Sunteți pe pagina 1din 4

Test nr. 9 Subiectul 1: Continutul contractului comercial international. 1.1. Definii i caracterizai clauza primului refuz.

in baza clauzei primului refuz o parte contractanta A se obliga fata de cealalta beneficiar B, de ai propune sa realizeze in viitor o anumita operatie impreuna cu preferinta fata de orice alt client; iar in cazul unui refuz al benefiziarului (B), celalta parte (A) este libera sa trateze cu oricare alt client. Beneficiarul va avea, deci, optiunea de a participa la aceasta operatiune, cu preferinta fata de oricare alt client, iar in cazul unui refuz din partea sa (primul refuz),cealalta parte va putea sa contracteze acea operatie cu oricare alt client. Aceasta clauza exprima un antecontract unilateral, afectat de o conditie suspensiva potestativa simpla din partea promitentului. Ea contine un antecontract unilate-ral, deoarece da nastere obligatiei promitentului de a acorda prefe-rinta beneficiarului fata de alti clienti ai sai. Promisiunea se poate referi la orice operatiune comerciala pe care promitentul ar intentiona sa o incheie in viitor sau numai la o anumita operatiune, mai exact un anumit contract, aceasta din urma situatie fiind cea mai frecvent intalnita in practica.

1.2. Analizai clauzele asiguratorii mpotriva riscurilor nevalutare.


in practica executarii contractelor comerciale internationale, riscurile nevalutare cel mai frecvent se manifesta sub forma riscului de pret. Pe piatii se produce o fluctuatie permanenta a preturilor, care uneori este cauzata de fluctuatia monetara, alteori de diferite imprejurari ce pot surveni intre momentul incheierii contractului si cel al Analizarii executarii lui. Astfel, se poate modifica raportul dintre cerere si oferta datorita unor factori conjuncturali, care prin actiunea lor pot influenta pozitiv sau negativ, cererea sau oferta la anumite marfuri (sau servicii), care constituie obiectul contractului. Pentru neutralizarea riscului de pret, partile pot stipula in continutul contractului lor clauze de recalculare sau de postcalculare a pretului. Partile pot evita aceste riscuri, stipuland in contract unele clauze de adaptare a acestuia la noile imprejurari si anume: clauza clientului cel mai favorizat, clauza ofertei concurente, clauza de hardship sau de impreviziune, clauza de for|a majora, clauze preventive fatii de diverse masuri de protectie a concurentei. Clauze de recalculcare sau revizuire.In doctrina juridica aceste clauze mai sunt numite si clauze de indexare a pretului, clauza de escaladare a preturilor sau clauza de pret, mobil. Clauza de revizuire a pretului este stipulatia contractuala prin care partile stabilesc, ca oricare dintre ele este indreptatita sa procedeze la recalcularea pretului contractual in situatia in care intre momentul incheierii si executarii contractului au intervenit modificari semnificative ale pretului materiilor prime, energiei, formei de munca sau ale altor elemente avute in vedere la stabilirea pretului contrac-tual (de exemplu, primele de asigurare, tarifele de transport etc.). Scopul acestei clauze este de a proteja partile impotriva riscurilor nevalutare, prin mentinerea puterii de cumparare a monedei de plata. In functie de complexitatea elementului de referinta (etalonului), clauzele de revizuire a pretului (de indexare nemonetara) au fost clasificate in doctrina in trei variante si anume: a) Clauza de revizuire cu indexare unica (sau speciala). In aceasta varianta pretul este exprimat intr-o unitate de masura uzuala, al unui produs determinat, de exemplu al unei tone de carbune, al unui baril de petrol, al unei tone de cereale, al unui kw/ora energie electrica etc. b) Clauza de revizuire cu indexare cumulativa (complexa). Aceasta clauza se utilizeaza pentru varianta cand pretul contractului depinde de valoarea unei pluralitati de elemente de referinta privite cumulativ. De exemplu, materii prime, materiale, fortta de munca necesare pentru realizarea obiectului contractului. Clauza de revizuire cu indexare cumulativa (complexa) se utilizeaza, mai ales, in contractele de antrepriza pentru lucrari de constructii-montaj, cu precadere atunci, cand antreprenorul foloseste materiale si forta de munca din fara beneficiarului. c) Clauza de revizuire a pretului cu indexare generala. Aceasta varianta presupune raportarea pretului contractual la valoarea tuturor bunurilor si serviciilor care pot fi procurate cu cantitatea de moneda in care este exprimat acest pret intr-o zona geografica determinata. In acest caz, elementul de referinta este un indice sta-tistic relevant pentru evolutia preturilor la nivelul macroeconomic pe intreaga tara, pe ansamblul economiei unui oras etc. Clauza de indexare generala ce are drept scop mentinerea puterii globale de cumparare a monedei de plata este mai putin utilizata in practica contractuala internationala. Clauze de postcalculare a pretului. Aceste clauze sunt mai rar utilizate in practica. Clauzele de postcalculare a pretului au aceeasj finalitate ca i clauzele de revizuire a pretului sj anume: mentinerea pretului marfii (serviciului sau lucrarii) la parametrii conjuncturii existente pe piata in momentul Analizarii executarii prestatiei asumate de debitor. Clauza cost + fee prezinta pentru beneficiar avantajul ca poate obtine ameliorarea produsului sau lucrarii pe toata perioada executarii contractului, in functie de ultimele inovatii tehnologice. Doctrina juridica a mentionat239, ca stipulatia cost f fee ii impune

cumparatorului toate riscurile de instabilitatte a preturilor sj nu este recomandabila la import. Clauza ofertei concurente.Potrivit unei opinii, prin clauza ofertei concurente promitentul (vanzatorul, prestatorul de servicii) se obliga sa acorde cocontractan-tului conditiile mai avantajoase oferite acestuia de catre un tert in cadrul unei operatiuni similare.Formularea sub care aceasta clauza a fost cel mai des intalnita este urmatoarea: "Daca in cursul executarii contractului, cumpa-ratoru! notifica vanzatorului primirea unei oferte concurente, emanand de la un furnizor cunoscut si serios, facuta la un pret infe-rior pretului contractului, toate celelalte elemente ale contractului, in special cele referitoare la calitate, cantitate si termene de livrare ramanand aceleasi, vanzatorul trebuie ca in termen de 10 zile de la primirea notificarii scrise din partea cumparatorului, sa accepte conditiile din oferta concurenta. In lipsa acordului vanzatorului cu cumparatorul, acesta din urma este eliberat de obligata de a cumpara de la vanzator, iar contractul va inceta sa produca efecte in termen de 10 zile de la primirea raspunsului". Clauza clientului cel mai favorizat. Clauza clientului cel mai favorizat este stipulatia contractuala prin care promitentul (vanzatorul, furnizorul de bunuri sau de servicii) se obliga sa acorde celuilalt contractant (cumparator, beneficiar) cele mai favorabile conditii pe care le-ar acorda eventual unui tert; cu privire la contracte avand acelasi obiect. Uzual in practica aceasta clauza este formulata astfel: "Daca vanzatorul va consimti fata de un tert conditii mai favorabile in ansamblu decat cele stipulate in prezentul contract pentru cantitate si calitate comparabila, le va acorda de asemenea cumparatorului din acest contract cu incepere din ziua in care devin aplicabile in raporturile cu terta persoana". 245 Clauza de hardship este stipulatia contractuala in temeiul careia devine posibila modificarea continutului contractului atunci cand pe parcursul executarii sale se produc, fara culpa contractantilor, evenimente ce nu puteau fi prevazute in momentul stabilirii raportului juridic de oblgatie, dar care, schimbind substantial datele i elementele avute in vedere de parti in momentul contractarii, creeaza pentru unul dintre contractanti consecinte mult prea oneroase pentru a fi echitabil ca acesta sa le suporte singur.Clauza de hardship este o creatie a practicii anglo-saxone din domeniul dreptului comertului international. Doctrina juridica a remarcat, ca aceasta clauza corespunde notiunii de "situatie difi-cila" sau de "duritate".Efectele juridice ale clauzei de hardship variaza dupa ordinea juridica, fiind recunoscute in unele sisteme juridice si necunoscutein altele. Clauza dehardship se deosebeste de clauza de forta majora. Astfel, clauza de hardship nu pune problema exonerarii de raspundere a unei parti, ci a reactualizarii, reechilibrarii prestatiilor. Pe de alta parte, in timp ce forta majora este o clauza de neexecutare a obligatiilor, evenimentele care pun in miscare clauza de hardship nu impiedica executarea, caci aceasta este posibila, dar in conditii impovaratoare pentru debitor. clauza de forta majora este definita drept o stipulatie contractuala, avand caracterul unui succedaneu sau substitut de clauza de adaptare atunci, cand contine prevederea potrivit careia contractul se suspenda in caz de forua majora, urmand ca el sa continue dupa perioada de suspendare, in noile conditii care vor fi negociate intre timp.De asemenea se cere ca debitorul sa aiba fat;a de evenimentele invocate un comportament activ. Astfel el trebuie sa-l informeze pe creditor si sa depuna toate eforturile pentru a readuce relatiile contractuale la situatia normala sau, cel putin, sa se mai salveze ceva caractere: carac-terul imprevizibil, insurmontabil (sau irezistibil) si exterior celui care il invoca al unor fapte intervenite ulterior incheierii contractului si care au impiedicat executarea acestuia, fara nici o vina din partea debitorului, aflat intr-o imposibilitate absoluta de a executa contrac-tul. Clauza cu privire la forta majora trebuie sa cuprinda si cerinta enuntarii imediate a cazului de forta majora si modul in care trebuie sa se faca aceasta. Daca anuntarea cazului de forta majora nu se face in termenul prevazut in contract, partea respectiva va fi obligata sa dezdauneze pe cocontractantul sau de pagubele provocate prin neprimirea avizului, cu exceptia cazului daca insasi anuntarea a fost impiedicata printr-un fapt exonerator.

1.3. Formulai asemfll1rile i deosebirile dintre clauza de hardship i clauza de for major.

Subiectul II: Contractul comercial de vnzare - cumprare internaional. 2.1. Definii i caracterizai obiectul contractului de vnzare - cumprare internaional. Obiectul constituie prestatia, actiunea sau inactiunea la care partile sau un dintre ele se oblige prin contract. Prestatia poate fi pozitiva sau negative(concurenta neloeala). Obiectul trebuie sa fie determinat sau determinabil, sa fie posibil, sa fie licit si moral 2.2. Expunei etapele de desfiiurare a licitaiei.

Principalele etape de desfasurare a unei licitatii sunt urmatoarele: a) Publicitatea. Publicitatea se face prin mijloacele de informare ni masa de catre organizatorul licitatiei, cu cateva luni inainte de icrmenul fixat pentru primirea ofertelor. De asemenea, inainte de a avea loc licitatia se elaboreaza caietul de sarcini care cuprinde conditiile tehnice de livrare i de cooperare, diferite conditii comerciale de plata, de transport etc. in care se poate incheia tranzactia. b) Pregatirea ofertelor. Ofertele se intocmesc pe fortmulare speciale, procurate de la organizator. Se intocmesc doua tipuri de oferte: oferta tehnica si oferta comerciala, fiecare introducandu-se in plicuri separate. Ambele oferte se prezinta organizatoprului licitatiei in termenul prevazut in prospectul de licitatie sau in caietul de sarcini. Uneori ofertantii prezinta si un curriculum vitae.La baza intocmirii ofertelor stau datele luate din caietul de sarcini. Daca se pot oferi parametri tehnico-calitativi superiori celor indicati in caietul de sarcini, se recomanda ca acest lucru sa fie mentionat separat, pentru a nu

complica comparatia ofertelor. Abaterile de la prevederile caietului de sarcini micsoreaza sansele de castigare a licitatiei, chiar daca se ofera un produs superior celui solicitat de beneficiar. c) Plata de catre ofertant a garantiei de participare. Pentru a avea garantia participarii ofertantului la licitatie organizatorul percepe de la ofertant o suma in numerar exprimata in valuta convertibila. Aceasta suma poate fi inlocuita printr-o scrisoare de garantie bancara, emisa de o banca indicata de organizator sau de o banca cu renume mondial d)Tinerea licitatiei in ziua si la ora precisa, la locul anuntat. Inaintarea ofertelor catre organizator se face in plicuri inchise, intermenul indicat. Se constituie o comisie de licitatie care deschide plicurile in prezenta ofertantilor sau a reprezentantilor delegati. Se face o prima ierarhizare a ofertelor, de regula in functie de nivelul de pret, la parametrii tehnici si de calitate egali..In faza a doua se face o analiza de fond. In cazul produselor cu mare complexitate tehnica, se aprofundeaza comparatia si se definitiveaza ierarhizarea ofertelor. Rezultatele se comunica participantilor la licitatie

2.3. Analizai rspunderea contractual a vnztorului i cumprtorului conform prevederilor Conveniei de la Viena asupra contractelor de vnzare internaional de mrfuri din Il aprilie 1980 i Codului civil al Republicii Moldova.

9.2.3.1. Mijloace de care dispune cumparatorul in caz de contravenfie la contract de catre vanzator (art.4552). Daca vanzatorul nu a executat oricare din obligatiile care-i revin din contractul de vanzare sau din conventie, cumparatorul are dreptul: a) sa ceara vanzatorului executarea obligatiilor sale, cu exceptia cazului in care s-a prevalat de un mijloc incompatibil cu aceasta cerere; b) daca marfurile nu sunt conforme cu contractul, cumparatorul poate cere vanzatorului sa repare lipsa de conformitate, in afara de cazul in care acesta ar fi nerezonabil, tinand seama de toate imprejurarile; c) cumparatorul poate acorda vanzatorului un termen supli-mentar, de o durata rezonabila, pentru executarea obligatiei sale; d) sa declare contractul rezolvit; e) in caz de lipsa de conformitate a marfurilor cu contractul, chiar daca pretul a fost sau nu platit, cumparatorul poate reduce pretul proportional cu diferenta intre valoarea pe care marfurile efectiv predate o aveau in momentul predarii i valoarea pe care marfurile conforme ar fi avut-o in acel moment; f) daca vanzatorul preda marfurile inainte de data stabilita, cumparatorul are facultatea de a le prelua sau de a le refuza; g) daca vanzatorul preda o cantitate superioara celei prevazute in contract, cumparatorul poate accepta sau refuza preluarea cantitatii predate excedentar; h) sa ceara daune-interese. 9.2.3.2. Mijloace de care dispune vanzatorul in caz de contra- venfie la contract din partea cumparatorului. In cazul in care cumparatorul nu a executat oricare din obligatiile care-i revin din contractul de vanzare, vanzatorul este indreptatit: a) sa ceara cumparatorului plata pretului, preluarea marfii pre-date sau executarea altor obligatii ale cumparatorului in afara de cazul in care nu s-a prevalat de un mijloc incompatibil cu aceste cereri; b) sa acorde cumparatorului un termen suplimentar, de durata rezonabila, pentru executarea obligatiilor sale;

marfurilor s,i nu face aceasta specificare la data convenita sau intr-un termen rezonabil calculat de la primirea unei cereri din partea vanzatorului, acesta poate, fara a prejudicia asupra tuturor celorlalte drepturi pe care le poate avea, sa efectueze singur aceasta specificare, potrivit cu nevoile cumparatorului, care i-ar putea fi cunoscute; e) sa ceara daune-interese. Daunele-interese pentru o contraventie la contract savarsita de o parte sunt egale cu pierderea suferita i castigul nerealizat de cealalta parte din cauza contraventiei. Aceste daune-interese nu pot fi superioare pierderii suferite si castigului nerealizat pe care partea in culpa le-a prevazut sau ar fi trebuit sa le prevada in momentul incheierii contractului, in considerarea faptelor de care avea cunostinta ca fiind consecintele posibile ale contraventiei la con-tract (art. 74).

c) sa declare contractul rezolvit; d) daca contractul prevede ca cumparatorul trebuie sa specifier forma, masura sau alte caracteristici ale

Subiectul III: Contractul internaional de factoring. 3.1. Definii contractul internaional de factoring.
Notiune. Caractere juridice. Factoring-u\ este un con-tract complex prin care o parte, numita aderent, transfera in proprietate o anumita categorie a creantelor sale unei alte parti numita factor care, in schimbul unui comision, se obliga sa achite aderentului valoarea lor, subrogandu-se in drepturile acestuia fa^a de debitorii creantelor cedate i pe care urmeaza sa le incaseze 445. In cadrul factoring-ului vanzatorul (furnizorul) dupa ce a vandut marfurile mai vinde (cedeaza) i creantele pe care le are impotriva

Factorul este oblgat sa plateasca aderentului toare facturile pe care le-a aprobat in prealabil neac-ceptand facturile acelor clienti, care pe plan comercial prezinta prea putina garantie. Plata creantelor se face pe data cedarii acestora pe masura prezentarii facturilor. De regula, facturile sau copiile lor legalizate se prezinta la anumite intervale convenite cu un borderou, pe care sunt inscrise toate facturile din perioada considerata, cu toate garantiile lor si documentele justificatoare. De asemenea, se prezinta si declaratia aderentului ca transmite factorului in proprie-tate creantele respective, care reprezinta pretul prestatiilor furnizate (marfuri vandute sau servicii) acceptate de clienti si ca plata acestora trebuie sa se faca factorului. Borderoul mai mentioneaza i cererea aderentului de ai fi facute facturile, in schimbul unei chitante subrogatorii cu privire la factor. Factorul subrogat aderentului are si unele drepturi impotriva debitorilor cedati, carora le poate opune toate exceptiile creansei sau le poate intenta actiune in plata. Aderentul are obligatia de a plati comisionul convenit, precum i de a inscrie pe factura invitatia adresata debitorului de a plati direct factorului, mentiunea de subrogare pe factura fiind obligatorie. De asemenea, aderentul este obligat sa garanteze factorului existenta creansei, scop in care este dator sa coopereze cu acesta, informand-ul despre toare cauzele, care ar putea afecta creanta. In plus, el trebuie sa notifice debitorului existenta subrogatiei i indatorirea de a plati factorului. Contractul de factoring are multe tangente cu tehnica scontului, de care, totusi, se deosebeste. i factoring-ul i scontul presupune o transmisiune de creanta, pe baza careia se acorda un credit inainte de scadenta factoring-ul este insotit de o clauza de exclusivitate asupra tuturor operatiilor aderentului, care garanteaza numai existenta creantelor, factorul asumandu-si si riscul insolvabilitatii debitorilor cedati. De aceea, factorul trebuie sa manifeste o deosebita diligenta in supravegherea clientilor sai. Factoring-ul prezinta cele mai multe analogii cu cesiunea de creanta i cu subrogarea prin plata, intocmai ca in ipoteza cesiunii de creanta, unde cedentul garanteaza numai existenta creantei la data cesiunii, dar nu i solvabilitatea debitorului ori modificarile ulterioare ale creantei451, si in cazul factoring-ului aderentul raspunde fata de factor numai in caz de inexistenta totala sau partiala a creantei Factoring-ul nu poate fi asimilat operatiei de asigurare de credit deoarece societatea de asigurare va plati numai in cazul in care debitorul principal nu plateste, iar factorul devine debitorul valorii tuturor creantelor acceptate din momentul cesiunii acestora, asumandu-si obligatia de a plati imediat. Subrogarea prin plata presupune ca plata sa se faca in acelasi timp cu subrogarea, acordul intervenind intre debitor si solvent, iar in cazul factoring-ului, acordul intervine intre creditor si factor (solvens), debitorul fiind tert fata de aceasta conventie.

3.2. Expunei obligaiile prilor n contractul internaional de factoring.

cumparatorilor de marfuri.

3.3. Analizai particularitile contractului de factoring.