Test nr. 7 Su biectul 1: Clauze viznd aspectul juridic al contactului comercial internaional. 1.1.

Definii i explicai semnificaia clauzelor ce vizeaz aspectul juridic al contractelor comerciale internaionale.
In aceasta categorie doctrina jur a inclus clauzele referitoare la raspunderea contractantilor,la legea aplicabila contractelor,la jurisdictia competenta sa solutioneze litigiile intre parti.Omiterea acestor clause din cadrul contractelor nu duce la nulitatea acestora,dar poate determina unele dificultati in stabilirea raspunderii contractanilor sau determinarea legii aplicabile contractului etc. A.Clauze privind raspunderea contractantilor. Clauzele privind

raspunderea contractantilor trebuie sa contina precizari referitoare la sanctiunile aplicabile partilor care nu-si executa obligatiile contractuale. Sanctiunile se prezinta sub forma de penalitati,despagubiri etc. In continutul contractului comercial international poate fi stipulata o clauza de exonerare de raspundere, mai ales clauza de forta majora. Partile sunt libere sa prevada si clauze privind rezolutiunea contractului pentru neexecutarea obligatiilor de catre oricare dintre ele (pacte compromisorie). In unele contracte partile prevad o clauza ale carei consecinte se rasfrang pe taramul raspunderii contractuale si anume clauza solve et repete. Conform acestei clauze debitorul unei prestatii contractuale (mai ales, a pretului) nu poate inainta o actiune in rezolutiune si nici opune exceptii bazate pe neexecutarea obligatiei corelative a celeilalte parti, atata timp cat el insusi nu si-a indeplinit obligatia contractuala. Efectul acestei clauze consta in stabilirea unei ordini de efectuare a prestatiilor. Astfel, mai intai trebuie platit pretul (solve); i apoi se pot face obiectiuni privind neexecutarea obligatiei de catre cealalta parte cu posibilitatea celui care a platit pentru a-si recupera) prestatia (repete). B.Clauze referitoare la legea aplicabila contractului. De obicei,partile stipuleaza in contract o clauza prin care desemneaza sistemul de drept aplicabil contractului lor cu referire la aspectele de fond si efectele acestuia. Clauza prin care se realizeaza alegerea dreptului aplicabil (electio juris) se numeste pactum de lege utenda. In situatia in care partile nu desemneaza lex contractus, aceasta va fi determinata de catre organul de jurisdictie competent pe baza normei conflictuale incidenta in cazul dat. C. Clauze privind solutionarea litigiilor. Uzual in contractele comerciale internationale partile stipuleaza o clauza de arbitraj, prin care se exprima vointa comuna a partilor (negotium juris) ca un eventual litigiu ce ar putea aparea in legatura cu executarea contractului, sa fie solutionat pe calea arbitrajului, in cuprinsul clau-zei de arbitraj partile stabilesc felul arbitrajului (institutionalizat sau adhoc), puterile conferite arbitrajului de a solutiona litigiul i alte elemente necesare pentru solutionarea litigiului. Functiile esentiale ale clauzei de arbitraj sunt urmatoarele: * sa produca efecte obligatorii pentru parti. Daca s-a semnat un contract care cuprinde o clauza de arbitraj, partile s-au legat sa respecte sentinta ce se va da; * sa inlature interventia instantelor judecatoresti ordinare cu privire la solutionarea litigiului (cel putin pana la pronuntarea sentintei); * s3 acorde arbitrilor puteri in sensul solutionarii litigiului dintre partile contractante; * sa permita organizarea unei proceduri care sa conduca, in cele mai bune conditii de eficienta, la pronuntarea unei sentinte susceptibile de executare fortata. In contractele comerciale internationale, mai ales in cele complexe si pe termen lung, partile stipuleaza o clauza de preintampinare a litigiilor. In acest scop partile convin sa organizeze periodic intalniri intre reprezentantii lor, pentru a evalua modul de desfasurare a executarii contractului, de a analiza eventualele dificultati aparute in legatura cu executarea obligatiilor asumate si a lua masurile necesare pentru atenuarea sau eliminarea acelor dificultati. Daca, totusi, litigiile nu pot fi evitate, este preferabil ca acestea sa fie solutionate pe cale amiabila. In acest sens, partile stipuleaza in contract o clauza speciala, prin care se obliga sa rezolve eventualul litigiu pe calea concilierii. D. Alte clauze stipulate in contract. Pe langa clauzele mentionate mai sus, partile sunt libere sa includa in contract orice clauze speciale, determinate de particularitatile marfii ori serviciului si/sau de conditiile executarii contractului. Astfel, in contract poate fi stipulata o clauza prin care sa se interzica transmiterea catre terte persoane de catre una din partile contractante, a bunurilor ce formeaza obiectul contractului, fara consimtamantul celeilalte parti. Parole pot stipula o clauza prin care isi asuma obligata de a se informa reciproc in caz de reorganizare sau schimbare a atributelor de identificare (denumire, sediu, forms organizatorico-juridice). De asemenea, partile pot insera in contract o clauza prin care sa declare caduce, la data incheierii contractului, documentele preparatorii intocmite in timpul negocierilor, cu exceptia celor pe care partile le mentioneaza expres ca facand parte integranta din contract. Este obligatorie inserarea in contract a urmatoarelor mentiuni finale: * numarul de exemplare in care se incheie contractul (mini-mum doua) i mentiunea ca fiecare parte primeste cate un exem-plar; * limba in care se redacteaza contractul $i exemplarul de referin-tii pentru ipoteza aparitei unor neintelegeri intre parti privind inter-pretarea contractului; * data (luna ?i anul) i locul incheierii contractului. Este vorba de data semnarii contractului de

catre parti, daca s-a incheiat intre persoane prezente; daca contractul se incheie inter absentes, se va preciza data ofertei i respectiv data acceptarii. Contractele incheiate atat inter praesentes, cat si cele incheiate inter absentes, trebuie sa fie semnate de catre parti sau de reprezentantii lor autorizati, in cazul contractelor intre absenti, semnaturile apar, in principiu, pe oferta i acceptare. O clauza specifica contractelor comerciale internationale este clauza "best efforte". Conform acestei clauze debitorul se obliga sa depuna efortul maxim pentru a realiza prestatia la care s-a obligat fati de creditor, in practica internationala aceasta clauza se intilneste mai cu seama in contractele de consignatie, de publicitate comerciala, de agentie exclusiva, de service, de vanzare exclusiva.
1.2. Enumerai i caracterizai clauzele cu privire la sanciunile aplicabile prilor pentru neexecutarea sau executarea necorespunztoare a obligaiilor asumate . angajarea

raspunderii este subordonata existentei cumula-tive a patru conditii, adaugand la cele trei mentionate in prima opinie si existenta unei fapte ilicite, care consta in nerespectarea obligatiei asumate prin contract.Fapta ilicita a debitorului constituie neexecutarea, executarea cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei. Drept consecinta a unei asemenea conduite a debitorului, creditorul suporta un prejudiciu pe care debitorul este obligat sa-l repare, platind o suma de bani, sau executand o alta prestatie cu titlu de despagubiri.De regula, obligarea debitorului la plata despagubirii se face printr-o hotarare arbitrala, sau printr-o sentinta judecatoreasca. Obligarea la daune-interese nu este conditionata de punerea prealabila a debitorului in intarziere de catre creditor.Debitorul care nu plateste la scadenta, se foloseste intre timp de sumele ce i le datoreaza creditorului, imbogatindu-se fara justa cauza. Datorita neexecutarii la timp a obligatiilor contractuale, creditorul suporta prejudicii, deoarece in comert operatiunile de credit sunt in mod obisnuit interdependente. Prejudiciul. Debitorul este obligat la plata de daune-interese pentru neexecutarea obligatiei sau pentru intarzierea executarii acesteia. Insa, obligarea lui la despagubirea creditorului este subordonata existentei unui prejudiciu, care sa se fi produs in detrimentul creditorului. In situatia in care nu exista prejudiciu, actiunea in despagubire provocata de creditor, urmeaza a fi respinsa ca fiind lipsita de interes. Culpa debitorului. Neexecutarea, executarea cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei trebuie sa fie imputabila debitorului, adica sa se datoreze culpei sau relei lui credinte. Daca debitorul nu a putut executa obligatia datorita cazului fortuit sau de forta ma-jora, deci, unei cauze straine (din care face parte si culpa creditorului), el nu va fi obligat la despagubiri. Aceste clauze exo-nereaza de raspundere. Efectul exonerator de raspundere al cazului fortuit sau de forta majora se produce numai atunci cand evenimentul se consuma dupa incheierea contractului. Fiind o imprejurare de fapt, acest eveniment este supus aprecierii tribunalului arbitral sau, dupa caz, instantei de drept comun. Daca producerea cazului fortuit sau de forja majora are loc la o etapa anterioara incheierii contractului, se va considera ca debitorul, aflandu-se in cunostinta de cauza, a apreciat ca poate executa la timp, chiar in conditiile existente prestatia asumata. Drept consecinta, el nu va putea fi exonerat de raspundere pentru neexecutare sau pentru executare intarziata. Cazul fortuit sj de forta majora ii pierde efectul exonerator de raspundere si atunci cand producerea lui are loc din cauza culpei debitorului. Eficienta unei asemenea culpe atrage raspunderea debitorului in orice imprejurari. Fapta unui tert, se subsumeaza conceptului de cauza straina si produce efect exonerator de raspundere pentru debitor numai in cazul cand prin felul in care a fost savarsita intruneste cerintele cazului fortuit sau de forta majora.

Conventiile asupra raspunderii in contractele comer-ciale internationale. Partile contractante pot sa agraveze sau sa diminueze intinderea raspunderii debitorului. Dar pentru ca o ase-; menea conventie sa fie eficienta din punct de veder juridic, ea trebuie perfectata anterior producerii prejudiciului suportat de creditor. Creditorul poate renunta la despagubire i dupa producerea prejudiciului. Dar o atare renuntare dobandeste o alta semnificatie ' juridica, decat aceea a unei conventii limitative de raspundere. Clauzele limitative de raspundere au ca efect degrevarea (totala sau partiala) a debitorului de raspundere in conditiile in care acesta este vinovat pentru neexecutarea obligatiei sale, in timp ce clauzele de forta majora exonereaza pe debitor de raspundere numai daca acesta nu este in culpa. Modificarea conditiilor generale ale raspunderii se poate face actionandu-se in diferite planuri, precum: a) prin transformarea de catre parti a unei obligatii de rezultat intr-o obligatie de diligenta sau prudenta; prin instituirea de catre parti a unor decaderi din dreptul creditorului de a reclama neexecutarea sau executarea defectuoasa de catre debitor a prestatiei asumate, stabilindu-se termene foarte scurte in acest sens.
Repararea prejudiciului. In mod normal repararea daunelor consta in echivalentul banesc al pierderii efective suportate de creditor, cat i a castigului nerealizat, stabilite in limita pagubei directe si previzibile. Evaluarea daunelor-interese se poate face pe trei cai, si anume:-l egala, adica prin lege;judiciara, adica de tribunalul arbitral sau de catre instanta judecatoreasca de drept comun si ;-conventionala, adica de catre parti prin contractul lor.

Executarea silita in natura. Regula in ce priveste executarea contractelor comerciale internationale este executarea voluntara, in natura a prestatiei asumate de debitor. Exista, insa, posibilitatea ca debitorul sa nu-si execute voluntar obligatia ce-i revine, intr-o atare ipoteza, creditorul poate cere executarea silita a obligatiei neexecutata voluntar. Executarea silita a obligatiei are semnificatia unei plati, caci creditorul obtine pe aceasta cale obiectul creansei sale. O astfel de plata, nefiind executata de buna-voie este o plata silita. Numai in situatia in care executarea in natura a obligatiei nu mai este posibila, nici pe cale silita, se va proceda la executarea prin echivalent a acesteia. Stingerea obligatiilor comerciale internationale altfel de cat prin plata. Modul firesc de stingere a oricarei obligatii comerciale internationale este plata. Prin plata se realizeaza creanta creditorului.Acesta, obtinand prestatia datorata de debitor, dreptul sau de creanta se stinge. Insa, obligatiile comerciale internationale pot fi stinse i altfel decat prin plata. Un alt mod de stingere a obligatiei, decat prin plata este compensatia. Compensatia este un mod de stingere a doua obligatii reciproce intre doua persoane, pana la concurenta celei mai mici dintre ele. Compensatia poate fi legala, conventionala sau judiciara. In toate cazurile, insa, ea produce acelasi efect ca si plata, adica stingerea obligatiei. Obligatiile comeriale internationale mai pot fi stinse si prin darea in plata. Prin darea in plata se intelege acea operatiune juridica, potrivit careia debitorul executa catre creditorul sau o alta prestatie decat aceea care a format obiectul obligatiei, de exemplu, in loc de o suma de bani se preda un lucru de o valoare echivalenta. Darea in plata (dado in solutum) se poate face numai cu consimta-mantul creditorului, deoarece acesta nu poate sa primeasca alta prestatie decat aceea care formeaza obiectul obligatiei. in comertul international primesc aplicare i unele dintre modurile de stingere a obligatiilor, care nu duc la realizarea creantei credi-torului. A?a sunt remiterea de datorie fi imposibilitatea fortuita de executare. Remiterea de datorie este renuntarea creditorului cu titlu gratuit la prestatia care formeaza obiectul obligatiei, adica iertarea de datorie. Daca iertarea creditorului n-ar fi cu titlu gratuit, n-ar mai fi remitere de datorie, ci novatie, sau dare in plata.
Obligatia se poate stinge cand executarea ei a devenit imposibila datorita unui caz fortuit sau de forta majora, deci independent de vre-o culpa din partea debitorului. 1.3. Evideniai n ce condiii pot fi solicitate i primite daune - interese . Subiectul II: Noiunea i caracteristica general a contractului de transport internaional.

2.1. Definii contractul de transport internaional -- Contractul de transport este acordul de vointa incheiat intre transportator (caraus) si expeditor prin care transportatorul se obliga sa deplaseze un bun sau bunuri individualizate ca incarcatura intr-un anumit termen, luandu-le in primire de la locul de plecare si predandu-le la locul de destinatie in schimbul unui pre; (taxa de transport sau tarif). In literatura de specialitate s-a remarcat 379 ca, prin natura sa, contractul de transport se caracterizeaza prin existenta unor raporturi patrimoniale, reglementate potrivit principiului echivalentei prestatiilor.Contractul de transport este autonom in sensul ca raporturile pe care se stabileste sunt independente de cele dintre expeditor si beneficiar, care au la baza un alt contract, de obicei de furnizare, care este impozabil carausului. 2.2. Analizai caracterele juridice ale contractului de transport internaional -- Contractul de transport este un contract unitar380 si de sinestatator, in continutul caruia se imbina elemente, care in individualitatea lor, se aseamana cu elemente specifice altor contracte (de antrepriza, de locatiune, de lucrari, depozit), dar care in ansamblul lor confera acestui contract o natura juridica proprie. Unii autori au mentionat, ca nu orice deplasare de lucruri dintr-un loc in altul formeaza obiectul unui contract de transport, dar numai atunci cand transportul seface pe baza obligatiei asumate de caraus in acest sens si le-a luat in primire, in prealabil, la locul de incarcare, si le va preda la locul de destinatie. Deci, nu vor fi considerate contracte de transport acelea, care, desi constau intr-o deplasare materiala dintr-un loc in altul a unor lucruri, aceasta nu s-a facut cu predarea prealabila a lor. Din aceasta categorie se considera ca fac parte: deplasarea prin conducte, transportul de energie electrica si cel informational (care, de regula, se fac prin retelele proprii de transport), contractul de remorcaj, contractul de expeditie etc. Contractul de transport international de marfuri are urmatoarele caractere juridice: este un contract sinalagmatic (bilateral), cu titlu oneros, este comutativ, consensual, are un caracter real si un continut economic. 2.3. Identificai problemele determinrii legii aplicabile contractului ele transport internaional-- Transportul de marfuri si schimburile dintre tari se efectueaza in conformitate cu o serie de conventii internationale, unele incheiate la nivel guvernamental, altele intre organizatori sau intreprinderi de transport din tari diferite. Avand caracter multilateral, aceste conventii reglementeaza domenii distincte de trasnsporturi (auto, maritim, aerian etc.). Determinarea dreptului aplicabil contractului se poate face in doua moduri: subiectiv, adica prin vointa partilor contractante i obiectiv, adica prin criterii obiective de localizare a contractului in spatiul unui anumit sistem de drept.
De obicei, determinarea legii aplicabile contractului se face prin insusi contractul incheiat de parti i anume printr-o clauza a acestuia, denumita conventional pactum de lege utenda. Aceasta clauza con-tractuala constituie una din clauzele specifice contractelor comerciale internationale. Partile, insa, se pot referi la o lege straina numai pentru

a preciza continutul contractului lor. Subiectul III: Procedura arbitral de soluionare a litigiilor. 3.1. Enumerai elementele cererii de arbitrare. 1)Denumirea si sediul persoanei juridice(numele,domiciliul sau resedinta in cazul persoanei fizice).2)Numele si calitatea celui care angajaza sau reprezinta partea in litigiu,anexindu-se dovada calitatii;3)mentionarea conventiei arbitrale,anexindu-se o copie de pe contractul in care este inserata,iar daca s-a incheiat un compromise o copie a acestuia;4)obiectul si valoarea cererii,precum si calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori;5)motivele de fapt si de drept precum si probele pe care se intemeiaza cererea;6)numele arbitrilor(sau arbitrului);7)semnatura reclamantului.

3.2. Indicai problemele ce apar n cadrul procedurii desemnrii arbitrilor i modalitile de soluionare a lor. 3.3. Fundamentai prin prevederi normative teza privind obligativitatea desesizrii instanei jurisdicionale statale n cazul existenei unei convenii de arbitraj valabile.