Sunteți pe pagina 1din 3

Impactul politicii colonial ale tarismului rus asupra situatiei etno-demografice a basarabiei Colonizarea organizata oficial de autoritatile tariste

a fost o parte component a politicii de deznationalizare a Basarabiei.Cei mai multi coloniste au fost de peste Dunare,bulgarii si gagauzii.colonistii au inceput sa intemeiasca localitati,primele fiind Cazaclia,Baurci,Tatar-Copciac.Dupa interventia viitorului guvernator general a Basarabiei,I.Iznov,imparatul rusiei Alexandru 1 a emis un decret la 29 decembrie 1819,unde leacorda colonistilor bulgari drepturi si privilegii dosebite.Malul sting al Nistrului era colonizat de catre nemti din Germania si Ducatul Varsoviei.In anul 1814 un grup de aproximativ de 1500 de familii de colonisti din regiunea Varsoviei au intemeiat 7 colonii in zona Bugeacului.Prima colonie intemeiata de nemti a fost Tarutino.Cu timpul sau raspindit si in regiunile central ale provinciei.Ei au intemeiat 24 de localitati pe malul sting al Nistrului si 5 pe malul sting,pina la inceputul anilor 40.Mai tirziu in anii 1824 si 1828 au fost aduse in Basarabia colonisti elvetieni,iar mai inainte in Bugeac colonisti francezi.. In anii 20-30 ai sec 19 se intensifica tramutarea taranilor de stat din guberniile central ale Rusiei si Ucrainei mai ales in regiunea de sud a Basarabiei.In 1824 Vorontov a a propus stramutarea din Rusia in Basarabia a 20000 de tarani de stat.Fiecara familie a primit cite un lot de pamint de 30 de desetine,fiind totodata scutite timp de 3 ani de impozite.Au mai ptimit loturi de pamint si veteranii military,participant la razboaiele ruso-turce.Taranii rusi au infiintat circa 100 de localitati in basarabia .In urma procesului de colonizare a Basarabiei procentul moldovenilor a scazut de la 86 % in 1817 la 70% in 1918.Regiunea ocupa primul loc printer toate guberniile ruse dupa numarul colonistilor straini si totalul suprafetelor de pamint acordate lor.

Miscarea revolutionara din 1821 In prima jumatate a sec.19 Romania se afla sub jugul regimului fanariot.Paturile sociale erau nemultumite,ei doreau liberatate.In urma acestora,a dat nastere unui eveniment care a marcat inceputul procesului de renastere nationala a Romaniei.Revoluia a avut cauze naionale, economice i sociale.C onducatorul acestei miscari revolutionare a fost Tudor Vladimirescu.El considera ca libertatea va fi mai usor de capatat daca poporul roman va colabora cu miscarea eterista,crezind in ceea ca tarul rus va sustine Eteria.Dupa moartea domnului Tarii Romanesti la 18 ianuarie 1821 a fost convocata un Comitet de obladuire,alcatuit din 6 membri.Citiva din ei au sustinut idea desemnarii lui Vladimirescu conducator al pandurilor,ca sa stirneasca poporul impotriva fanariotilor.Programul rascoalei a fost elaborate la Pades.Taranii il sustineau pe T.Vladimirescu astfel au inceput sa atace conacurile boieresti si mosiile manastiresti.Divanul era cointeresat in stoparea acestei rascoale,insa T.Vladimirescu inconjurat de faima,arnautii trimisi de ei au trecut de partea insurgentilor.Comandantul reuseste sa ajunga pina la Bucuresti si se aseaza cu tabara la Cotroceni.Multi boieri in urma acestuia fug in Transilvania.Citiva din boieri raman si formeaza un divan nou,incercind sa inlature divirgentile cu Tudor.Scopul principal a lui Tudor era sa devina domn,dar nu ca revolutionar dar ales al boierilor.In urma acestor evenimente Alexandru ipsilanti intra in tara,fiind primit bine de catre domnul Mihai Sutu.El a declarat printro proclamatie catre populatia tarii ca incepe razboiul pentru eliberarea de sub jugul turcilor. El l-a asigurat pe domnul Moldovei de sprijinul pe car Rusia urmeaza sa-l acorde miscarii eteriste,insa Alexandru 1 nu putea sprijini rascoala impotriva unui monarh legitim.eteristii in martie 1821 se indreapta spre bucuresti ,apoi au ajuns la Colentina,dar pe acel timp Vladimirescu dj ocupase Bucurestiul. In noua situatie politica pentru a evita interventia militara a portii Tudor schimba strategia.In urma tratativelor cu turcii s-au inrautatit relatiile cu eteristii,care nu se grabeau sa treaca Dunarea dupa cum li se ceruse.La 25 mai armatele otomane au invadat T.Rom. si Moldova si peste 2 zile Vladimirescu este nevoit sa se retraga,iar Ipsilante se retrage spre Tirgoviste. Ipsilanti suspectindul pe Vladimirescu in alianta cu turcii impotriva eteristilor a ordonat arestarea lui.Capitalul eteristilor impreuna cu unii sefi de panduri,ce erau nemultumiti de desciplina de fier a lui Vladimirescu,il rapesc.El este adus la tabara lui Ipsilanti si a fost consamnat la moarte si executat.Imediat dupa moartea conducatorului,armata cu timpul se dezintegreaza.Soarta pandurilor a fost hotarita la batalia de linga minastirea de la Tismana,unde armatele lui Vladimirescu a fost infrinta.Dupa o infringer a eteristilor in lupta de la Dragasani,Ipsilanti a fost nevoit sa se refugiezein Austria,unde si este arestat.Ramasitele eteristilor au fost nimicite de turci in 2 ciocniri,la Sculeni si la manastirea Secu.Consecintele;Dupa infringerea lui T.Vladimirescu ocupatia militara a Principatelor nu a fost de lunga durata,un an.Poarta Otomana sub presiune unor state a ost nevoita sa indeplineasca partial cerintele delegatiilor boierilor moldoveno-restabilirea domniilor pamintene si excluderea grecilor din functiile civile si ecleziatice din Principate. In iulie 1822 sultanul a numit domni in Moldova pe Ionita Sturdza,in T.Rom pe Grigore Chica.In ambele tari boierii erau impotriva noilor domni.In Moldova,domnia lui Strurdza sa caracterizat prin conflictul dintre boierimea mareconservatoire si boierimea mica.Conflictl a izbucnit din cauza memorial carvunarilor.In acest document se cerea ca Moldova sa devina un stat parlamentar,parlamentul fiind alcatuit din boierii mici si oraseni.Memoriul insa na fost acceptat de turci. Rascoala lui T.Vladimirescu marcheaza inceputul unei epoci noi in dezvoltarea Tarilor Romane.revendicarea dreptului la autodeterminarea a redat dorinta romanilor de a scutura jugul ottoman si fanariot.Multiplele revendicari economice au demonstrate necesitatea rezolvarii problemei agrare.Programult miscarii continea idei iluministe.Principalul rezultatt al rascoalei a fost lichidarea regimului fanariot.Ea a insemnat inceputul luptei pentru independent poporului roman. Razboiul de independent a coloniilor engleze Catre mijlocul sec al 18-lea coloniile nord americane erau sub dominatia britanica.Ei erau colonii prospere si beneficiau de protectia metropolei de catre straini.Orasele erau mici dar erau la rascrucea drumurilor comerciale ce uneau America de nord,Indiile occidentale,Africa si Europa.Razboiul de 7 ani a epuizat Anglia din punct de vedere financiar si a incordat raporturile dintre metropola si coloniile sale. Dezvoltarea capitalismului in colonii" si procesul formarii natiunii americane au intrat in contradictie cu politica metropolei, care le trata ca pe niste izvoare de materie prima si piete de desfacere a marfurilor engleze.Pentru a-si completa trezoreria, guvernul englez a introdus taxe suplimentare la importul de zahar si ceai in colonii, in plus, drepturile politice ale coloniilor erau foarte reduse. Desi aveau parlamentele lor alese, ele trebuiau sa aprobe impozitele impuse coloniilor de Parlamentul englez.Americanii erau obisnuiti sa aiba un cuvant de spus cu privire la propriile afaceri prin intermediul alesilor lor din corpul legislative, cu toate ca deseori luau nastere tensiuni intre acestia si autoritatile din Londra. Guvernele britanice erau mult prea departe de America pentru a putea intelege nevoile colonistilor si oricum, efortul lor in acest sens era minim. Ca restul puterilor europene, britanicii vedeau coloniile doar prin prisma beneficiilor aduse tarii mama. Interesul lor era clar evidentiat de restrictiile severe impuse asupra comertului din colonii. Americanii trebuiau sa importe toate bunurile de care aveau nevoie din Marea Britanie sau din alte colonii britanice; taxele puse asupra produselor straine erau mari tocmai pentru a impune cumpararea bunurilor similare de provenienta britanica. Coloniile erau considerate furnizorii principali de materii prime pentru industria britanica; din aceasta cauza au fost impiedicate sa-si dezvolte industrii proprii, care ar fi putut concura cu cele din tara mama. Avand in vedere abundenta de resurse si cresterea continua a numarului de colonisti si a fortei lor, situatia nu putea ramane prea mult timp neschimbata, iar victoria obtinuta de Marea Britanie in Razboiul de Sapte Ani a insemnat inceputul schimbariiCea mai serioasa criza a izbucnit in 1773, cand guvernul a luat masuri speciale pentru a sustine East India Company, aflata in pragul falimentului. Printre masuri s-a numarat si colectarea fortata a taxelor pe ceai. Colonistii s-au opus cu incapatanare, trimitand inapoi vagoanele cu ceai. In decembrie 1773, cand guvernatorul Bostonului a incercat sa aduca o incarcatura de ceai, un grup de cetateni imbracati in indieni au atacat vasul si au aruncat ceaiul peste bord.Acest incident cunoscut sub numele de ceaiul din Boston a fost sanctionat prompt: portul Boston a fost inchis pana cand colonistii plateau pentru ceai.Solidarizarea colonistilor a sa manifestat prin convocarea primului Congres Continental de la Philadelphia la care s-a decis anularea comertului cu Marea Britanie.Armata engleza era deja bine pregatita,avint sustinere din partea populatiei si sprijin a tarilor straine,ca Franta,Prusia,Rusia,Spania,Olanda,Austria.Comandantul supreme al armatel a fost ales George Washington. In final, la 4 iulie 1776, Congresul Continental a votat separarea de Marea Britanie si a adoptat Declaratia de Independenta.In aceasta declaratie se explica ratiunile separarii de britanici si se proclama principiile de organizare a noului stat.Ziua de 4 iulie va deveni ziua nationala a SUA.Lupta pentru independenta era socotita ca lupta contra tiraniei si a servit drept imbolt pentru alte state.Primul ambasador al Statelor Unite, Benjamin Franklin(1706-1790) a fost acel care a propagat aceasta idee.Independenta Statelor Unite a fost recunoscuta de catre britanici prin Tratatul de la Versailles(1783).In 1787 la 17 septembrie a fost adoptata Constitutia Americana.Noul stat a primit forma unei republici federale avind la baza principiul separarii puterilor printr-un control reciproc.Prin adoptarea constitutiei SUA a devenit un stat independent,poporul este suveran,detine niste drepturi,toti sint egali in fata legii si protejati de lege.

Regulamentele organice Regulamentele organice reprezinta prima incercare in spatial romanesc de reorganizare prin instituirea de instante legislative,executive si judecatoresti distincte,dupa secolul fanariot .Pacea de la Adrianopol de la 14 septembrie 1829 a declarat ca Rusia era curtea protectoare a principatelor si garanta autonomia lo,pe cind Poarta Otomana era curtea suzerana.Kiseleff,presedintele divanurilor din Moldova si Tara Romaneasca,impreuna cu boierii munteni si moldoveni au realizat o lege pentru a transpune in practica hotaririle Tratatului de la Adrianopol.Legea a fost numita Regulamente organice.Scopul principal a legii a fost intarirea ordinii sociale exestente si mentinerea privilegiilor boieresti.Departe de a fi elementul al procesului de sincronizarela Apusul liberal prin imitatie,momentul reprezentat de Regulamentele Organice este rezultatul unei nevoi de restructurare institutional in sensul unei modernizari politice in care agentul istoric este mica boierime intrata in conflict pentru putere cu marea boierime.In Tara Romanesca au fost introduce in 1831,in Moldova in 1832.Se includea un regim de domnie constitutional,unde puterile domnului erau limitate de Adunarea Obsteasca.Domnul avea dreptul de a sanctiona si a da un character executoriu unei legi,era suful puterii executive.Este ajutat de catre govern,alcatuit din 6 ministri,numiti de domn.Alti dregatori care erau

responsabili fata de domn la fel sint alesi de dinsul.Justitia era separata de administratie. Se infiinteaza militia nationala pentru sigurana granielor i asigurarea ordinii publice.Adunarea obseteasca era un organ reprezentativ pe un termen de 5 ani,fiind compus din:metropolitul,ca presedinte,episcopii ortodocsi,20 de boieri mari in T.Rom. si 16 in Moldova.Aceasta ne demonstreaza ca caracterul Regulamentelor Organice este unul limitat.Clerul si boierii aveau drepturi politice si erau scutiti de impozite.Insa taranimea in continuare trebuia sa dee bani fostului proprietar de pamint.Regulamentul astefel n-a rezolvat problema taranimii si a legiferat claca.Instituirea protectoralui rusesc a fost principala schimbare din punct de vedere extern.Pentru a-si intari pozitiile in Principate,Rusia sustine Regulamentele Organice.Ei doreau sa obtina simpatie din partea boierilor.Domnii care s-au aflat in fruntea Principatelor sub regimul stabilit de Regulamentele Organice au fost numiti regulamentari.

Revolutia din Transilvania continuare In transilvania revolutia a avut un caracter preponderant national.Tineretul progresit maghiar se ridica impotriva Imp.Habsburgic,astfel proclamind Ungria independent,fapt ce insemna anexarea Transilvaniei.Cei care nu se puteau impaca cu acest gind au fost romanii transilvanieni,convocind Marii Adunari.Aceasta adunare a avut loc intre 3 si 5 mai 1848,pe o cimpie linga Blaj,numita mai apoi Cimpia Libertatii.Aici s-a convocat programul revolutionary,oamenii manifestindu-si dorinta de a se uni cu T.Romaneasca si Moldova.Au fost trimise doua delegatii ce prezentau cerintele poporului din Transilvania,una la curtea de la Viena si alta la Dieta nobiliilor de la Cluj.La 29 mai Dieta refuza cerintele poporului si a votat pentru unirea Transilvaniei cu Ungaria.Curtea de la Viena a aprobat aceasta.Au fost intreprinse nemijlocite incecrcari de apropiere intre romani si unguri,romanii cerind drepturi pentru natiunea lor.Nicolae Balcescu la 14 iulie 1849 semneaza cu Kossuth si Cezar Bolliac un proiect de 18 puncte,recunoscind romanilor drepturi nationale limitate.Insa aceasta intelegere a avut loc prea tirziu si imparatul de la Viena cheama in ajutor armata tarista.Armata ungara a fost infrinsa in lipta de la Sighisoara.La 13 august 1849 a avut loc ultima batalie dintre armata maghiara si rusi,care se termina cu Victoria contrarevolutiei.In transilvania sa instaurat din nou dominatia absolutismului habsburgic.Consecintele:-a zdruncinat din temelii orinduirea feudal si a deschis calea progesului -a trezit constiinta nationala a poporului roman -imbunatateste situatia maselor taranesti -garantarea drepturilor democratice -asigurarea libertati nationale Revolutia indusriala-inventii

Principalele inventii: 1814- locomotiva-George Stephenson 1816-fotografia-Nicephore Niepce 1840-telegraful prin fir-Samuel Morse 1856-convertizorul pentru producerea otelului-Henry Bessemer 1863-pasteurizarea alimentelor-Louis Pasteur 1866-dinamul-Ernst von Siemens 1867-dinamita-Alfred Nobel 1876-telefonul-Alexander Graham Bell 1876-bicicleta-H.G. Lawson 1877-fonograful-Thomas Edison 1879-becul-Thomas Edison 1885-automobilul-Gottlieb Daimler si Karl Benz 1895-cinematograful-fratii Lumiere 1895-telegraful fara fir-Guglielmo Marconi

Regimul turco fanariot Dupa Campania ruso-moldo-turca din vara anului 1711 de la Stanilesti,in acelasi an in Moldova si in 1716 in T.Romaneasca ,Poarta Otomana a decis sa nu mai incredinteze tronurile Principatelor Dunarene domnilor paminteni,dar sa-I numesca la domnie pe pretendentii din rindurile nobilimii,negustorilor,camatarilor,preponderant greci,din Fanar,unul dintre cele mai bogate cartiere ale Istambulului.Noul regim de guvernare a fost numit regim fanariot.De fapt,acesta a fost acelasi regim ottoman,dar stability si promovat prin mijlocirea domnilor nepaminteni,adusi la cirma Moldovei si Tarii Rom. Fanariotismul nu a fost specific doar Tarilor Romane,el exista si in alte teritorii crestine stapinite de

otomani,unde fanariotii aveau functii politice si ecleziastice. n evolutia sa regimul turco - fanariot cunoaste dou faze:1) de la 1711 pn la 1774 si 2) 1774-1821. n prima faz a acestui regim, dominatia otoman a nclcat grav autonomia celor dou tri romnesti, iar n cea de a doua faz, s-au redobndit treptat unele drepturi politice si economice, prin promovarea unei politici de echilibru ntre Turcia si Rusia. Incepind cu Nicolae Mavrocordat in Moldova si Tara rom. Regimul politic instaurat a modificat statutul juridic celor 2 tari,prin accentuarea dependentei otomane.Masurile de reorganizare social-politica au afectat institutiile de stat,domnia,sfatul domnesc si in general sistemul administrativ politic.Domnii cautat sprijin din partea boierimii autohtone si a bisericii,acordindule privilegii, deoarece numarul grecilor fanarioti era neinsemnat in Principate.Ei au reusit sa cucereasca o parte a boierimii autohtone,numiti partida nationala,care optau pentru limitarea si chiar lichidare a dominatiei straine.Toate functiile publice in acesta perioada se scoteau la licitatie si se cumparau cu bani.Domnii erau lipsiti de initiative in politica externa si aveau o mica garda domneasca,care asigurau doar ordinea interna.Domnii stateau putin timp pe tron apoi erau degradati la nivelul unor functionari simpli ai Portii.In perioada regimului fanariot in T.Rom sau succedat la tron 40 de domnitori,in Moldova 36,multi din ei ocupind tronul de citeva ori. Domnitorii puteai fi usor maziliti de Poarta.Anturajul doniei se alcatuia din boierimea grecizata care tindea spre cele mai mari privilegii.S-au pastrat aceleasi forma de guvernamint politico-monarhica.Poarta a intensificat exploatarea economica a Moldovei si T.Romanesti,marind obligatiile financiare,a impus un control drastic asupra comertului,a marit tributul.Zeci,sute de mii de lei plateau domnii in calitate de peschesuri,de geaigear.Acestor tari li sa interzis sa promoveze o politica externa proprie.. Din a doua jum a sec 18 in Tarile Romane patrunde un val de elemente grecesti din afara Fanarului,oameni de afaceri care aveau un singur scop ,de a devein si mai bogati.Unii domni fanarioti au guvernat in mod luminat,infaptuind reforme sociale,accelerind dezvolatrea economica,politica si cultural a acestor tari.Au existat limite dar si anumite progrese.

Reformele lui Mavrocordat In a doua jum a sec 18 si la inceputul se c a 19,in Moldova a inceput procesul de modernizare a societatii.El sa desfasurat in conditiile regimului de dominatie fanariot(17111822) si a fost o necessitate istorica obiectiva. In infaptuirea unor schimbari ale diferitor aspect de activitate din societate erau cointeresati,intr-un anumit fel,si turcii si fanariotii a caror lacomie nu avea margini.Schimbarile care sau produs in Moldova in plan social,administrative,juridic,militar etc., au fost un rezultata al reformelor promovate de domnitorii fanarioti,sustinuti si de Inalta Poarta.Printre primii domnitori fanarioti de al caror nume tin reformele de modernizare a societatii in Moldova si T.Rom. au fost cei descendenti din familia Mavrocordat:Nicolae,Ion si Constantin.Ocupind succesiv tronul =,ei au adoptat aceleasi legislatii in ambele tari. Cele mai importante reforme au fost promovate la mijlocul sec al 18,in timpul domniilor succesorale in aceste tari ale domnitorului Constantin Mavrocordat. In dimeniul social ,in 1740 a fost adoptat marele Hrisov care prevedea desfiintarea pogonaritului si a vacaritului,In anul 1746 In T.rom a fost desfiintata categoria de tarani iobagi-rumani.Conform legii adoptate,taranilor li sad at dreptul sa se rascumpere cu 10 taleri(monede germane de argint)pentru fiecare persoana.Ei aveau dreptul sa se stramute,dar fara a primi un lot de pamint si numai dup acesi achitau toate datoriile fata de boieri.Astfel ei deveneau tarani clacasi.Acestia erau obligati sa presteze la boieri 12 zile de claca pe an.In anul 1749,in aceleasi conditii ca si in T.Rom.,in Moldova a fost desfiintata categoria de serbi-vecinii.Reformele din 1746 si 1749 au condus la abolirea iobagiei in ritmuri lente.Conform reformei administrative,in tinuturile din Moldova si judetele din T.Rom. au fost instituiti ispravnicii,care erau salarizati de catre stat.Ei se subordonau direct domniei si erau responsabili de problemele principale din teritoriile administrative pe care le dirijau.Reforma prevedea ca boierii pot primileafa numai pentru functiile pe care le detin in aparatul administrative,dar cei care vroiau sa le suplineasca,trebuiau sa stie carte.Reforma fiscal prevedea introducerea unei singure dari fixe de catre tarani a impozitului in anumite perioade a anului de 3 sau 4 ori.Pesponsabilitatea pentru achitarea impozitului ii revenea persoanei.Pentru stabilirea numarului si capacitatii fiscal a contribuabililor se tinea o evident demografica stricta.Reforma judecatoreasca prevedea ca in fiecare tinut si judet sa fie create instante de judecata.In domeniul militar,reforma prevedea desfiintarea ostirilor slujitorilor si a curtenilor si amplasarea in fiecare tinut sau judet a unor unitati militare cu scop de aparare a ordinii publice.Ultimile 4 reforme in Moldova au avut loc pe timpul domniei lui mavrocordat din anii 1741-1743. Reformele au contribuit la aparitia elementelor de modernizare a vietii economice,la trecerea lenta de la orinduirea feudal la cea burgheza.Noile raltii capitaliste au inceput sa se dezvolte in baza prezentei fortei de munca libere,a materiilor prime,a implementarii in diferite ramuri ale vietii economice a tehnologiilor avansate,a specializarii muncii,a repartizarii mijloacelor financiare necesare si protejarii activitatii diferitelor ramuri ale economiei de catre stat.

Mercantelismul-doctrina din cadrul gindirii economice europene din sec 17-18,care sustine ca puterea si bogatia unei natiuni depinde de balanta comerciala. In sec 16-18 se considera ca economia trebuie sa serveasca p/u intarirea statului,iar aceasta trebuie sa ghideze industriile si comertul.Este un pas inainte de Evul Mediu,cind autoritatile licale si municipal puteau sa controleze sis a reglementeze activitatile economice,prin tarife si preturi fixe.Mercantelismult a catalizat trecerea de la feudalism spre capitalism.Astfel statul incearca sa unifice teritoriul din punct de vedere politic cit si economic,pentru a crea o piata interna unica.In acel timp se considera stat puternic cel care acumuleaza cel mai multe metale pretioase.Prima etapa se caracterizeaza prin introducerea masei monetare si descurajarea exportului de bani,aplicinddu-se principiul balantei monetare active.Mai tirziu sa constientizat faprul ca metalele pretioase nu sunt un scop in sine.Balanta comerciala active devenea un instrument si un indiciu al prosperitatii statului.Mercantelismul nu incuraja importurile in tara fiind ca atunci cind se exporta banii vin in tara,iar cind se importa banii plec din tara.P/u aceasta guvernele trebuiau sa organizeze productia bunurilor in tara,mai ales prin subventionarea manufacturilor.O politica cansacrata de mercantelisti a fost excluderea cu fosrta a produselor straine de pe piata interna prin aplicarea unor taxe vamale inalte,numite prohibitive sau protectioniste.Plus la aceasta asemenea tarifuri constituiau importante surse de venituri.

S-ar putea să vă placă și