Masca tradiional din lemn

2012

Cuprins
I. Partea scrisa

1. Date generale despre popor/cultura 2. Aspecte traditionale 3. Motivatia alegerii itemului din titlul temei 4. Studiu documentar asupra felinarului chinezesc (variante constructive, materiale traditionale utilizate, reprezentare grafica) 5. Bibliografie

II. Aplicatie

1. Sa se confectioneze masca traditionala romaneasca, utilizand materiale traditionale. 2. Prezentarea etapelor de realizare a mtii traditionale romneti

I.

Partea scrisa

1. Date generale despre popor/cultura

Romania este situata in Sud-Estul Europei. Romania se intinde pe 237.500 km patrati si este o tara carpatica si dunareana, cu iesire la Marea Neagra, avand un relief variat si armonios repartizat.. Satele romneti pstreaz n general un mod de via tradiional. Romnia se bucur de o abunden a arhitecturii religioase i pstreaz cteva orae medievale i castele Romania se invecineaza la nord cu Ucraina si Ungaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina si Marea Neagra, la sud cu Bulgaria si Serbia, la vest cu Ungaria. Pe teritoriul Romaniei se afla cea mai mare parte a Deltei Dunarii, declarata rezervatie a biosferei. Clima este temperat - continentala moderata, cu patru anotimpuri si cu unele influente exterioare in regiunile mai joase. Romania este republica parlamentara, conform Constitutiei 8 decembrie 1991 si condusa de un presedinte ales o data la cinci ani. Puterea legislativa este exercitata de Parlament ( format din Camera Deputatilor si Senat ), iar puterea executiva de catre Guvern, numit de Parlament in urma alegerilor legislative. Romnia are o cultur unic datorit aezrii sale geografice i a evoluiei istorice distincte. Este fundamental definit ca fiind un punct de ntlnire a trei regiuni: Europa Central, Europa de Est i Europa de Sud-Est, dar nu poate fi cu adevrat inclus n nici una dintre ele. Identitatea romneasc a fost format pe un substrat din amestecul elementelor dacice i romane, cu multe alte influene. Cultura de tip folcloric din spaiul romnesc funcioneaz n cea mai mare parte ca sintez a elementelor mprumutate de la alte populaii, originalitatea ei cons tnd n modul de mbinare i selectarea acestora..n antichitate i n evul mediu, cele mai importante influene au fost din partea popoarelor slave care au migrat n spaiul carpato-dunrean i care s-au format n vecintatea ei Bulgaria, Serbia, Ucraina, Poloniai Rusia, din partea grecilor din Imperiul Bizantin i mai apoi, sub protecie

turc, din Fanar, din partea Imperiului Otoman, de la maghiari, precum i de la germanii care triesc n Transilvania. Satele romneti pstreaz n general un mod de via tradiional. Romnia se bucur de o abunden a arhitecturii religioase i pstreaz cteva orae medievale i castele.

Principalele religii din Romnia Viaa religioas n Romnia se desfoar conform principiului libertii credinelor religioase, principiu enunat la articolul 29 din Constituia Romniei, alturi de libertatea gndirii i a opiniilor Chiar dac nu se definete explicit ca stat laic, Romnia nu are nicio religie naional, respectnd principiul de secularitate: autoritile publice sunt obligate la neutralitate fa de asociaiile i cultele religioase. Biserica Ortodox Romn este instituia religioas din Romnia cu cel mai mare numr de credincioi. Ea este o biseric autocefal care se afl n comuniune cu celelalte biserici ortodoxe. Cea mai mare parte a populaiei Romniei, respectiv 86,7 %, s-a declarat ca fiind de confesiune cretin ortodox. Ponderea comunitilor religioase aparintoare altor ramuri ale cretinismului este urmtoarea: romano-catolici , reformai , penticostali i romni unii Astfel, populaia cretin din Romnia reprezint 99,3 % din totalul populaiei rii. n Dobrogea exist i o minoritate islamic compus majoritar din turci i ttari.

Aspecte traditionale
Gospodaria taraneasca s-a individualizat de-a lungul timpului, in functie de conditiile istorice si social- economice. Exista numeroase exemple de case taranesti lucrate cu multa maiestrie artistica, adevarate monumente de arhitectura in lemn si zidarie. Lemnul de stejar a fost principalul material de constructie. Soclul inalt, coloanele precum si arcadele sunt lucrate din piatra si caramida.

Planul casei este format din tinda, la mijloc si doua, trei sau patru incaperi dispuse in linie cu tot atatea incaperi separate de pe prispa. Prispa se intinde acu pe doua sau trei laturi. Casele traditionale impresioneaza si incit privirea att prin proportia sa fie joasa sau inalta cat si prin decorul sau. Casa joasa este masiva fara sa fie greoaie iar la casa inalta are o silueta svelte datorita stalpilor.

Decorul caselor continua tradiia sculpturii in lemn. Ca un element decorativ nou este rama de lemn a ferestrelor, purtand rozete sculptate. Despre varietatea ciopliturilor si daltuiturilor cu care sunt impodobite casele se poate spune ca este nesfarsita. Un loc principal il ocupa si portile de intrare in curte. Ele atrag atentia prin monumentalitatea arhitecturii, prin vigoare si bogatia decoratiei. Interiorul caselor este diferit echipat in partea de nord a judetului fata de cea din sud. In zona de nord planul caselor vechi se caracterizeaza prin existenta prispei partiale si a camerei supradimensionate adica sunt cuprinse o tinda si o camera cu o singura intrare. Plafonul incaperilor este alcatuit din grinzi aparente si scanduri de brad. Peretii sunt lipiti cu lut si varuiti pe deasupra iar pardoseala este realizata din pamant batut. La casele mai recente, planul caselor s-a amplificat prin adaugarea unei alte incaperi de cealalta parte a tindei. Acest plan cuprinde o tinda si doua camere de locuit, avand in partea din fata o prispa care se intinde pe toata latura longitudinala a casei. Mai diferit in partea centrala si de sud este faptul ca spatiul de locuit se compune din trei incaperi: camera de locuit, tinda si camera curata. Plafoanele au inceput sa aiba ca suport trestia peste care se aseaza tencuiala iar pardoseala era din scandura cu precadere in camera de oaspeti.

Un element vechi conservat il reprezinta vatra libera cu cos suspendat avand un loc deosebit in locuinta, loc ce variaza in functie de fiecare parte a zonei. Forma poate deasemenea varia de la patrata sau rectangulara fiind construita din caramida sau piatra. Ca un element specific mentionam incastrarea uneia sau mai multor oale de pamant in peretii sobei, folosite pentru copt dar si pentru marirea suprafetei de iradiere a caldurii.

Mobilierul se compune din paturi si lavite de scanduri cu picioarele infipte in pamant sau lavite realizate dintr-o scandura fixata intre barnele peretilor si o lada de zestre. Mai intalnim si culmea care este o stinghie de lemn asezata deasupra patului uneori si in dreptul sobei care foloseste pentru uscarea hainelor urmand ca mai apoi sa joace un rol decorativ folosita ca suport pentru expunerea hainelor de sarbatoare in camera de oaspeti. Tinda sau foc cum se mai numeste in sud, in care se afla vatra, serveste ca bucatarie, camera diurna, loc pentru servit masa, camara, iar in trecut aici stateau clostile cu pui. Dintre obiectele de interior cu functie decorative se remarca in mod deosebit lazile de zestre cat si trocurile pentru malai. Decorul lazilor atrag imediat privirea, fiind format din combinatii de linii drepte si negre la care intervin culorile rosu si negru. Peretii sunt acoperiti cu tesaturi de o cromatica inegabila. In zilele de sarbatoare paturile sunt acoperite cu scoarte din lana in dungi in care intervin culorile

rosu, alb, verde si negru. Pe peretii din dreptul patului sunt asezate scoarte peste care se agata in cuie doua sau trei stergare din bumbac sau borangic, innodate la mijloc, cu capetele lasate sa cada liber in jos.

I.3. Motivatia alegerii itemului din titlul temei

Un element specific traditiei romanesti il reprezinta masca traditionala din lemn. Aceste masti au o intreaga istorie si un intreg simbolism, fiind de diferite forme si culori. Maiestria cu care sunt confectionate mastile justifica existenta unui adevarat mestesug, ce presupune calitati deosebite pentru cel care il practica: imaginatie, talent, indemanare, si un deosebit simt al umorului. Mastile sunt confectionate din materiale textile, piele si blana de animale, fasole, lana, pene de pasari, margele, nasturi, calti de canepa, etc. Masca traditionala are rol decorativ, dar poate fi utilizat, practic, pe timpul sarbatorilor de iarna de catre colindatori. In vremurile stravechi paganii de pe aceste meleaguri foloseau astfel de masti la cumpana dintre ani pentru alungarea spiritelor si duhurilor rele

I. 4. Studiu documentar asupra acelui item (variante constructive, materiale traditionale utilizate, reprezentare grafica)

Mtile traditionale romanesti se folosesc in cadrul unor ritualuri ale fertilitatii, ale chemarii ploii, vanatorii sau in dansuri ritualice si reprezinta personaje din mitologia populara si din folclor. Jocurile cu masti se desfasoara in anumite momente ale anului (Craciun, Anul Nou, Rusalii) sau cu ocazia unor evenimente definitorii pentru viata omului (nunta, moarte). Mastile sunt ramasite ale unei lumi stranii, simbolice, care se pierde din ce in ce in lumea industrializata de astazi. Cea mai cunoscuta astazi este traditia mastilor de Craciun si Anul Nou, cand grupuri de oameni mascati inca mai ies pe ulite, intr-un ritual care, pe de-o parte, evoca inclestarea dintre viata si moarte, iar pe de alta parte simbolizeaza despartirea de anul care tocmai s-a ncheiat.. Departe de a fi nite simple accesorii n cadrul unor activiti ludice, mtile

populare romneti reprezint cel mai fidel o lume fantastic, izvort din gndirea societii tradiionale romneti. Personificnd spirite ale strmoilor, animale ale ecosistemului local sau animale fantastice, spirite ale vegetaiei sau ale apei, mtile populare i activitile n care ele sunt implicate reprezint un mod de via ce se pierde n negura veacurilor, un mod de via pe care gndirea omului modern nu -l mai poate nelege. Mastile sunt ramasite ale unei lumi stranii, simbolice, care se pierde din ce in ce in lumea industrializata de astazi. Cea mai cunoscuta astazi este traditia mastilor de Craciun si Anul Nou, cand grupuri de oameni mascati inca mai ies pe ulite, intr-un ritual care, pe de-o parte, evoca inclestarea dintre viata si moarte, iar pe de alta parte simbolizeaza despartirea de anul care tocmai s-a incheiat. Departe de a fi nite simple accesorii n cadrul unor activiti ludice, mtile populare romneti reprezint cel mai fidel o lume fantastic, izvort din gndirea societii tradiionale romneti. Personificnd spirite ale strmoilor, animale ale ecosistemului local sau animale fantastice, spirite ale vegetaiei sau ale apei, mtile populare i activitile n care ele sunt implicate reprezint un mod de via ce se pierde n negura veacurilor, un mod de via pe care gndirea omului modern nu -l mai poate nelege. Mastile sunt confectionate din diverse materiale si pot sa fie partial colorate. Cele mai utilizate unelte pentru confectionarea mastilor sunt cutitul, scoaba, foarfeca, ciocanul, tesla, sfredelul si clestele. Sculptate in lemn de arin sau in lemn de salcie si de obicei lemnul trebuie sa fie verde ca doar atunci nu se crapa. Ca sa sculptez lemnul folosesc unelte traditionale: folosesc cutitoaia cu care batranii faceau sindrila la case si mai folosesc daltile de tamplarie Mastile sunt confectionate din diverse materiale: piele, blana, tesaturi, lemn cioplit, coji de copac, material textile

-din material textile

 Din lemn si ln de animale

 Din lemn si blana

 Din lemn

Materialul din care este construit este lemnul de salcie. Practic, pentru confectionarea unei astfel de masti iti trebuie mare maiestrie fiindca totul este facut de mana. Fetele sunt sculptate in lemn de salcie si de obicei lemnul trebuie sa fie verde ca doar atunci nu se crapa.

II. Prezentarea etapelor de realizare a masti traditionale din lemn:

Masca tradiional din lemn se realizeaza prin sculptur n lemn din diferite specii. Ca sa sculptez lemnul folosesc unelte traditionale: folosesc cutitoaia cu care batranii faceau sindrila la case si mai folosesc daltile de tamplarie. Dintr-un butuc de 30 de centimetri in diametru fac doua masti de aproximativ 3-5 centimetri grosime.

 Aspectul final al mtii tradiionale

I. 5. Bibliografie

1. 2. 3.
4.

www.traditii.ro www.masti-populare www.artatraditionala.ro www.romania-traditional.ro