Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS GALAI FACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREA AFACERILOR

Proiect Economia activitatilor alternative din rural

Coordonator : Lect. Univ. Dr. Otilia Rica Man

Masterand : Poalelungi Anca Mdlina Master, Anul I DRR


GALAI 2012 1

Cuprins
Cap. I Fermele agricole. Date generale ..........................................................................1 Cap. II Prezentarea comunei Bod, Jud. Brasov ............................................................2 2.1 Asezare geografica ...........................................................................................2 2.2 Scurt istoric ......................................................................................................3 2.3 Localitati componente ......................................................................................3 2.4 Date administrativ teritoriale ............................................................................4 2.5 Economie ..........................................................................................................4 2.6 Invatamant ........................................................................................................4 2.7 Cultura ..............................................................................................................5 2.8 Domeniul social ................................................................................................5 2.9 Turism ...............................................................................................................5 2.10 Infrastructura ..................................................................................................7 2.11 Starea mediului ...............................................................................................7 2.12 Proiecte si programe de dezvoltare ................................................................7 Cap. III Prezentarea intreprinderii S.C Agromec S.A Brasov ....................................9 3.1 Elemente de identificare a firmei .....................................................................9 3.2 Obiectul de activitate .....................................................................................10 3.3 Descrierea activitatii........................................................................................10 3.4 Dotari necesare firmei ....................................................................................12 Cap. IV Prezentarea ideii de afaceri .............................................................................13 4.1 Analiza nevoii de afaceri ................................................................................13 Concluzii ..........................................................................................................................15 Bibliografie ......................................................................................................................17

Capitolul I
Fermele agricole. Date generale Fermele agricole reprezint unitatea de producie de baz n agricultur. Este compus din terenul i alte elemente utilizate pentru producie precum cldiri, utilaje i unelte. Posed for de munc proprie. Toate activitile i producia sunt administrate de ctre un fermier. Ferma difer de alte uniti de producie deoarece terenul este cel mai important factor i de asemenea produce anumite bunuri naturale, care sunt utilizate n producia fermier ulterioar. Ferma, de obicei, se ocup cu producia vegetal sau animalier i uneori posed un fel de societate care administreaz de asemenea producia alimentelor. Ferma poate fi o proprietate a fermierului, poate fi nchiriat, poate fi de asemenea o parte a unei societi, cooperative sau asociaii. Ferma are dou sfere. Prima este una tehnic i productiv i include procesarea unui tip de produse pa cale natural pentru obinerea altora. A doua sfer este una economic i se ocup cu procesul produciei stabilind o relaie ntre produse i preuri precum i o participare financiar i valoric n cadrul produciei. Terenul i resursele productive sunt proprietatea unei ferme. Proprietatea este un instrument folosit pentru a atinge scopuri productive. Tot ceea ce reprezint proprietatea poate fi mprit n mijloace fixe i mobile. Mijloacele fixe folosesc creterea preurilor n procesul de producie transferndu-i progresiv valoarea n bunurile i serviciile recent produse. Mijloacele mobile folosesc creterea preurilor ntr-un ciclu de producie pe durata cruia i transfer valoarea n bunurile produse. mprirea n mijloace fixe i mobile este reglementat prin directive individuale, care determin n mod strict crui grup mijlocul respectiv trebuie s aparin. Mai mult, directivele stabilesc criteriile de evaluare ale mijloacelor fixe.

Structura organizrii produciei poate fi complicat i n acest caz ferma poate fi traditional sau multidirectional. De asemenea poate fi simpl i n acest caz avem ferme simple sau specializate. Ferma tradiional este ferma n care diferite produse vegetale sau animaliere i bunurile lor procesate sunt produse de mult timp. Fermele specializate se ocup cu un tip de producie i furnizeaz pe pia o mulime de produse din acelai tip. Diversificarea fermelor pentru a evita riscul economic nu presupune o specializare limitat dar conduce la producia de nalt calitate a acestora n dou sau trei domenii. n cadrul fermelor exist anumite secii sau sectoare. Sunt secii de producie i procesare precum i secia general-economic i a serviciilor. Din cauza unei varieti de produse n cadrul tuturor seciilor aceste sunt mprite n sectoare.

Capitolul II
Descrierea Comunei Bod, Judetul Brasov 2.1 Asezare geografica Teritoriul administrativ al comunei este situat in partea centrala a depresiunii Brsei, la iesirea Oltului din defileul care desparte Dealul Lempes de muntii Baraoltului avnd urmatoarele coordonate geografice : paralela 45 grade 43 si 45 grade 48 longitudine nordica si meridianul 25 grade 25 si 25 grade 41 longitudine sudica. Limitele geografice ale comunei sunt : Valea Oltului la nord si est, Cmpul inalt al Bodului in sud si Valea Brsei in vest. Ele constituie in acelasi timp si linia de separatie intre localitatile cu care se invecineaza : Araci si Ariujd din judetul Covasna si Snpetru, Halchiu, Feldioara si Brasov. Forma de relief predominanta este sesul, strabatut de apele rului Olt si afluentii acestuia: Ghimbaselul si Brsa.

2.2 Scurt istoric: Existenta satului Bod este semnalata inca din perioada neolitica. Satul Bod este mentionat in documentele din sec. al XIII lea, in jurul anului 1211 cnd au fost colonizati aici sasii dintre Rin si Mosel. Primul nucleu a fost in jurul Bisericii Evanghelice. Satul a fost distrus si incendiat de mai multe ori, de catre cumani si tatari in jurul anului 1241 de unde si denumirea satului in limba germana Brenndorf (satul ars). In 1889 a luat fiinta Fabrica de Zahar Bod, odata cu care s-a infiintat si Colonia. 2.3 Localitati componente In prezent, comuna Bod este alcatuita din cele doua componente : Satul Bod si Colonia Bod, localitatea de resedinta fiind satul Bod, situat la 14 km de municipiul Brasov.

2.4 Date administrativ teritoriale Suprafata totala 3356 ha: intravilan 600 ha / extravilan 2756 ha Suprafata terenurilor pe categorii de folosinta: agricol 2250 ha / neagricol 459 ha / pasune 480 ha / faneata 171 ha / padure 247 ha Numar de gospodarii ( locuinte) 1452 din care racordate la : alimentare cu apa potabila 540 locuinte si 15 firme / canalizare 540 locuinte si 12 firme / gaze naturale 1121 locuinte / electricitate 1452 locuinte / telecomunicatii 441 abonati telefonici si 1 Oficiu Postal 2.5 Economie Dezvoltare rurala: exploatatii agricole 60 cu o suprafata cultivata de 2094 ha / unitati de cercetare si productie nu / efective de animale in gospodariile populatiei pe specii : bovine 1053 capete porcine 1025 capete ovine 5220 capete pasari 2453 capete cabaline 64

2.6 Invatamant Numar de unitati de invatamant superior si profilul acestora nu Numar de licee si colegii nu Numar de scoli primare si gimnaziale 2 Numar de gradinite 2 Copii inscrisi in gradinite persoane 169 Elevi inscrisi total persoane 337 6

Personal didactic toatal persoane 56 din care 8 in invatamantul prescolar 2.7 Cultura Numar de unitati de cultura : biblioteci 3 / biblioteci publice 1 / camin cultural 1 / abonament la radio 500 / abonamente la televiziune 500 Numar de salariati ocupati in unitatile de cultura : 1 Numar de unitati de cult : 2 biserici ( Ortodoxa si Evanghelica) si 2 case de rugaciuni ale cultelor Protestant si Martorii lui Jehova. 2.8 Domeniul social Ocuparea fortei de munca, nivelul somajului este de 30% din total populatie. Aplicarea prevederilor Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca : nu sunt angajati in temeiul acestei legi. Aplicarea Legii 416/2001, privind venitul minim garantat : in baza Legii 416/2001 avem ca beneficiari un numar de 78 de familii, iar plata ajutorului social se desfasoara la zi. 2.9 Turism Numar de unitati destinate turismului si capacitatea lor de cazare, din care : hoteluri nu / complexe turistice nu / pensiuni 1: pensiune Hanul din Ardeal in Bod Colonie / cabane : nu / vile nu Dotari pentru agrement : stadion de fotbal in Bod Colonie. Obiective turistice Monumentul eroilor din comuna Bod-Sat In centrul comunei Bod se afla un monument inchinat eroilor din primul razboi mondial, ridicat cu contributia locuitorilor. Placa memoriala cuprinde urmatorul text: 7

Monument ridicat in memoria eroilor din Bod, cazuti in primul razboi mondial, ridicat prin contributia locuitorilor comunei sub indrumarea invatatorului Cherciu Gheorghe. Monumentul eroilor din Colonia Bod Postul de radio Bod reprezenta un obiectiv mult rvnit de catre armatele hitleriste in zilele insurectiei nationale armate antifasciste din 23 august 1944. In zilele de 24 si 25 august, armatele hitleriste au incercat sa captureze acest obiectiv. Garda postului de radio, in fruntea caruia se afla sublocotenentul Sebastian Radulescu, ostasii Regimentului 6 Calarasi si un grup de tineri muncitori de la Fabrica de Zahar, au luptat cu eroism, respingnd atacul hitlerist. In memoria ostasilor cazuti in acele batalii s-a inaltat, in preajma Garii Bod, un monument care cuprinde urmatorul text inscris pe o placa de marmura : Glorie eterna eroilor cazuti pe acest cmp de lupta, intre 24 28 august 1944, in luptele impotriva fascismului, pentru eliberarea patriei. Biserica Evanghelica Localitatea Bod este mentionata in documente inca din secolul al XIII- lea, pe teritoriul ei gasindu-se totodata urme arheologice din epoca neolitica. In centrul comunei s-a ridicat in a doua jumatate a secolului al XIII- lea, o biserica in stilul romano-gotic. Biserica Evanghelica Luterana din comuna Bod figureaza sub nr. 2661 in lista monumentelor istorice de pe teritoriul Romniei. Vechea Basilica cu hramul Sf. Nicolae, construita in jurul anului 1300 si restaurata in anul 1710 s-a prabusit in 26 octombrie 1802 in urma unui cutremur puternic. S-au pastrat numai unele resturi ale bisericii vechi cum sunt portalul vechi si bolta gotica a turnurului. La fel si turnul clopotnita s-a prabusit in urma unui cutremur in data de 06.04.1790 si s-a reconstruit in anul 1799 in forma lui actuala, iar din turnul vechi a ramas doar fundamentul si primul etaj.

2.10 Infrastructura Accesul la reteaua de cai ferate: comuna Bod are gara CFR / Accesul la reteaua de drumuri nationale : Teritoriul administrativ al comunei este traversat de mai multe strazi ce insumeaza o lungime de 20 Km.De asemenea comuna este traversata de calea ferata pe o distanta de cca. 4 km . Dotari edilitar gospodaresti: reteaua de alimentare cu apa potabila este de 21 Km / reteaua de canalizare este de 7 Km / reteaua de comunicatii ( telefon, cablu TV) 19 Km. 2.11 Starea mediului

Zone critice sub aspectul poluarii : apa din pnza freatica are un mare coninut de nitrai i nitrii / groapa de borhot din Fabrica de Zahar Bod / ferma zootehnica Luca din Bod Colonie 2.12 Proiecte si programe de dezvoltare

In derulare : realizarea retelei de apa potabila in comuna Bod, investie peste termen, din lipsa de fonduri. 9

In derulare : se afla realizarea retelei de canalizare in com. Bod, proiect finanat din surse proprii i guvernamentale. In faza de proiect : se afl construirea unui Centru de tip after-school. Oportunitati oferite investitorilor : - facilitati fiscale stabilite prin lege - forta de munca calificata existenta - exploatarea albiei raului Olt ONG in Comuna Bod Organizaia Non Guvernamental ,,ProBod a fost nfiin at n mai 2010 pentru a fi aproape de locuitorii comunei Bod, aa cum arat i denumirea asociaiei. Principalele obiective sunt : mbuntirea nivelului cultural, educaional i civic al comunitii n vederea transformrii comunei Bod ntr-un ,,etalon al civilizatiei din mediul rural al judeului Braov, innd seama de valorile ce definesc echipa proBod i pe care le promoveaz constant respect, integritate i profesionalism. Acestea sunt i raiunile, din care s-au nscut Proiectele destinate cetenilor comunei Bod. ,,Verde proBod, ,,Sport proBod, ,, Crciun proBod, ,,1 Iunie proBod, ,,Cubul de Zahr proBod, ,,Recolta proBod, ,,Campania ECO, sunt cteva dintre proiectele, pe care Sergiu Arsene, preedintele asociaiei ProBod, le-a implementat mpreun cu echipa sa. Totodat, a organizat o serie de activiti cultural-sportiv-ecologice, n scopul de a pstra tradiiile, de a promova resursele de care dispune comuna Bod, de a dezvolta conduita fizic i moral a cetenilor i nu n ultimul rnd, de a mri gradul de civilizaie al comunei. Printre activitile desfurate de ctre ONG proBod, un loc important l ocup i Monitorizarea Administraiei Locale din Bod. n acest sens, ,,ProBod a avut numeroase 10

atitudini publice, oferind soluii problemelor Comunei, n scopul mbuntirii eficienei i calitii serviciilor locale.

Capitolul III
Prezentarea intreprinderii S.C Agromec S.A 3.1 Elemente de identificare ale firmei Societatea comerciala Agromec S.A este persoana juridica romana avand forma juridica de societate pe actiuni. Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu actul constitutiv. Sediul societatii este in Romania, la 11 km de Judetul Brasov si 3 km de comuna Bod. Societatea are 30 de angajati si dispune de o logistica vasta pentru promovarea produselor distribuite si are in prezent contracte cu peste 100 producatori agricoli si 50 de societati cu profit agricol. In privinta serviciilor post-vanzare firma ofera si perioada de garantie produselor vandute si de asemenea reparatii contra cost pentru produsele iesite din garantie. Societatea ocupa un loc fruntas in distributia de utilaje agricole si produse pentru infiintarea culturilor (pesticide, seminte, ingrasaminte). Toate produsele sunt verificate inainte de vanzare si se elibereaza pentru fiecare un certificat de calitate si conformitate. Societatea are in prezent un nr de 30 de angajati dar este prezent totusi un deficit de personal productiv, specialistii in chimie fiind greu de gasit in zona. De asemenea exista un deficit in sectorul agricol al societatii, conducatorii de utilaje fiind o problema stringenta in momentul inceperii campaniilor de sezon.Se ofera angajatilor posibilitatea de a se perfectiona prin participarea la cursuri de specializare, cursuri platite de societate.

11

Personalul este platit in functie de realizarile profesionale, fiind motivati si cu bonusuri in functie de sezon, de rezultatele financiare ale societatii. Nivelul salariilor este in orice caz peste media salaruilui pe regiune si de asemenea se ofera angajatilor si bonuri de masa. Firma urmareste infiintarea exploatatiei culturii vegetale in comuna Bod, jud. Brasov. Pentru realizarea acestor culturi societatea trebuie sa achizitioneze noi utilaje precum si materiile prime si serviciile necesare unui ciclu de productie. Realizarea acestui proiect va avea in mod cert un efect benefic atat pentru dezvoltarea zonei comunei Bod, dar si asupra mediului de afaceri din zona. 3.2 Obiectul de activitate Obiectul de activitate, valabil este cel prevazut in statutul initial al societatii: Prestari servicii de mecanizare a agriculturii; Productie vegetala, culturi de camp; Depozitare cereale si plante oleaginoase; Conditionare cereale si plante oleaginoase; Servicii de reparatie a utilajelor agricole.

3.3 Descrierea activitatii In prezent S.C Agromec S.A Brasov, in cadrul careia se infiinteaza ferma de productie vegetala Bod, are arendata suprafata de 55 Ha teren arabil. Sunt in curs de intocmire contracte de arenda pentru suprafata totala de 400Ha in anul 2 al proiectului si o crestere a suprefetei de teren arabil arendat cu inca 200Ha incepand cu anul 3 al proiectului, astfel ca intreaga suprafata de teren arabil al fermei Bod sa fie incepand cu anul 3 al proiectului de 600Ha care sa fie repartizate pe culturi astfel: 12

Sfecla de zahar Grau panificatie Rapita

300Ha 100Ha 200Ha

S.C Agromec S.A Brasov are o dotare destul de modesta in special cu masini agricole, de aceea se doreste dotarea societatii cu masini agricole, dotari care sa o faca apta pentru realizarea de culturile vegetale propuse, adica sfecla de zahar, grau si rapita. In aceste culturi suprafata cea mai mare, de 300 Ha va fi detinuta de cultura sfeclei de zahar pentru care zona din care facem parte are un potential ridicat. Subliniem faptul ca in Judetul Brasov se afla o fabrica de zahar care va lua intreaga cantitate de sfecla de zahar care se va realiza, ca urmare a marii capacitati de productie, dar si a precontractului de furnizare incheiat de S.C Agromec S.A cu fabrica de zahar.

13

3.4 Dotari necesare firmei S.C Agromec S.A Denumire cladiri Cladire birou Atelier mecanic Atelier reparat combine Depozit carburanti Cladire dispecer Magazie Grup sanitar Garaj Magazie piese Gard beton Total Valoare ( mii RON) 1,571 1,004 1,445 0,284 0,153 0,088 0,007 0,015 0,015 0,025 4,607

Denumire utilaje Tractor Electrocompresor Transformator sudura Remorca Selector Masina tratat seminte Casa de marcat Cisterna auto 2 comp. Masina amendamente Electropilon cu carucior Remorca cisterna ARO 243

Valoare (mii RON) 399 39 19 168 1.260 420 1.120 3.160 191 47 133 898 14

Calculator Total

2.664 10.518

Capitolul IV Prezentarea ideii de afaceri


4.1 Analiza nevoii de afaceri Obiectul investitiei este dezvoltarea fermei agricole din com. Bod de la 55 Ha la 600 Ha si dotarea lor cu masini agricole pentru realizarea de culturi vegetale. Ne propunem a procura: o combina de recoltat sfecla; un tractor de mare putere; remorci de capacitate mare; cultivator; tractor agricol de 45 CP; transportor pneumatic; autotractoare; o semiremorca de transport cereale; un utilaj de curatat seminte.

Realizarea proiectului va avea ca efect: cresterea randamentului terenului agricol arendat; realizarea unor productii de sfecla, cereale si plante tehnice superioare din punct de vedere calitativ si cantitativ realizarea de profit pentru micii proprietari care ne-au arendat terenul.

Ca efect general estimam o crestere a fortei de munca din zona, direct prin angajarile facute de firma noastra si indirect prin forta de munca necesara la Fabrica de 15

zahar Brasov, dupa cresterea volumelor de sfecla de zahar de prelucrat la fabrica, precum si cresterea veniturilor la venitul local prin impozitele si taxele platite de societatea noastra. Necesitatea realizarii unor ferme de culturi vegetale axate pe cultura sfeclei de zahar este dictata de disparitia aproape in totalitate a acestei culturi, datorita marilor dificultati in realizarea acesteia cu mijloace manuale de intretinere si recoltare. Acest lucru este datorat si volumului foarte mare al recoltei si termenului scurt de receptionare a sfeclei de catre fabrica, datorita scaderii continutului de zahar pe masura ce recoltarea si livrarea se intarzie. Astfel unele utilaje, de exemplu remorcile de mare capacitate si autotractoarele sunt necesare pentru obtinerea unui pret avantajos pentru producator, transportul recoltei la fabrica cu ajutorul tertilor, avand in vedere volumele mari de sfecla de transportat, reprezinta un factor ce diminueaza considerabil profitul de pe urma recoltei.

Concluzii
Realizarea proiectului va avea in mod cert un efect benefic atat pentru dezvoltarea zonei comunei Bod, dar si asupra mediului de afaceri din zona.

16

Asupra zonelor in care locuiesc micii proprietari efectul benefic se va manifesta prin cresterea gradului de confort al micilor proprietari ca urmare a realizarii unor venituri suplimentare rezultate din arendarea terenurilor. Cresterea gradului de confort domestic a gospodariilor micilor proprietari se va realiza prin racordarea localitatii Bod la reteaua de apa potabila, precum si a gospodariilor individuale racordare, care exista in proiectul de dezvoltare a acestor localitati. Deasemenea va creste suprafata drumurilor comunale asfaltate si realizarea de trotuare dealungul strazilor. Cresterea gradului de telefonizare la reteaua de telefonie fixa si mobila, va constitui un alt element de ridicare a nivelului de trai a locuitorilor din aceste localitati. Extinderea retelei de gaz metan si racordarea gospodariilor la aceasta retea va constitui un alt factor de civilizatie ce se va introduce in mediul rural, fapt ce va micsora diferenta dintre sat si oras, apropiind foarte mult aceste 2 localiatati rurale de nivelul european. Castigurile realizate de micii proprietari prin arendarea terenurilor, primind in schimb arenda si renta viagera, va permite accesul acestora la retelele de cablu TV si internet precum si dotarea propriior locuinte cu echipamente casnice electronice performante si de lunga durata. Din punctul de vedere al mediului de afaceri, realizarea proiectului propus va avea ca efect reluarea activitatii productive a fabricii de zahar Brasov, care pana in prezent nu lucreaza din cauza lipsei materiei prime, sfecla de zahar. Reluarea activitatii acestei unitati de productie va permite angajarea a inca 60 muncitori permanenti si circa 150 de muncitori sezonieri timp de 5-6 luni pe an. Zaharul produs la aceasta fabrica va reduce importul de zahar, reducere cu efect benefic asupra balantei de plati externe a tarii noastre. 17

In consecinta consideram ca realizarea acestei ferme de productie vegetala in care cultura sfeclei de zahar este preponderenta, va avea rezultate benefice atat asupra comunei Bod cat si asupra mediului de afaceri al zonei prin impulsionarea si marirea capacitatii de producere a zaharului la fabrica de zahar din Brasov. Data fiind si apropierea comunei Bod de fabrica de zahar, efectul benefic in privinta fortei de munca il va resimti in primul rand aceasta comuna de unde este cel mai probabil sa fie cooptati viitorii muncitori de la fabrica de zahar.

Bibliografie

www.euranek.com
18

www.prefecturabrasov.ro www.euroferma.md www.brasov100la100.ro

www.arpmsb.anpm.ro

19