Sunteți pe pagina 1din 7

IMPORTUL DE VIN ROMANESC IN CHINA

Prezentarea general a Vinului Am ales acest produs deoarece este o butur rafinat, plina de eleganta, ce amintete de o ndeletnicire importanta in trecutul poporului roman. Spaiul geografic romnesc a fost n mod tradiional cel mai mare productor de vinuri din Europa, dup cele 3 mari puteri viticole: Frana, Italia i Spania Vinul (din latina:vinum vita) este o butura obinuta exclusiv prin fermentaia alcoolica totala sau pariala a strugurilor proaspei, zdrobii sau nu, sau a mustului de struguri. Vinul este un produs agroalimentar, la care folosirea de arome sau de extracte este interzisa. Singura aromatizare acceptata este cea datorata contactului vinului cu lemnul de stejar al butoaielor n care se pstreaz. Producia vinului a nceput in Egiptul Antic, cnd egiptenii si-au dat seama ca sucul de struguri se strica repede, dar ca sucul fermentat sau vinul se pstreaz bine. Ei aveau probleme, de asemenea, cu apa de but, care era impura, si au observat ca daca beau vin nu se mbolnveau. Mai trziu, vinul a devenit important pentru biserica Romano-Catolic, ntruct era folosit la oficierea sfintei liturghii. Dup modelul clasificrii tiinifice merceologice, acceptat in mare msura pe plan internaional, vinul se ncadreaz in grupa a-4-a si anume: Produse gustative: condimente, stimulente, buturi nealcoolice si alcoolice. Consumul de vin este unul moderat, in mod normal in timpul meselor nu mai mult de 1 -2 pahare pe zi pentru brbai si 1 pahar pe zi pentru femei.

Vinurile se clasifica dup:


culoare coninut in alcool (vinul are intre 8,5-15% alcool) coninut in zahar (vin sec, vin demisec, vin demidulce, vin dulce) efervescenta

Strugurii reprezint principala materie prima de obinere a vinului. Acetia au proprieti dietetice si curative, reprezentnd un produs alimentar valoros. Se cunosc peste 4.000 de soiuri de vita de vie, din care cele mai multe sunt productoare de struguri de vinificaie. Pentru obinerea unor vinuri de calitate, strugurii se recolteaz la o maturitate deplina sau chiar la o supra maturitate, la cel mai mare coninut de zahar si la cea mai mare greutate a bobului. La fabricarea vinurilor si altor produse vinicole se utilizeaz urmtoarele materii prime si materiale:struguri proaspei, dioxid de siliciu ;must de struguri; sodiu (clorura, monosulfur); sucuri de struguri concentrate;amoniu (clorur, fosfat, sulfat);etc Consumul pe piaa din China a vinului Productorii de vin din Romania ncep s se orienteze spre pia a din China deoarece cred ca aceasta va fi una dintre cele mai profitabile piete in urmatorii trei ani. Viticultorii romani considera ca piata din China este cea mai mare din Asia si una mult mai profitabila decat pietele lor traditionale din Europa. Primul pas a fost introducerea produselor lor la un targ de vinuri in China, care a avut loc in 2009. Succesul inregistrat la acest eveniment a fost urmat de primele livrri de vin pe piaa din China. Patru dintre principalii producatori de vin din Romania considera ca, in urmatorii trei ani, in pofida crizei economice mondiale, exporturile de vinuri romanesti spre China ar putea deveni cea mai importanta afacere a agriculturii romanesti. Insa, pentru a atinge acest obiectiv, cel mai imporant pas va fi constructia unui terminal specializat pentru incarcarea de vinuri in portul Galati.
2

O serie de exportatori de vin din Romania au inceput sa construiasca depozite specializate pe stocarea de vinuri si alte facilitati in portul Galati. Investitiile sunt estimate la 50 milioane de euro si sunt concentrate pe exporturile de vinuri produse in viile din estul Romaniei, precum Panciu, Cotnari, Dealul Bujorului sau Nicoresti. De asemenea, recent, producatorul de vinuri Tohani si-a anuntat planurile de dezvoltare, printre care se numara si finalizarea, pana in 2012, a unei fabrici de imbuteliere in China.

Piaa vinului in China S-ar prea c numrul chinezilor care degust vin este ntre 100 de milioane i 150 de milioane. Comparativ cu europenii, ns, chinezii beau puin vin, aceast licoare nu face parte din tradiiile lor culturale. Avind in vedere cresterea nivelului de trai, chinezii, obisnuiti cu berea sau cu vinul de orez, au inceput sa descopere savoarea produselor europene realizate din struguri. In prezent, avind in vederea cresterea veniturilor, chinezii isi permit sa se bucure de savoarea unui vin rosu sau alb. Consumul de vin provenit din Europa a cunoscut o crestere cuprinsa intre 15 si 20 la suta pe an in China. Potrivit unor statistici oficiale, consumul pe cap de locuitor in China s-a dublat in ultimii cinci ani. Piaa de un miliard de euro i cu o cretere estimat de peste 15% pe an a devenit un El Dorado pentru marii productorii de vinuri. Inclusiv pentru cei romni. Vinul a rmas unul dintre puinele domenii n care producem ceva competitiv la export, mcar din punctul de vedere al calitii. Calitatea ns nu pare s fie - nc - principalul criteriu n alegerea produsului pentru consumatorul mediu chinez, aa c productorii romni care n ultimul an au tatonat piaa chinez vor avea de fcut fa unor provocri mari de marketing. Ghidurile recente de cltorie sau site-urile gen travel i sugereaz c, n China, cel mai potrivit cadou cnd mergi n vizit e o sticl cu vin. Statisticile arat c vinul, din totalul de consum de alcool n China, reprezint nc doar 20%, pe locul al treilea dup triile din cereale i berea local. Lucrurile par s se schimbe rapid ns, odat cu ascensiunea Chinei spre topul piramidei economice.
3

Apariia unei clase de mijloc solide, rafinarea gusturilor clasei bogate, contactele cu lumea occidental i stilul ei de via, precum i campaniile publicitare ale marilor branduri mondiale sunt elemente care contribuie la dinamica impresionant a pieei vinului n China: cretere de 18% pe an n ultimii cinci ani, ns mult mai accentuat a importurilor fa de producia local. Fermierii s-au adaptat n ultimul an i muli au nlocuit culturile tradiionale cu cele de struguri, mai profitabile acum, astfel nct China a devenit al cincilea productor mondial de struguri. Cantitatea nu nseamn neaprat calitate, aa nct vinul chinezesc ieftin, aflat n supermarketuri la 2-3 euro, e mult sub calitatea vinului romnesc cu acelai pre. Pentru un vin decent produs n China trebuie s plteti cam 10 euro. Ori, la un asemenea pre, majoritatea vinurilor romneti se apropie de segmentul de top. De altfel, calitile vinului romnesc au fost confirmate chiar aici, n China, n urm cu nici o lun: la trgul internaional de la Guangzhou, n competiie cu nume mari din lumea vinului, un vin de Murfatlar a ctigat premiul pentru cel mai bun vin dulce, iar unul de Jidvei, premiul pentru cel mai bun raport calitate/pre. Trei sferturi din vinul consumat n China e vin rou. Iar vnzrile de vin din import, acum puin peste 10% din totalul pieei, au o cretere mult mai rapid dect cele de producie local. i, n sfrit, c din vnzrile de vin de import, n ultimii ani, cea mai mare cretere a avut-o segmentul vinurilor de top. Oficialul i sftuiete ns pe cei dornici s se extind pe piaa chinez i s studieze nainte comportamentul cumprtorului chinez. Piaa este complex i atipic, dar vibrant i provocatoare. De pild, consumul mai mare de vin rou ar putea fi o urmare a campaniilor media ce subliniaz beneficiile lui pentru sntate, aspect la care chinezii sunt foarte sensibili. Nici creterea mare a segmentului de top nu e imposibil de explicat: mbogiii de dat recent nu i-au rafinat gustul neaprat, dar in s etaleze starea social i aleg de multe ori vinul din snobism, dup pre. Iar exportatorii profit din plin: exist vinuri de top care s-au scumpit de cinci ori n ultimii doi-trei ani. ns odat cu maturizarea consumatorului chinez, piaa se va alinia trendurilor mondiale. Companiile romneti nu pot atepta totui att de mult, pentru c, pe msur ce trece timpul, ansele de a se impune aici se diminueaz. Concomitent cu aceast maturizare, se va ameliora i producia local. Iar perioada de tranziie" nu e de neglijat. Probabil e doar o chestiune de ani pn cnd China va produce vin de calitate la preuri accesibile chiar i pturilor srace. Pn atunci, ca element anecdotic, circul zvonul c vinul chinezesc se amelioreaz cu vin ieftin adus vrac din rile cu tradiie, ceea ce ar putea fi o explicaie pentru preul ridicat fa de calitate. Dac e adevrat ns, i pe aceast zon productorii romni ar avea o
4

ni accesibil. Partenerul chinez Pe lng nelegerea complexitii pieei, alte elemente fundamentale pentru succesul ptrunderii pe piaa vinurilor n China e gsirea unui partener serios i construirea unei relaii personale i de durat, explic managerul unei companii romneti interesate. n compendiul Doing business in China" e amintit o ntmplare ce i-ar putea da dreptate. Un manager al unei firme americane care se strduia s ptrund pe piaa local devine nerbdtor dup ce chinezii evitaser elegant s aduc n discuie contractul. La toate insistenele lui, n stil american, direct, i se sugera s valorifice timpul n Beijing pentru a cunoate mai bine parcurile, viaa de noapte sau monumentele istorice. Ambasada d i ea o mn de ajutor. n ceea ce privete partenerul, reprezentana diplomatic verific seriozitatea potenialilor parteneri chinezi. ns, aa cum spunea nsrcinatul cu afaceri Ion Dicu, e nevoie i de flerul managerilor firmei romneti, dar i de puin noroc. Deocamdat, realitatea e c vinul romnesc e o necunoscut pentru consumatorul chinez i c va fi mult de lucru i de investit pentru ca situaia s se schimbe. Dar premiul ctigtorului va fi pe msur. Bursa de vinuri la Shanghai Guvernul chinez ncearc s in pasul: anul acesta, a fost creat, la Shanghai, prima burs de vinuri, care pune n contact, iniial online, juctorii de pe pia. A fost, de asemenea, aprobat intrarea pe pia a primului fond de investiii cu activitate exclusiv pe piaa vinului. Mediul economic si politic al Chinei China n 2012 a fost a doua din punct de vedere al economiei la nivel mondial,dup SUA. China dei este pe locul doi dupa America, nregistreaz un venit pe cap de locuitor sub media mondial. Guvernul se confrunt cu numeroase provocari economice precum:rata de economisire este scazuta,reducerea coruptiei si alte infractiuni economice etc. Dezvvoltarea economica aprogresat mai mult in provinciile de coasta decat in interior si pana in 2011 mai mult de 250 de milioane de lucratori migrant sau mutat in mediul urban. China inregistreaza urmatoarele date economice: -un PIB de 12380 miliarde de dolari
5

-forta de munca este de 795400000 - rata somajului 6,4% - populatia sub pragul saraciei 13,4% - venit pe gospodarie intre3,5% si 15% - rata inflatiei pentru preturile de consum 2,6% - buget:venituri: 1865000000000 de dolari iar cheltuieli:2000000000000 dolari. China are una dintre cele mai vechi civilizaii din lume, compus din state i culturi datnd mai mult de ase milenii. Ea are cel mai vechi sistem de limba scris utilizat n lume i este privit ca sursa a numeroase invenii. Istoric, cultura Chinei i-a extins sfera de influen peste Asia de Est prin religie, tradiii, precum i prin sisteme de scriere, fiind adoptate de diferite culturi nvecinate, cum ar fi Japonia, Coreea i Vietnam. Primele dovezi ale prezenei umane n regiune au fost gsite ntr-o peter din Zhoukoudian i este unul din primele exemple de Homo erectus, acum cunoscut sub numele de Omul din Peking, estimat aproximativ c a trit de la 300,000 la 550,000 de ani n urm. Republica Popular Chinez a fost proclamat la 1 octombrie 1949, dup victoria militar a Partidului Comunist Chinez asupra Kuomintang-ului. Cu toate acestea, China n sine este cea mai veche civilizaie existent astzi, are o istorie de peste 5000 de ani. Aceasta este acum o Republica Socialist, reglementat de un singur partid care are un control asupra celor douzeci i dou de provincii, cinci regiuni autonome, patru municipaliti i dou regiuni administrative speciale (Hong Kong i Macau). China este una dintre cei cinci membri permaneni de Securitate al ONU, precum i membru al Organizatiei pentru Cooperare din Shanghai. n prezent, "Regatul de Mijloc" este clasat pe locul al doilea ca mare economie prin calcul din PIB n paritatea puterii de cumprare i a treia de ctre criteriul monetar. n mod oficial ar comunist, Republica Popular Chinez a adoptat o economie socialist de pia n cazul n care liberalismul economic i controlul politic autoritar intervin mpreun ntr-o formul specific.

Publicitatea Promovarea comercial i stimulentele fiscale sunt cile prin care regiunea chinez cu administrare special vrea s-i ating obiectivul. Mai exist i alte criterii, vizibile cu ochiul liber: anul de fabricaie (n China, vechi nseamn bun) - iar o etichet pe care scrie special reserve" crete considerabil ansele vinului respectiv de a fi comandat la o mas de afaceri. Campaniile publicitare au i ele un cuvnt greu de spus, mai ales cele care asociaz vinul respectiv cu un fapt istoric ,brandul e la fel de important si el