Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA DE STUDII AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR BUCURETI FACULTATEA DE HORTICULTUR nvmnt la distan

Referat la disciplina:

PEDOLOGIE

Titlul temei:

PROCESE PEDOGENETICE DE DIFERENTIERE A ORIZONTURILOR"

Student: DIACONU (BOBE) I. ELENA ANUL I Indrumator: Conf. Dr. Mircea MIHALACHE

2012 2013
1 - PEDOLOGIE

CUPRINS

Titlul temei: PROCESE PEDOGENETICE DE DIFERENTIERE A ORIZONTURILOR"

1. 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. 1.7. 1.8 1.9.

INTRODUCERE Procese pedogenetice de diferentiere a orizonturilor Bioacumularea Argilizarea Eluvierea Argiloiluvierea Procesul de cheluviere-chiluviere (eluviere-iluviere humicoferiiluviala) Procesul de saliluviere si sodizare Procesele de gleizare i stagnogleizare Procesele vertice Procesele de migrare a carbonailor i orizonturi rezultate BIBLIOGRAFIE

PAG. 3 3 3 5 5 5 6 6 7 8 8 9

INTRODUCERE Orizonturile pedogenetice sunt strate de sol, paralele cu suprafata terenuluu, relativ uniforme, diferentiate fizic, chimic si morfologic intre ele rezultate prin procesul de
2 - PEDOLOGIE

formare a solului, proprietati care difera de cele ale stratelor supra sau subiacente prin urmatoarele caracteristici usor masurabile in teren: culoarea, textura, structura, consistenta, prezenta sau absenta carbonatilor, a neoformatiilor etc. Succesiunea de orizonturi pedogenetice care se observa pe profilul de sol da la suprafata pana la materialul sau roca parentala constituie profilul pedogenetic. 1. Procese pedogenetice de diferentiere a orizonturilor Principalele procese pedogenetice care au dus la formarea solurilor din ara noastr, specifice zonei temperate, sunt: bioacumularea, argilizarea, eluvierea, argiloiluvierea, cheluvierea-chiluviere (eluviere-iluviere humicoferiiluvial), gleizarea i stagnogleizarea, saliluviere sodizare, procese vertice.

Aceste procese se manifest diferit n funcie de condiiile de mediu (roc, organisme, clim, relief, ape freatice i stagnante etc.). 1.1. Bioacumularea Bioacumularea constituie esenta procesului de pedogeneza , procesul de baz al solificrii, prin care se acumuleaz n sol materie organic aflat n diferite stadii de descompunere. Humusul format in urma procesului de mineralizare a resturilor vegetale se integreaza cu partea minerala a solului ceea ce duce la formarea unui orizont bioacumulativ (orizontul A) sau a unui orizont de acumulare a materiei organice notat cu O sau T. Orizontul A", este un orizont mineral, format la suprafaa solului care datorit condiiilor n care s-a format, se poate diferenia n: Am, Ao, Au i Ame. Procesul de bioacumulare este influentat de natura vegetatiei si de conditiile climatice, astfel in zona de stepa pe seama vegetatiei ierboase bogate in elemente bazice se formeaza la suprafata solului un orizont puternic humifer saturat in ioni de calciu tip mull calcic, inchis la culoare notat cu Amolic Am. Orizontul Am (molic) prezint nuane brunnegricioase, structur glomerular bine dezvoltat, textur lutoas, coninut de materie organic minim 1%, cu grosimea orizontului de cel puin 25 cm, diagnostic pentru clasa cernisoluri, avnd un grad de saturaie n baze (V%) peste 53. In zonele umede cu precipitatii ridicate si temperaturi scazute in urma acumularii de materiale vegetale acide (n zonele de pdure de rasinoase i pajiti alpine cu vegetatie
3 - PEDOLOGIE

ierboasa acidofila), iar materialul parental este format din roci de solificare acide se formeaza orizontul Au (umbric), cu nuane nchise, cu grosimea de minim 2,5 cm, structur grunoas slab format, diagnostic pentru clasa umbrisoluri, avnd gradul de saturaie n baze sub 53 %. In cazul solurilor tinere, de silvostep cu activitate biologica redusa, sau in zona forestiera de paduri cu litiera, sarace in elemente bazice unde humificarea este redusa, in urma descompunerii resturilor vegetale de natura preponderent lemnoasa, la suprafata solului se formeaza un orizont sarac in humus, orizontul Ao (ocric), ce prezint nuane mai deschise (predomina acizii fulvici), brun-glbui, structur grunoas sau poliedric, de minim 20 cm grosime, avnd textur n general lutoas, ntlnit la clasa luvisoluri dar nu constituie caracter diagnostic. Orizontul Ame (molic eluvial sau greic), este un suborizont format sub Am, prin levigarea anumitor compui din orizontul superior, mbogit n particule de cuar, mai deschis la culoare, cu grosimea de 10-15 cm, specific solurilor faeoziomurilor greice (cenuii). Orizontul organic O", este un orizont organic nehidromorf, format in urma acumularii de materie organic aflata in diferite stadii de descompunere, provenita de la vegetatia lemnoasa, in partea superioara a orizontului mineral, in conditiile in care suprafaa solului este nesaturata sau parial saturata cu ap. n funcie de stadiul de dezvoltare, acest orizont poate fi: orizont de litier (Ol), alctuit din materie organic slab descompus; orizont de fermentaie (Of), alctuit din materie organic parial descompus, la care se observ natura materialului din care provine; orizont de humificare (Oh), materie organic total descompus.

Orizontul turbos T", este un orizont organic hidromorf, format pe seama materiei organice descompus n condiii de mediu saturat cu ap mai mult de o luna pe an. n funcie de gradul de descompunere, acest orizont poate fi: fibric, cu materie organic slab descompus; hemic, cu materie organic mediu descompus; sapric, cu materie organic total descompus;

1.2. Argilizarea Argilizarea consta in alterarea silicatilor primari rezultand silicati secundari (minerale argiloase). In procesul de argilizare se formeaza orizontul B cambic (cambiare-schimbare) si noteaza cu Bv (germ. verwitterung = alterare). In general acest orizont este sarac in
4 - PEDOLOGIE

humus si se deosebeste de culoarea materialului parental prin prezenta oxizilor de fier eliberati in procesul de alterare a silicatilor primari. Formarea orizontului Bv are loc in silvostepa si zona forestiera (paduri de foioase) unde are loc acumularea in situ, in urma alterarii materialului parental a argilei. Acest orizont este caracteristic solurilor din clasa Cambisoluri (Eutricambosol si Districambosol) prezint o structur poliedric subangular sau columnoid prismatic, textura n general fin, total levigat de sruri solubile i carbonai, avnd o grosime de minim 15 cm, ns, limita de apariie este la peste 25 cm de la suprafa. 1.3. Eluvierea Eluvierea este procesul de migrare a particulelor fine de materiale argiloase si consta in antrenarea mecanica a acestora in stare dispersata odata cu apa infiltrata care se scurge prin porii solului pe verticala sau oblic. In aceste conditii precipitatiile favorizeaza levigarea CaCO3 si debazificarea complexului coloidal unde are loc inlocuirea cationilor de Ca2+ si Mg2+ cu cationii de H. Procesul poate avea loc in anumite conditii de pH, fie slab moderat acid, fie puternic alcalin, care favorizeaza dispersia particulelor minerale. Orizonturile eluviale saracite in argila au culori deschise si in functie de cantitatea de argila migrata din orizonturile respective se pot forma doua orizonturi saracite in argila si oxizi de fier si imbogatite rezidual in silice si particule de cuart notate cu E luvic- El cand se afla intro faza incipienta de eluviere si E albic ( Ea) cand orizontul este puternic eluviat si are culori mult mai deschise decat orizontul El. 1.4. Argiloiluvierea Argiloiluvierea este procesul in urma caruia argila eluviata din orizonturile superioare este depusa la suprafata agrgatelor structurale sub forma de pelicule, fie prin coagularea particulelor argiloase din dispersie si depunerea lor prientata pe agregatele structurale. Orizontul format are culori galbui roscate datorita oxizilor de fier migrati odata cu mineralele argiloase, se numeste B argic, argiloiluvial sau textural notat cu Bt (B textural). Bt se caracterizeaz morfologic astfel: acumularea argilei i a oxizilor de fier, care imprim solului onuan uor rocat; structur prismatic bine dezvoltat, cu muchiile bine delimitate; levigarea srurilor solubile a carbonailor; grosime de 60 - 140 cm sau mai mult; textur fin sau argiloas, datorit acumulrii acesteia prin iluviere; orizont diagnostic pentr clasa luvisoluri.

. Exista situatii cand pentru formarea orizontului Bt nu este necesara separarea unui orizont El (eluvial luvic) sau Ea (eluvial albic) deasupra, datorita faptului ca intensitatea eluvierii mineralelor argiloase este foarte slaba (subtipul argic de la Cernoziom). Procesul se produce n dou etape: eluviere (levigarea argilei din partea superioar a profilului de
5 - PEDOLOGIE

sol) i iluvierea (depunerea acesteia n profunzime). Acest proces se desfoar n condiii de climat ceva mai umed cu media anual a precipitaiilor n jur de 550 mm, ceea ce corespunde unui regim hidric periodic percolativ. 1.5. Procesul de cheluviere-chiluviere (eluviere-iluviere humicoferiiluviala) Procesele de cheluviere-chiluviere caracterizeaza solurile din regiunile inalte in zone cu climat umed si rece. Prin chelatizare, elementele legate sunt retinute prin legaturi slabe, astfel este impiedicata indepartarea lor din sol sau trecerea in compusi insolubili, inaccesibili plantelor. Materia organica care participa la formarea chelatilor prezinta o rezistenta foarte ridicata la descompunerea de catre microorganisme, conducand la cresterea humusului din sol. Sub aceasta forma de chelati, Al si Fe pot migra pe profil odata cu apa din precipitatii si se pot insolubiliza in orizonturile inferioare ale solului formand orizonturi imbogatite in materie organica si sescvioxizi (oxizi de fier si de aluminiu hidratati). In urma acestui proces se formeaza in partea superioara un orizont eluvial albic Ea de culoare deschisa saracit in materie organica si secsvioxizi. Orizontul imbogatit in secsvioxizi de fier si aluminiu si materie organica se numeste B humicoferiiluvial Bhs, cu nuane brun negricioase sau B spodic Bs atunci cand orizontul este imbogatit doar in secsvioxizi de fier si aluminiu. Deci ca i procesul anterior, chiluvierea are loc n dou faze (etape): n prima etap, are loc levigarea sescvioxizilor de fier i aluminiu cu formarea orizontului Ea (eluvial albic sau spodic), mbogit rezidual n silice coloidal i cuar cu nuan cenuiu-deschis. n a doua etap, se acumuleaz sescvioxizii de fier i aluminiu i uneori acizi humici, formndu-se orizontul B humico-feriiluvial sau spodic, notat Bhs sau se pot acumula sescvioxizi n detrimentul acizilor humici formndu-se orizont B feriiluvial, notat Bs. 1.6. Procesul de saliluviere si sodizare Reprezinta procesul in urma caruia sarurile usor soubile provenite din panza de apa freatica sunt depuse pe profilul de sol. Ambele procese se formeaz in zonele aride cu relief usor depresionar cu condiii de mediu secetos i uscat, cu apa freatic aproape de suprafa i mineralizat (mbogit n sruri). Acest aport de apa freatica este consumat prin evapotranspiratie, iar sarurile transportate raman in orizontul superior. In periodele cu precipitatii abundente apa infiltrata in sol nu poate transporta in adancime toate sarurile solubile acumulate sub influenta apei freatice. n urma acestor procese se pot forma urmtoarele orizonturi: - orizont salic (sa), cu acumulare de sruri solubile de peste 1,00-1,15 %; - orizont salinizat sau hiposalic (sc), unde coninutul n sruri solubile este cuprins ntre 0,1-1,0 % i 0,15-1,5 %. - orizont alcalizat sau hiponatric (ac), avnd ntre 5 i 15 % sodiu n complex.
6 - PEDOLOGIE

- orizont natric (na), avnd un coninut de peste 15 % sodiu n complex; - orizont B argic-natric Btna orizont natric insotit si de acumulare de argila migrata. Toate aceste orizonturi descrise, se grefeaz pe alte orizonturi de baz (Ao, Am, Btna) fiind specifice clasei salsodisoluri, care ncadreaz cele dou tipuri de sol: solonceac i solone. n teren, aceste soluri pot fi identificate prin lipsa total a vegetaiei, din acest motiv fiind cunoscute sub numele de chelituri, sau prezena vegetaiei specifice adaptat la astfel de condiii: Salicornia herbaceea, Salsola soda, Suaeda maritima, Arthemisia salina, Statice gmelini etc. 1.7. Procesele de gleizare i stagnogleizare Aceste procese sunt datorate prezentei apei care influenteaza profilul de sol si determina fenomene de reducere sau oxidare a compusilor de fier si mangan mobilizarea acestora n pereii porilor de-a lungul fisurilor sau pe urmele de rdcini (biogoluri), pe feele sau n interiorul agregatelor structurale. Procesele de reducere a compusilor de fier si mangan datorate prezentei apei freatice poarta numele de gleizare si determin formarea unui orizont specific numit orizont gleic notat cu G, care n funcie de intensitatea acestuia poate fi: gleic de reducere Gr, cand exista un exces de umiditate prelungit care determina aparitia unor culori vinetii, albastrui, verzui datorita reducerii compusilor de fier si mangan sau gleic de oxidare-reducere Go cand alterneaza perioadele de reducere cu cele de oxidare a compusilor de fier si mangan si orizontul format prezinta atat culori de reducere cat si culori de oxidare (roscate, galbui, ruginii). Procesele de reducere a compusilor de fier si mangan datorat stagnarii apei din precipitatii de profil se numesc stagnogleizare. Procesele de stagnogleizare se formeaz datorit stagnrii apei la suprafaa solului n condiii de drenaj defectuos, prezena unui substrat greu permeabil i precipiaii de regul peste 600 mm. Orizontul format se numeste stagnogleic W (in condiii de anaerobioz) si prezinta culori cenusii, verzui, ruginii si neoformatiuni ferimanganice de culoare neagra. Daca excesul de apa este temporar orizontul format se numeste stagnogleizat ,este notat cu w (in condiii alternante de anaerobioz) si se caracterizeaza prin culori de oxidare galbui, roscate. Att orizonturile de gleizare ct i cele de stagnogleizare sunt specifice clasei hidrisoluri precum i subtipurilor gleic i stagnic ale altor tipuri de sol. 1.8. Procesele vertice Aceste procese au loc in solurile care contin minerale argiloase smectitice (argile gonflante) in proportie de peste 30% (frecvent 50%), unde in perioadele secetoase are loc contractia agregatelor structurale care determina aparitia unor crapaturi mai mari de 1 cm
7 - PEDOLOGIE

pe adncime de cel puin 50 cm, iar n perioadele umede, agregatele structurale i mresc volumul, alunec unele peste altele formndu-se aa numit-ul relief de gilgai sau cocove. n urma acestor fenomene sau procese vertice (lat. verto = ntoarcere) se formeaz orizontul vertic, notat cu y care are peste 30 % argil gonflant i orizontul pelic, notat cu z, avnd peste 45 % argil predominant nesmectitic. 1.9. Procesele de migrare a carbonailor i orizonturi rezultate Pe profilul de sol pe lng srurile solubile i componenii coloidali sunt translocai i depui n profunzime i carbonaii de calciu, proces cunoscut sub numele de carbonatoiluviere. Se formeaz la baza profilului de sol, pe seama materialului parental de tip C unde se acumuleaz carbonat de calciu n proporie de peste 12 % pe o grosime de minim 20 cm, care se numete orizont carbonatoacumulativ, calcic sau calxic, notat Cca.
O - orizont organic nehidromorf T - orizont turbos sau organic hidromorf

ORIZONT A

A- orizont mineral bioacumulativ Am - A molic Ao - A ocric Au - A umbric E - orizont eluvial

ORIZONT E

El - eluvial luvic Ea - eluvial albic B - orizont de subsuprafata Bv - B cambic Bt - B argic

ORIZONT B

Btna - B argic - natric Bs - B feriiluvial Bhs - B humicoferiiluvial Bcp - B criptosodic

ORIZONT C SAU R

C - orizont neconsolidat Cca - C carbonato-acumulativ R - strat de roca subiacent consolidat

Fig. 1. Caracterizarea orizonturilor pedogenetice

8 - PEDOLOGIE

BIBLIOGRAFIE

1. Blaga Gh., Rusu I., Udrescu S., Vasile D., 1996 Pedologie, Ed. didactica si pedagogica, Bucuresti; 2. Chirita C., 1974 Ecopedologie cu baze de pedologie generala, Editura Ceres, Bucuresti; 3. Mihalache M., 2006 Medologie geneza, proprietatile si taxonomia solurilor, Editura Ceres, Bucuresti; 4. Mihalache M., 2011 Pedologie Curs USAMV Horticultura, id.

9 - PEDOLOGIE