Sunteți pe pagina 1din 8

I. I.

R REELE

PUBLICE DE DATE

Retelele publice de date (Public Data Network-PDN) sunt retele de transport de date apartinand unor companii de telecomunicatii guvernamentale sau particulare din unele tari, puse la dispozitia oricarui beneficiar care solicita racordarea de calculatoare sau terminale, pe baza de abonament si tarife de servicii. Ele sunt analoage retelelor telefonice publice si, adesea chiar fac parte din ele. Retelele publice de date acopera arii intinse, facand parte din categoria Wide Area Network (WAN). Transportul semnalelor se realizeaza prin cabluri (metalice sau cu fibre optice) sau cu unde electromagnetice intre emitatoare si receptoare terestre. In unele situatii retransmisia se face si prin sateliti de telecomunicatii. In vederea transmiterii se asigura convertirea semnalelor prin modulare. Se utilizeaza coduri de reprezentare a datelor cum sunt: codul Baudot, codul ASCII, codul CCITT nr.5 (Comitetul Consultativ International pentru Telefonie si Telegrafie). Dupa modul de realizare al legaturilor distingem: -legaturi unilaterale (simplex) care asigura transmisia intr-un singur sens; E R -legaturi alternante (half duplex) cand legaturile au loc alternativ in ambele sensuri; -legaturi bilaterale (full duplex) asigura legaturi simultane in ambele sensuri. E R R E Unul din cele mai raspandite tipuri de PDN este reteaua cu comutare de pachete (Packet Switching Network-PSN). Intr-o astfel de retea, un utilizator se poate cupla, in orice moment, la orice calculator din retea, indiferent de amplasamentul celor doi. Fiecare amplasament din PSN se numeste nod de comutare, iar legaturile fizice dintre ele se numesc circuite de interconexiune. Mesajele sunt fragmentate in pachete/blocuri de lungimi fixe ( de exemplu, 128 biti), fiecaruia din acestea gasindu-i-se un traseu, liber in acel moment, printr-o anumita succesiune de noduri, pina la nodul destinatie. In functie de lungimea traseului ales, ca si de eventualitatea retransmiterii pachetului ( ca urmare a cererii efectuate in acest sens de nodurile ce constata sosirea unor pachete afectate de erori), este posibil ca pachetele apartinand unui mesaj sa ajunga la destinatie in alta ordine decat cea naturala; de aceea pachetele trebuie numerotate, iar nodurile retelei trebuie sa posede buffere pentru stocarea pachetelor receptionate, precum si un mecanism de reordonare a pachetelor si de reasamblare a lor sub forma mesajului original. Desi retelele publice din diverse tari sunt destul de diferite, ele respecta (in principiu) modelul ISO/OSI (International Standards Organisation/Open System Interconnection), fapt ce permite accesul la oricare retea publica a echipamentelor produse de orice firma. O retea cu comutare de pachete (PSN) prezinta o serie de avantaje precum: o buna fiabilitate, atat datorita faptului ca fiecarui pachet i se poate gasi o alta cale de transmisie daca cea aleasa initial nu functioneaza corect, cat si datorita asigurarii corectitudinii in transmisia datelor prin facilitatile pe

care le poseda reteaua de a detecta eventualele erori aparute si de a cere retransmisia pachetelor alterate; flexibilitate, caci utilizatorii se pot cupla usor la orice calculator din retea; cost redus al legaturilor, deoarece o conexiune se stabileste doar la cerere (nu permanent), iar datele sunt transmise pe o linie simultana cu datele altor utilizatori-astfel ca taxarea se face pe baza numarului de pachete transmise, la un tarif scazut. Trebuie semnalat si faptul ca o PSN prezinta si un dezavantaj si anume existenta unor intarzieri in transmisia mesajelor, intarzieri cauzate de sirurile de asteptare ale pachetelor pentru a fi servite in numeroasele noduri intermediare de pe trasee. PSN ofera o serie de servicii precum: Grup inchis de utilizatori (closed user group), ce permite comunicatia doar pentru un grup limitat de utilizatori autorizati; Negocierea fluxului de informatii (flow control negociation) ce permite interfetei echipamentului de date (Data Terminal Equipment-DTE), care este interfata pe calculator, sa specifice dimensiunea pachetului sau alti parametri; Taxa inversa (reverse charging), ce permite acceptarea achitarii taxei de comunicatie de catre dispozitivul apelat; Acceptarea de catre DTE doar a apelarii utilizatorilor de catre calculator (outgoing calls only), respectiv acceptarea doar a apelarii de catre utilizatori a calculatorului (incoming calls only)-constituind o masura suplimentara de securitate privind accesul la informatii. Din categoria PDN mentionam urmatoarele retele mai importante: TRANSPAC (in Franta); TYMNET si TELNET (in SUA); DATAPAC (in Canada); RETD (in Spania); CUDN (in Australia). TRANSPAC este una din cele mai mari retele publice din lume, avand aproape 79000 puncte de acces direct si un trafic lunar de circa 2500 miliarde de caractere. Aceasta retea are urmatoarele tipuri de componente: - comutatoare de racordare/concentratoare de acces, care constituie granita subretelei de comunicatie; - comutatoare de pachete, care indeplinesc pe langa functia de dirijare a pachetelor si rolurile de interfata cu abonatii, poarta cu alte retele nationale sau internationale, legatura cu alte retele telex sau retele numerice cu servicii integrate; - centre de supervizare si gestiune a retelei, care furnizeaza operatorului o imagine a retelei; - linii interne de comunicatii, avznd capacitati de transmisie de la 9600 biti/s pana la 2 Mbiti/s. TRANSPAC a dezvoltat si integrat in reteaua sa prima posta electronica universala, sub denumirea comerciala DPX 400. Ea ofera interfete specifice pentru diverse familii de terminale si realizeaza conversiile de cod, de format sau protocol necesare pentru comunicatia intre aceste terminale. Transmiterea mesajelor foloseste mecanismul cutiilor postale si se face cu multiplicarea mesajelor, cu difuzare, cu diverse prioritati, cu sau fara confirmare.se face cu multiplicarea mesajelor, cu difuzare, cu diverse prioritati, cu sau fara confirmare. Receptia

mesajelor se poate face direct sau la cerere, cu asigurarea confidentialitatii, cu filtrarea mesajelor si cu memorarea lor limitata in timp. DPX 400 este utilizata si ca suport al schimbului de documente informatizate (EDI-Electronic Data Interchange). Intr-o retea publica abonatii care doresc sa comunice sunt pusi in legatura prin comutatoarele situate in nodurile de comunicatie. In tara noastra ROMTELECOM asigura transmisiile de date rezervate publicului larg. Sunt utilizate atat retele telex cat si liniile telefonice comutate. Taxarea se face in functie de durata si distanta.

I.1.REELE I.1. INTRANET

LOCALE

DE

CALCULATOARE:

O retea locala (LAN-Local Area Network) asigura interconectarea statiilor de lucru dispuse intr-o arie relativ restrasa, la nivelul unei cladiri sau a unui grup de cladiri. Distanta maxima de transport a informatiei este de 5-10 km. Ea este proprietatea intreprinderii sau institutiei care o foloseste, deci nu este o retea publica sau cu utilitati in scopuri comerciale. Debitul datelor transmise in aceste retele este ridicat, de la 1 Mb/s la 100 Mb/s. Numarul calculatoarelor conectate este in mod tipic mai mic de 500. Lungimea suportului fizic, dependent de tipul retelei, este, pentru o singura retea, mai mic de 2500 m, ceea ce conduce la timpi de propagare mici si procent de erori de asemenea mic. Ideea dezvoltarii retelelor locale este recenta (1978-1979) si decurge din necesitatea conectarii echipamentelor electronice (terminale, minicalculatoare, microcalculatoare, telefaxuri, etc.) pentru a permite comunicarea, schimbul de informatii, partajarea datelor si a mijloacelor de prelucrare. Fiecare statie de lucru, specializata sau polivalenta, are urmatoarele caracteristici: -poate functiona si individual; -poate comunica cu toate celelalte statii pentru partajarea datelor si a echipamentelor; -pot fi conectate la retele de transmisii publice sau private. Pe langa avantajul partajarii unor echipamente periferice scumpe (disc dur, imprimante laser sau color, scannere, digitizoare, etc.), retelele locale aduc si avantajul deosebit al asigurarii unei comunicatii eficiente intre statii de lucru. Un avantaj indirect, destul de important, al utilizarii retelelor locale il reprezinta posibilitatea intretinerii si protectiei software-ului si datelor in conditii de eficienta sporita. Actualzarea programelor si a datelor se realizeaza o singura data iar protectia prin drepturi de acces acordate grupurilor de utilizatori este mai sigura. Controlul traficului in retea foloseste doua metode de baza (scheme pentru circulatia informatiei in retea): -metoda prin concurenta (contention); -metoda prin pasare de jeton (token passing). In metoda prin concurenta cand o componente trebuie sa emita un mesaj, asteapta ca linia de comunicatii sa fie libera. Daca doua componente transmit simultan, mesajele intra in coliziune si se distrug reciproc. In aceasta situatie ele

trebuie retransmise, ceea ce determina cresterea timpului de transmisie. Aceasta metode este folosita, in special, in retelele Ethernet. Metoda prin pasare de jeton este mai eficienta. Se utilizeaza un jeton care defineste o prioritate. Numai componenta care poseda un jeton are dreptul de a emite un mesaj, timp in care celelalte statii trebuie sa ramana in asteptare. La sfarsitul transmisiei jetonul este trecut altei statii s.a.m.d. Metoda prin pasare de jeton se foloseste in retelele ArcNet (Datapoint Corporation) si IBM TRN (Token Ring Network). Natura retelei si prin urmare, performantele ei, exprimate prin numar de sisteme si timpi de raspuns, sunt exprimate de factori ca: -tipul aplicatiilor suportate de retea (aplicatiile pe loturi, de exemplu, nu impun aceleasi exigente pentru timpul de raspuns precum aplicatiile tranzactionale sau cele pentru controlul produselor; -echipamentul hardware si software-ul utilizate pentru instalarea retelei locale; -volumul informatiilor de transferat, natura lor (voce, date structurate sau nestructurate, grafice, imagini video) si debitul la care se face transferul; -tipul de acces la retea, modul in care se controleaza functionarea retelei, lungimea maxima a sa; -tipul interactiunii sistemelor, numite si noduri ale retelei, ceea ce implica cunosterea relatiilor ierarhice ale nodurilor unele fata de altele si fata de exterior. In tehnologia retelelor locale, ansamblul acestor consideratii coincide cu aspectele de: -topologie; -metoda de acces, control si alocare a canalelor de comunicatii ale retelei; -modul de transmisiune; -suportul de transmisiune.

I.1.1.Intranet
La ora actual1 se discut foarte mult n lumea celor care se ocup cu tehnologia informaiei despre intranet-uri, ca soluie pentru interconectarea calculatoarelor din reeaua unei firme sau organizaii. Intranet-urile deriv din Internet: ele sunt reele de calculatoare bazate pe protocoalele Internet. De aici rezult toate avantajele i dezavantajele care se ntlnesc n cadrul reelelor din Internet. Cel mai important avantaj const n utilizarea programelor pentru accesarea de informaii pe Internet. De asemenea, este posibil conectarea n reea ntr-o manier uniform, a calculatoarelor de tipuri diferite ca sisteme de operare sau arhitecturi hardware (PC-uri ce ruleaz diferite sisteme de operare: Win 95, Macintosh-uri cu MacOS, staii de lucru sau servere UNIX, etc.). Rezultatul imediat const n posibilitatea transferului i partajrii de fiiere de ctre toate calculatoarele din reea. Dezavantajele intranet-urilor sunt motenite, ca i avantajele, de la Internet: unele aplicaii au defecte care sunt deja cunoscute pirailor din Internet i drept urmare acetia pot s constituie un potenial pericol la adresa securitii intranet-urilor. Un exemplu de astfel de aplicaie cu bug-uri este serverul de FTP (File Transfer Protocol), care n general poate fi atacat. Un alt dezavantaj ar fi cel al inexistenei unor sisteme evoluate de gestiune a fiierelor. Dar toate
1

Lauric, P., Vlsan, D., O soluie intranet , PC World Romnia nr. 12/1996

dezavantajele plesc n faa multiplelor avantaje i toate vor fi remediate pe msur ce intranet-urile vor evolua. Cercetrile arat c ideea de Intranet aprut n 1996, ctig tot mai mult teren. Cei mai muli beneficiari ai unor astfel de proiecte se afl n Statele Unite, dar nici rile europene nu se las mai prejos, n top aflndu-se Marea Britanie, Germania i Frana. Cea mai concis definiie a Intranet-ului este implementarea tehnologiilor Internet n cadrul unei instituii sau ntreprinderi. Un intranet nu implic neaprat i conectarea la reeaua public global, care este Internet. Totui aceast conectare aduce multiple beneficii. Arhitectura unui Intranet este foarte asemntoare cu cea de tip clientserver, cu deosebirea c rolul staiilor de lucru este mult diminuat. Ca i n cazul arhitecturii client-server, datele se stocheaz centralizat pe acelai tip de echipamente de baze de date, o parte din datele procesate migrnd de pe staiile de lucru pe servere. n plus controlul aplicaiilor i al mediilor de operare se face mai mult prin servere dect prin staiile de lucru, ambele comunicnd n reea prin intermediul protocoalelor standard. Astfel, dei aplicaiile, interfeele-utilizator i datele sunt toate sub controlul IT, utilizatorii au totui acces flexibil la date, datorit reelelor de tip client-server. Multe dintre tehnologiile care permit realizarea unui intranet i au rdcinile n Internet i World Wide Web. Analitii2 au identificat trei etape majore n evoluia intraneturilor. Perioada 1996-1997 a reprezentat etapa sa de pionierat, marcat de apariia aplicaiilor orizontale cum ar fi realizarea de publicaii, comunicaiile la distan i securitate. Intranetul s-a integrat la acest nivel foarte puin n aplicaiile existente n ntreprinderi, rspunznd mai degrab noilor necesiti. Anii 1998-1999 vor reprezenta o nou etap n evoluia intraneturilor, caracterizat prin webizarea aplicaiilor client-server i a celor de producie emulat pe sisteme medii i mari. Odat cu creterea important a numrului de utilizatori, n intervalul 2000-2001 vor ncepe s fie adoptate soluii integrate pe vertical bazate pe Web. Fa de proiectele Internet ce antreneaz n general instalarea unui singur server, mediul departamental al intranetului contribuie la multiplicarea numrului de servere dintr-o ntreprindere. n acest context, vnzrile de soft pentru serverele HTTP pentru Intranet le vor depi treptat pe cele pentru Internet.
Figura nr 1 Evolutia vnzarilor de software pentru Intranet

2500 2000 1500 1000 500 0 1996

(in milioane de dolari)


SUA EUROPA

1997

1998

1999 2000

n Europa, dup un sondaj efectuat de Spikes Cavell, Frana este ara cea mai susceptibil asupra tehnologiilor Intranet i Internet n timp ce n Germania implementarea lor apare deja ca fiind foarte promitoare. Marea Britanie este
Crstea M., Intraneturile ctig din ce n ce mai muli adepi, Computerworld Romnia, nr.2/20 ianuarie 1998
2

considerat a fi compionul proiectelor Anul 2000 i Euro. Starea implementrii3 Intranetului la sfritul anului 1997 arat astfel: Germania 69.2 % INTRANET Frana 33.3 % Marea Britani e 50 %

Retelele de calculatoare au un scop clar: constituirea entitatilor de lucru virtuale cu persoane reale eliberate de limitele spatiale si temporale. n acest mod au luat nastere ntreprinderile virtuale si intreprinderile in retea.

I.2.TOPOLOGII I.2.TOPOLOGII DE RE REELE DE CALCULATOARE


Un calculator PC se cupleaz ntr-o reea de calculatoare prin intermediul unei plci de interfa NIC (NetWork Interface Card) ntr-unul din sloturile de extensie liber. n funcie de modul de conectare a calculatoarelor n reea, se definesc tipurile de topologii de reele de calculatoare. Topologia este geometria reelei. Topologiile LAN pot fi: inel (RING); stea (STAR); magistral (BUS); arbore (TREE); plas (MESH); cu distribuitoare (HUB-uri);

I.2.1.Topologia I.2.1.Topologia de tip inel (RING)


La acest tip de topologie toate calculatoarele sunt legate ntre ele ntr-un circuit nchis, fiecare calculator fiind legat de alte dou. Pachetul de date circul ntr-o singur direcie i, deci, nu pot fi coliziuni de date. Datorit fluxului ntr-un sens unic, topologia este perfect adaptat fibrelor optice. Fiecare calculator recepioneaz datele predecesorului su, le verific i le transmite amplificat ctre calculatorul urmtor. Fiecare calculator din reeaua inelar are un predecesor i un urma univoc. Are dou dezavantaje: n cazul n care se defecteaz un post de lucru, comunicarea se ntrerupe n ntreaga reea. O ruptur de cablu blocheaz reeaua, dar defeciunea poate fi uor localizat. Pentru evitarea cderii reelei n practic se utilizeaz distribuitoare inelare, denumite MAU (Multistation Acces Unit). Un MAU are 8 sau 16 prize pentru conectarea staiilor de lucru. Fiecare calculator se leag la MAU i nu direct cu predecesorul i urmaul su. n caz c se defecteaz un calculator, reeaua inelar nu cade. MAU recunoate singur calculatorul defect i-l scoate din reea, iar inelul rmne funcional. Ca exemplu de reea inel: IBM-Token Ring.

I.2.2.Topologia I.2.2.Topologia n stea (STAR)

01 Informatique magazine , nr. 39/decembre 1997, p.61

Topologia stea (STAR) necesit un calculator central, iar celelalte calculatoare se afl la captul unei raze a stelei. Toate mesajele se schimb prin intermediul calculatorului central. Cu excepia calculatorului central, fiecare calculator are o singur legtur care i este dedicat. Topologia stea necesit destul de mult cablu, iar calculatoarele trebuie conectate la calculatorul central. Aceasta nseamn c acel calculator trebuie s susin foarte mult cablu. Dac se defecteaz calculatorul central, atunci ntreaga reea se oprete. Un avantaj al acestei topologii este c fiecare conexiune nu accept mai multe calculatoare care se lupt pentru acces i deci pot fi realizate viteze mari de transfer. astfel de reea este S-Net a firmei Novell.

I.2.3.Topologia I.2.3.Topologia magistral (BUS)


Se caracterizeaz prina ranjarea nodurilor ntr-o structur liniar pe baza utilizrii unei ci de comunicaie partajate, unice. Punctele de acces sunt conectate, prin jonciuni pasive la suport, iar informaia este emis spre suport i recopiat prin celelalte puncte de acces. Reelele de tip magistral utilizeaz un singur cablu care conecteaz att file-serverul, ct i staiile de lucru. Cablul este nchis la cele dou capete cu rezistene, numite terminatori care pstreaaz informaia n reea, mpiedicnd-o s ias din reea. Cablul este magistrala (bus-ul) pe care sunt transmise informaiile. Toate sistemele conectate, au drepturi egale, n ceea ce privete dreptul la bus i pot comunica ntre ele n voie, fr ca o staie principal s reglementeze fluxul de comunicaie. Fiecare informaie se transmite pe magistral, fiind ns interpretat doar de staia creia i-a fost transmis. ntruct n tipologia BUS pachetele de date sunt transmise simultan, la toate calculatoarele legate n reea circulaia datelor pe cablul coaxial se face n dou direcii, fiecare calculator putnd s transmit i s recepioneze. Topologia BUS prezint un mare avantaj: dac iese din funciune oricare din posturile de lucru, reeaua rmne funcional cu singura condiie ca placa de retea s nu fie defect ntrun mod care s afecteze modul de transmisie (cablul BUS). n schimb, la ruperea cablului principal, cade toat reeaua, iar aceast defeciune este mai greu de localizat. De asemenea, mai multe staii pot emite simultan i atunci se pot produce coliziuni ntre date. Aceasta diminueaz considerebil performanele, la o ncrcare mare a reelei.

I.2.4.Topologia I.2.4.Topologia arbore (TREE)


Reeaua este realizat pe niveluri, pornind de la cel al procesorului central i mergnd ctre sistemele de periferie. ntr-o astfel de reea exist o singur cale ntre fiecare pereche de noduri, dar ntre nodurile nepereche pot exista mai multe ci. Toate informaiile necesare pentru funcionarea algoritmului de dirijare pot fi coninute n adresa nodului destinaie. Costul implementrii unei astefel de configuraii depinde att de modul de interconectare a sistemelor, ct i de numrul liniilor de legtur de interconectare. n reelele complicate, numrul ridicat al liniilor de legtur poate mri costurile reelei. Fiabilitatea acestei configuraii nu o depete pe cea a configuraiei stea, datorit lipsei cilor de legtur alternative.

I.2.5.Tipologia I.2.5.Tipologia plas (MESH)


Fiecare sistem are legturi directe, multiple, cu alte sisteme din cadrul reelei. ntr-o astfel de structur, complet redundant, fiecare sistem este legat cu toate sistemele adiacente, costurile fiind ns foarte mari. Aceste costuri pot fi reduse prin micorarea numrului de legturi cu sistemele adiacente, evident cu preul scderii gradului de fiabilitate al reelei.

I.2.6.Topologia I.2.6.Topologia cu distribuitoare (HUB-uri)

Hub-ul este un distribuitor de legturi. El este necesar n toate tipologiile care presupun legarea, la un nod a mai multor noduri (stea, arbore). Hub-urile sunt de dou categorii: hub-uri pasive care asigur numai distribuirea de legturi; hub-uri active care asigur amplificarea semnalului, accesul staiilor etc., avnd un rol important n cablarea structurat. n prezent, n lumea reelelor locale exist cteva standarde majore, fiecare standard corespunznd uneia din topologiile enumerate: standarde ARCnet utilizeaz topologia STAR, permind realizarea de reele cu performane medii i cost sczut; standarde Token Ring utilizeaz topologia RING. Este dezvoltat n special de IBM, permind performane excelente i posibiliti foarte bune de interconectare.

CUPRINS
I.REELE PUBLICE DE DATE....................................................................1
I.1.Reele locale de calculatoare: INTRANET .......................................................3 I.1.1.Intranet.................................................................................................................................4 I.2.Topologii de reele de calculatoare..........................................................................................6 I.2.1.Topologia de tip inel (RING)................................................................................................6 I.2.2.Topologia n stea (STAR)......................................................................................................6 I.2.3.Topologia magistral (BUS)..................................................................................................7 I.2.4.Topologia arbore (TREE)......................................................................................................7 I.2.5.Tipologia plas (MESH)........................................................................................................7 I.2.6.Topologia cu distribuitoare (HUB-uri)..................................................................................7

S-ar putea să vă placă și