plante sunt i ele indicate n menoragii. Se vor consuma ceaiuri din coaj mcinat de stejar (atenie fiindc este constipant), frunze de frag, rdcin mrunit de ttneas, flori de trifoi rou i traista ciobanului. Punei cte 2 lingurie de plant la un sfert de litru de ap i fierbei 10-15 minute. Strcurai apoi i bei pn la 3 cni de ceai pe zi. - Ctina - se folosete uleiul de ctin sau se prepar un ceai din 1 lingurie de boabe de ctin sau din 2 lingurie de rmurele tinere puse la 250 ml de ap i fierte 10 minute (se consum 3 cni pe zi). - Fructele de corn - se pun 2 lingurie de fructe n 250 ml ap, se fierb 15 minute, se strecoar i se beau 3 cni pe zi. Se poate folosi i tinctura de coarne, cte o linguri de 3 ori pe zi n 100 ml ap. - Urzica este un tratament renumit n menoragii. Se poate prepara o infuzie din 2 lingurie de plant mrunit la 250 ml ap clocotit. Se acoper 10 minute, dup care se strecoar i se consum 3 cni pe zi. n plus, se mai pot lua cte 20 ml de suc de urzic obinut cu storctorul de fructe de 3 ori pe zi, n cure de cteva zile sau cte 20-30 picturi de tinctur de uzic de 3 ori pe zi puse la 100 ml ap. - Via de vie - punei n 250 ml ap 2 lingurie de rmurele tinere cu frunze (se mrunesc n prealabil). Se fierb 10 minute, se strecoar i se beau 3 cni pe zi. Se mai poate folosi i seva de la vi care curge primvara dup tiere (se mai numete plnsul viei). Se colecteaz ntr-o sticl i se pstreaz la rece, bine nchis. Se va putea lua cte o linguri de 3 ori pe zi. - Viin - punei 2 lingurie de codie de viine la 250 ml ap. Se fierb 15 minute, se strecoar i se pot consuma 3 cni pe zi. - Merior de munte - se vor consuma cte 3 cni pe zi de ceai preparat din 2 lingurie de frunze mrunite sau de fructe puse n 250 ml ap i fierte pentru 5 minute. Mai este indicat i siropul de merior, cte o linguri de 3 ori pe zi. Extern:

- Se vor face splturi vaginale cu una dintre plantele de mai sus, dar cantitatea de plant folosit va fi dubl. Se vor putea face cte 2 splturi pe zi, una dimineaa i una seara. Seara dup spltur se poate introduce n vagin un ovul de propolis, protejat cu un tampon, pentru a nu pta lenjeria. - Se mai poate face tratament cu crbune medicinal care se va pune sub form de praf n vagin cu ajutorul unei pompe de cauciuc. - Splturi cu trifoi rou - se pun 4 linguri de plant la 1 litru de ap clocotit. Se acoper pentru 10 minute, dup care se strecoar. Cnd ajunge la temperatura corpului se vor putea face splturi n fiecare sear. Este unul dintre procedeele uoare care pot da rezultate foarte bune n cazul menoragiilor. Hemoragiile uterine disfuncionale reprezint sngerrile uterine anormale, care se difereniaz de cele din timpul ciclului menstrual prin apariia lor neregulat, prin durata mai lung sau prin abundena crescut a sngerrii. Prin urmare, hemoragiile uterine disfuncionale pot aprea mai frecvent dect ciclul menstrual, adic la mai puin de 21 de zile (caz denumit metroragie) sau aceste sngerri anormale pot s aib o durat mai lung dect cea obinuit i pot fi mult mai abundente dect scurgerile din timpul ciclului menstrual (situaie n care vorbim despre menoragie sau hipermenoree). Cauzele hemoragiilor uterine n toate cazurile descrise anterior este recomandat ca aceste probleme s fie analizate de un medic specialist care va stabili cauza acestor hemoragii. Cel mai frecvent incriminate cauze care conduc la hemoragii uterine sunt dezechilibrele hormonale. De obicei, hemoragiile nu sunt nsoite i de ovulaie, caz n care dereglarea hormonal poate fi produs de stres, anxietate, hipotiroidism, scderea rapid n greutate sau de sindromul ovarelor polichistice. De asemenea, dereglrile hormonale care duc la hemoragii anovulatorii mai pot aprea la adolescentele aflate n perioada pubertar, imediat dup menarh. Exist i posibilitatea ca hemoragiile uterine s fie nsoite i de ovulaie, acestea aprnd la femeile din perioada premergtoare instalrii menopauzei.