Sunteți pe pagina 1din 12

Cancerul de san

Boala loveste fara alegere, pe oricine. Cu toate astea, riscul cancerului poate fi drastic redus. Celulele nebune pot fi tinute in frau In orice corp omenesc apar, cand si cand, celule modificate genetic, dar organismul le depisteaza, observa ca sunt ciudate si le anihileaza imediat. Unele dintre aceste mutatii au insa in ele ceva violent, care le face sa devina maligne si sa atace tot ce le sta in cale. Cu toate astea, in ultima vreme, cancerul nu mai inseamna o condamnare la moarte. Indiferent de zona unde este localizat, nu se poate afirma cu certitudine absoluta ca el va lasa omul negru sa scoata coasa. Intre timp, medicina academica, asociata cu tratamentele naturiste, a descoperit metode foarte eficiente de stopare a bolii, mai ales daca diagnosticarea a avut loc intr-un stadiu incipient. Iar unele forme de cancer pot fi in mare masura prevenite printrun mod de viata sanatos.

Dosarul cancerului
Cum se naste boala
Denumirea de cancer se aplica unei multitudini de manifestari patologice, cu sute de caracteristici diferite. De aceea, nu se poate urma o singura cale terapeutica pentru toate infatisarile bolii. Unele cancere trebuie operate, pe cand altele pot fi combatute cu raze sau cu chimioterapie, dublate de procedee alternative. Genele lucreaza din plin la reproducerea celulelor de care corpul are nevoie pentru activitatile sale zilnice. Din cand in cand, se intampla ca masinaria organismului sa comita erori, pierzand cate o bucatica din gena tocmai reprodusa. Asemenea mutatii iau nastere in primul rand atunci cand ADN-ul unei celule este lezat prin iradiere, ori de catre radicalii liberi (acestia sunt atomi sau grupuri de atomi purtatori ai unei incarcaturi electrice, capabili sa dauneze celulelor prin modificarea structurii chimice a proteinelor si a ADN-ului). In cazul cand nu sunt stopate de sistemul imunitar, mutatiile se transmit mai departe,

generand metastaze. In principiu, sistemul imunitar ne apara de cancer si, de regula, isi indeplineste misiunea cat se poate de bine. Ideal vorbind, el este apt sa descopere si sa nimiceasca toate celulele anormale. El identifica intrusii cu ajutorul unei gene al carei cod se gaseste in oricare dintre celule, cu exceptia globulelor rosii. Aceasta gena antitumorala, numita p53, citeste codurile tuturor celorlalte gene, pentru a le determina tipul. Gena p53 are rolul de a indemna sistemul imunitar sa elimine celulele modificate, insa acest mecanism nu functioneaza la organismele unde exista deja anumite celule canceroase. Atunci boala nu intalneste nici un obstacol si se poate raspandi in continuare. Este important sa stim cum si de ce au loc fenomenele de oxidare, de unde rezulta radicalii liberi. In multe privinte, oxidarea este un proces natural, de care corpul nostru are nevoie pentru ca sistemul imunitar sa intre in actiune si sa-l protejeze. In cursul procesului de oxidare sunt arse celulele imbatranite, facandu-se loc pentru unele noi. Asadar, oxidarea este o functie buna si necesara, totusi, exista in ea si potentialul de a dauna organismului. Produsele oxidarii sunt tocmai radicalii liberi, care pot opera modificari maligne, blocand in acelasi timp mecanismele de neutralizare a celulelor canceroase.

Cum cresc celulele canceroase


Majoritatea mutatiilor maligne poarta in sine un cod genetic ce paralizeaza reactia imunitara, pentru ca ele sa se poata dezvolta rapid si insidios. Totodata, celulele canceroase poseda un mecanism care le accelereaza enorm multiplicarea: ele devin mai viguroase si mai mari decat celelalte celule, reusind astfel sa le sufoce treptat. Adevarate prezente malefice, ele cresc repede, insa nu de la sine. Diavolul trebuie sa fie alimentat. Ele necesita anumiti nutrienti, care le favorizeaza dezvoltarea. Si, inainte de toate, celulele canceroase au nevoie de energie. Daca nu si-o pot procura, sunt amenintate sa piara. Cele mai agresive tipuri de cancer, cele ce ajung la dimensiuni care nu le mai permit sa se ascunda, isi construiesc adevarate conducte de alimentare, agatandu-se de vasele de sange aflate in vecinatatea lor, pe care le perforeaza, pentru a se aproviziona din ele. Impartim frateste hrana cu cancerul. Asemenea retele de alimentare sunt ca butelia de oxigen pentru un scafandru: ele tin celulele maligne in viata. Iar acestea prospera, nu se multumesc sa coexiste pasnic alaturi de zonele pe care le paraziteaza, ci cuceresc mereu alte si alte portiuni de tesut, pana cand, in cele din urma, acapareaza organe intregi. In final, ele dau nastere unei tumori ce impiedica organul sa functioneze. In cazul in care se depisteaza cancerul

Mamografia poate arata o opacitate neregulata, o stea, spiralat sau in nebuloasa cu ingrosarea pielii mamelonului in fata tumorii, uneori microcalcificari, etc. Niciun semn nu e categoric. Experienta medicului practician si a radiologului este fundamentala. Ecografia este un examen excelent, complementar mamografiei, pe un nodul bine reperat. Cito-punctia dupa aspiratia cu ajutorul acului si biopsia permit afirmarea diagnosticului histologic. Masura receptarii estrogenului si a progesteronului este practicata pe un fragment de tumoare si permite orientarea atitudinii terapeutice. Cautarea metastazelor este sistematica (examen clinic, examene complementare). Evolutia maladiei Pronosticul este stabilit pe baza bilantului carcinologic cardio-pulmonar, hepatic si osos. In functie de existenta adenopatiei (umflarea si inflamarea ganglionilor limfatici) si de metastaze, depinde precocitatea tratamentului. Sansele de supravietuire depind de marimea tumorii si de gradul de afectare al ganglionilor.

Este o tumora maligna a sanului.

Raspandirea cancerului
Celulele canceroase au o proprietate nefericita: pot patrunde in vasele sanguine, risipindu-se, astfel, in tot corpul. Deseori se cuibaresc in plamani, ficat sau creier, formand frecvent metastaze. In general, se plaseaza in locurile unde gasesc mult sange. De asemenea, ele au tendinta sa migreze pe canalele limfatice (sistemul de indepartare a reziduurilor din organismul nostru) pana la ganglionii limfatici, situati in apropiere. De aceea, medicii obisnuiesc sa cerceteze cu deosebita atentie aceste zone ale corpului.

Factori de risc pentru cancerul de san: - varsta-riscul de cancer de san creste cu inaintarea in varsta; - antecedente in familie; - instalarea menstruatiei sub 12 ani si menopauza peste 50 de ani; - daca o femeie nu a avut copii; - primul copil dupa varsta de 30 de ani. Chiar daca acesti factori de risc nu pot fi modificati se poate reduce riscul prin modificarea stilului de viata: - mentinand o greutate optima a corpului (tesutul gras poate mari nivelul de estrogeni si creste astfel posibilitatea de cancer); - avand o activitate fizica regulata; - avand o alimentatie sanatoasa: fructe proaspete si legume si mai putine alimente bogate in grasimi saturate si carne rosie; - limitand consumul de alcool. Transmiterea ereditara Mutatiile genetice transmise din partea mamei determina un risc de 85% de a dezvolta pe parcursul vietii o forma de cancer. De asemenea, si in cazul femeilor ale caror rude apropiate s-au confruntat cu o forma sau alta de cancer, riscul este crescut. De precizat ca, in cazul cancerului mamar ereditar, acesta apare la varste tinere, sub 40-45 de ani. Ciclul menstrual aparut devreme si menopauza inaintata Prezenta in exces a hormonilor feminini de tip estrogen influenteaza aparitia bolii. Din aceasta categorie de risc fac parte femeile al caror ciclu menstrual a aparut inaintea varstei de 12 ani, cat si cele pentru care menopauza s-a instalat tarziu, dupa varsta de 55 de ani. Cu cat prima sarcina apare mai devreme, cu atat riscul de a dezvolta ulterior cancer mamar este mai scazut. Contraceptivele si terapia estrogenica administrata pe termen lung Efectele controversatelor anticonceptionale nu se rezuma numai la impiedicarea unei sarcini nedorite, ci pot provoca si adevarat dezechilibre hormonale in organism, daca acestea nu sunt administrate la recomandarea si sub supravegherea medicului ginecolog. In ceea ce priveste incidenta asupra canceului de san, anticonceptionalele luate pe o perioada mai mare de 4 ani si inaintea primei sarcini duc la dublarea riscului de cancer mamar. Radiatiile ionizate Atat radiatiile cauzate de exploziile atomice cat si cele rezultate din examinarile

radiologice (inclusiv din mamografii!) reprezinta un factor de risc pentru aparitia cancerului mamar, mai ales daca acestea intervin la o varsta tanara a femeii. Expunerile prelungite la soare Efectele soarelui inceteaza a mai fi benefice in momentul in care intrecem masura! Expunerea excesiva la soare, fara a utiliza creme de protectie solara poate declansa aparitia cancerului la san. Tratament: Cancerele pot fi tratate printr-o multitudine de metode. Alegerea tratamentului depinde de factori precum vrsta dumneavoastr, tipul de cancer de care suferii, prezena sau nu a metastazelor, starea dumneavoastr general de sntate, disponibilitatea anumitor terapii n aria geografic n care locuii, preferinele dumneavoastr, ca de i ali factori. Specialistul oncolog va discuta cu dumneavoastr care sunt opiunile i se va decide asupra unui plan terapeutic anume ce tipuri de tratament vei urma i n ce ordine. Iat cteva informaii succinte privitoare la diferitele tipuri de tratament. Chirurgia Pentru majoritatea cancerelor solide (exceptnd leucemiile i alte cancere ale sngelui), chirurgia este tratamentul precoce de baz. nlturarea fizic a tumorii atenueaz simptomele, reduce probabilitatea rspndirii celulelor canceroase, scade numrul acestor celule din organism i ajut celelalte terapii s acioneze mai eficient. Operatia de cancer la san Cancerul de san se manifesta diferit de la o femeie la alta, in functie de varsta si grupul social din care provine. Si factorul genetic este important in aparitia acestei boli. Cancerul de san apare cu o frecventa mai mare la femeile care au avut antecedente in familie. Femeile mai in varsta prezinta in mod tipic o forma de cancer mai putin agresiva decat cele tinere.Majoritatea femeilor care au fost diagnosticate cu cancer de san vor fi supuse unor interventii chirurgicale, ca parte din tratamentul bolii. Tipurile standard de operatii la san includ lumpectomia si mastectomia. Lumpectomia consta in indepartarea chirurgicala a nodulului canceros (sau a tumorii canceroase) de la san, impreuna cu o portiune subtire din tesutul normal al sanului care inconjoara tumora. Mastectomia este o operatie prin care se indeparteaza chirurgical sanul afectat.

Radiaiile Radiaiile cu energie nalt distrug celulele cu proliferare rapid din organism ntruct celulele canceroase de regul prolifereaz rapid, radioterapia este util n reducerea ratei de cretere sau eradicarea cancerului. Radiaiile pot fi administrate sub forma unor fascicule emise de un dispozitiv (radiaii cu fascicule externe), de unele dispozitive (semine) radioactive implantate n organism (brahiterapie) sau pe cale intern (cum este iodul radioactiv folosit n cancerul de tiroid). n anumite cancere, cum ar fi cancerul mamar, radioterapia este folosit ca o metod adjuvant a chirurgiei, n timp ce n alte tipuri de cancere (cum ar fi limfoamele), radioterapia este componenta major a tratamentului. Chimioterapia Chimioterapia implic administrarea unor medicamente denumite ageni citotoxici, care (n mod similar radiaiilor) distrug celulele cu proliferare rapid. Exist zeci de medicamente chimioterapice diferite, unele administrate oral, majoritatea intravenos. Chimioterapia poate fi folosit naintea chirurgiei, pentru a reduce dimensiunea tumorii; dup intervenia chirurgical, pentru a distruge celulele care ar fi putut scpa bisturiului; sau ca o component major a tratamentului. n cazul cancerelor avansate, cu metastaze generalizate, chimioterapia este utilizat n principal pentru a reduce simptomele. Hormonoterapia Unele cancere apar n organe n care creterea este influenat de hormoni, cum ar fi glanda mamar la femei sau prostata la brbai. Cancerele care se dezvolt n aceste organe sunt adesea sensibile la nivelurile de hormoni, astfel nct administrarea unor medicaii care blocheaz efectul hormonilor poate diminua rata de cretere a acestor tipuri de cancer. Medicamentele care influeneaz factorii de cretere i terapia genic Unele dintre cele mai recente terapii pentru cancer au fost elaborate pe baza cunotinelor referitoare la genele care influeneaz cancerul i la factorii de cretere (substane produse de celule care controleaz creterea acestora i a celulelor vecine). Numeroase cercetri medicale vizeaz aceste medicamente, care dau noi sperane persoanelor cu anumite tipuri de cancer.

Statistici
In studierea cancerului s-au obtinut rezultate ce deschid drumuri noi. Astfel, se poate afla daca o persoana are sau nu predispozitie pentru aceasta boala. Se face o trecere in revista amanuntita a afectiunilor de care au suferit membrii familiei, pentru a stabili daca ne incadram cumva intr-o grupa de risc. Apoi, dupa

ce au fost clarificate premisele genetice, se trag concluzii si se fac recomandari in privinta unui stil de viata ce ar putea sa impiedice aparitia tipurilor de cancer probabile din punctul de vedere al mostenirii genetice. Alte directii ale cercetarii urmaresc dezvoltarea unor vaccinuri sau medicamente care sa combata cancerul prin stimularea sistemului imunitar, de exemplu cu ajutorul genei p53. Din pacate, acest obiectiv n-a fost inca atins, si tocmai de aceea este esential sa ne ingrijim noi insine de sanatatea noastra, adoptand din vreme un mod de viata care sa ne fereasca de cancer. De pilda, ar trebui sa ne fie clar ca a sta ceasuri intregi la soare, fara o crema de protectie, echivaleaza cu o invitatie calduroasa facuta bolii. Si, desigur, sa nu uitam fumatul. Intre fumat si cancer exista o legatura atat de stransa, incat efectul este la fel de distrugator, ca si cum ne-am introduce cu o seringa celule canceroase direct in plamani. Insa nicotina nu sporeste doar incidenta cancerului pulmonar. S-a constatat ca printre fumatori se inmultesc si cazurile de cancer mamar, de vezica si de prostata. In prezent, cunoastem si faptul ca unele boli infectioase pot declansa cancerul, probabil din cauza ca infectia mobilizeaza fortele de autoaparare ale organismului intr-o singura zona. In ce priveste alte tipuri de cancer, chiar daca nu se stie exact ce anume le determina aparitia, in schimb se poate spune care norme de comportament ne ajuta sa reducem la minimum riscul imbolnavirii. Lucrul cel mai important: incercati sa traiti astfel incat sa va pastrati inima si arterele sanatoase - atunci veti avea mai multe sanse de a ocoli cancerul. Surplusul de greutate corporala si sedentarismul au fost puse de mult in legatura cu aparitia temutei boli. Este deci intelept sa ne hranim echilibrat, sa reducem numarul de calorii consumate zilnic si sa executam cu regularitate un program adecvat de exercitii fizice. Primele semne ale cancerului de san sunt o umflatura sau o pata pe san. Ca si alte forme de cancer, cancerul de san este rezultatul unei multiplicari necontrolate de celule. Celulele canceroase cresc si se inmultesc fara o anumita regula si fara a putea fi tinute sub control. Exista diverse mituri legate de cancerul la san, aceste mituri false nu fac decat sa dezinformeze femeile asupra riscului de a fi diagnosticate cu cancer la san desi aceste mituri nu au nici o valoare! Iata 10 dintre cele mai frecvente mituri false legate de cancerul la san: 1.Cancerul la san afecteaza doar femeile in varsta. Fals! Este adevarat ca riscul este mult mai mare de a face cancer la san o data cu inaintarea in varsta, dar acest lucru nu este o regula! Inca de la nastere si pana la varsta de 39 de ani una din 231 de femei sufera de aceasta maladie, riscul fiind mai mic de 0.5%, de la 40 la 59 de ani, riscul creste la 4 %, astfel ca una din 25 de femei pot avea cancer la san, iar de la 60 la 79 de ani riscul atinge rata de 7 % adica una din 15 femei care au ceasta varsta pot avea cancer la san. Daca admitem ca traim pana la 90 ani, "sansa" de a face cancer la san ajunge la 14, 3%!

2. Exista anumiti factori predispusi aparitiei cancerului, asta inseamna ca in mod cert suntem predispuse la aceasta boala? Fals! Femeile cu BRCA1 sau BRCA2, mostenesc aceasta gena dar numai 40-80% dintre ele ajung sa dezvolte cancerul la san de-a lungul vietii. Factorii de risc sunt asociati cu posibilitatea de a fi diagnosticata cu cancer la san, dar acest lucru nu inseamna certitudine! 3. Daca nimeni din familia ta nu a avut cancer la san, nici tu nu esti predispusa riscului! Fals! Fiecare din noi este predispusa acestui risc. 80% din femeile diagnosticate nu au avut in familie membrii cu o astfel de problema. Asa ca nu exista o legatura, sau o gena mostenitoare a cancerului la san. Cancerul ne poate afecta pe fiecare din noi indiferent daca au mai existat cazuri in familiile noastre, sau nu! 4. Numai daca familia din partea mamei, a avut probleme de acest gen, suntem predispuse acestei boli. Fals! Cancerul la san nu tine cont de rudele din partea mamei sau a tatalui! Riscul este acelasi. Este adevarat ca barbatii sunt mult mai putin predispusi la cancerul la san, dar acest lucru nu inseamna ca mamele sau rudele lor, poarta vina unui astfel de diagnostic. Capatam jumatate din gene de la mame si cealalta jumatate de la tati, dar cancerul nu tine cont de genele primite sau de familie! 5. Antiperspirantele pot cauza cancer la san. Fals! Exista la un moment dat o teorie conform careia ingredientii activi folositi in antiperspirante influenteaza aparitia cancerului. Acest lucru este cat se poate de fals, pielea respira si transpira in continuare indiferent de antiperspirantul folosit, asa ca aparitia cancerului nu tine cont de antiperspirantul nostru! 6. Anticonceptionalele cresc riscul aparitiei cancerului. Fals! Faptul ca anticonceptionalele contin o doza scazuta de hormoni nu inseamna ca acestea cauzeaza sau ridica riscul de a fi diagnosticata cu cancer la san. De-a lungul cercetarilor s-a adeverit ca anticonceptionalele ajuta scaderea riscului de a face cancer ovarian, ajuta la inlaturarea riscului de a face boli inflamatorii pelviene, cistita, boli ovariane, etc. 7. Mancarurile grase pot cauza cancer la san. Fals! Studiile au aratat ca nu exista legaturi intre alimentele bogate in grasimi si cancer. Mancare sanatoasa ne face sa fim sanatoase! Ne face sa pastram o anumita silueta, dar nu afecteaza in mod benefic riscul de a face cancer la san, cancerul la san nu are legatura cu alimentatia. Femeile supraponderale au un risc ridicat de a fi diagnosticate cu cancer, dar acest lucru nu inseamna ca grasimile afecteaza cancerul intr-un fel sau altul. Aici intra in joc, colesterolul, activitatea, bolile inimii dar nu cancerul! 8. Un autocontrol lunar la san este cel mai bun mod de a diagnostica boala. Fals! O mamografie este ceea care poate pune diagnosticul, nu o atingere dupa dus! Este foarte important autocontrolul la san este de ajutor in depistarea si apoi in controlarea cresterii cancerului in cazul in care diagnosticul a fost pus de medic.

Asa ca te poti autocontrola dar nu te poti autodiagnostica, nu deveni ipohondra! Pentru a fi diagnosticata ai nevoei de un medic, nu de parerea ta sau a unei prietene. 9. Sunt una din cazurile cu riscul cel mai ridicat de a face cancer la san si nu pot impiedica asta! Se vorbeste despre factorii care ridica riscul aparitiei cancerului la san, despre faptul ca una din 8 femei este zilnic diagnosticata cu cancer, dar asta nu inseamna ca nimic nu poate impiedica- atentie! impiedica, nu eliminaaparitia cancerului la san. 10. Diagnosticarea cu cancer la san implica sentinta cu moartea! Fals! 80% din femeile cu cancer la san nu arata semne de intrare in metastaza. Mai mult, 80 % din femeile diagnosticate traiesc minim 5 ani. Chiar si femeile intrate in metastaza, pot trai mai mult. Individualitatea vine din cauza sistemului imunitar, la unele femei mai slabit, la unele mult mai puternic si pregatit sa lupte cu cancerul. Zilnic, cercetatorii cauta noi metode de combatere si vindecare a cancerului la san. Pentru femeile diagnosticate este nevoie sa se ofere suport si sa fie ajutate sa isi intareasca psihicul pentru lupta crunta care se apropie.

Bibliografie:

N. Angelescu - Tratat de patologie chirurgicala Berceanu Sabina, Badulescu Adriana, Georgescu Braila M., Badulescu Fl. Patologia tumorala genito-mamara Editura Didactica si Pedagocica, R. A. Bucuresti, 2000

Universitatea de Vest Timisoara Facultatea de Sociologie si Psihologie Sectia Psihologie

Cancerul de san

Student: Idita Daniela Elena

-Timisoara 2007-