Sunteți pe pagina 1din 85

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV FACULTATEA DE ALIMENTAIE I TURISM

AMENAJAREA UNUI APARTAMENT NTR-UN HOTEL DE 4 *

Autor : Ciocan Andreea An II : IMAPA gr.16181 Coord. St. : Profesor Univ. Dr. Ing.: Nicolae Tane

-2010-

CUPRINSUL
Introducere.pag 2 CAP.I. Studiul soluiilor existente.pag 8 I.1. Spaiul de cazare.pag 8 I.2. Serviciul de etaj..pag 12 I.3. Camera de cazare(apartamentul)pag 13 I.4. Amenajarea interioarpag 16 I.5. Echipamentul hotelier din apartament...pag 18 I.6. Elemente ale decorului n hotel..pag 20 CAP.II. Alegerea soluiei constructive si justificarea...pag 30 II.1.Descrierea apartamentului.pag 30 II.2.Elemente ale decorului in hotel.pag 33 CAP.III. Funcionarea,ntreinerea,repararea instalaiilor.pag 65 III.1.Norme de protecie a munciipag 65 III.2.Norme de prevenire i stingere a incendiilor...pag 70 CAP.IV. Calculul economic..pag 77 Concluzii...pag 80 Bibliografie...pag 81

INTRODUCERE

Hotelul este structura de primire turistic amenajata n cldiri sau n corpuri de cldiri, care pune la dispoziia turitilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunztor i care asigura prestri de servicii specifice i dispune de recepie i de spaii de alimentaie n incinta. El cuprinde elemente indispensabile perceperii corecte a noiunii de hotel cum ar fi faptul ca este vorba despre o unitate comercial, al crei principal produs este cazarea , o unitate ospitalier specializat, excluznd formele de nchiriere rezidenial sau ntmpltoare sau faptul ca nu orice adpost poate oferi serviciul de cazare. Cazarea satisface una din nevoile eseniale ale cltorului i anume nevoia de adpost. Adpostul poate fi obinut ntr-o multitudine de variante: cltorul poate utiliza o reedin secundar, sau poate face apel la rude, cunotine ori prieteni (uneori chiar pltind); nu rareori sunt folosite spaii improvizate: birouri, oficii, sli de clas, etc. Se ntmpl ca adpostul s fie obinut n sala de ateptare a unei gri sau a unui aeroport, iar n cazuri nefericite, la o secie de poliie sau ntr-un spital. Toate aceste adposturi sunt impropriu denumite cazare. Prin cazare ar trebui s nelegem numai adpostul pltit ntr-o unitate ospitalier specializat, orict de modest ar fi aceasta din punctul de vedere al capacitii sau al categoriei de clasificare. Efectuarea serviciului de cazare implic toi lucrtorii compartimentului de cazare din unitatea ospitalier. n jurul serviciului de cazare se structureaz organizarea ,respectiv subdivizarea compartimentelor i sectoarelor unui hotel. Structurarea organic modern a hotelului impune astzi o concepie nou a poziionrii diferitelor compartimente operative, a sectoarelor, i funciilor. Ea presupune abandonarea modelului piramidal de subordonare i a vechii politici de centralizare a controlului (ilustrate ntru totul de personalitatea managerului autoritar de mod veche). 3

Organizarea piramidal, utilizat pn la mijlocul anilor 80 ai secolului trecut n hotelria internaional punea pe un piedestal greu accesibil figura directorului de hotel; din turnul su, considerat unica baz de plecare a dispoziiilor, hotrrilor, precederilor i inovaiilor, directorul i exercita puterea, ntr-un mod mai mult sau mai puin charismatic, asupra subalternilor i uneori i asupra clienilor. Astzi, studiul noilor strategii confirm o structur nou, care nu rupe lanul deciziilor i vrful piramidei dictatoriale, ci dilueaz i redistribuie reponsabilitile.Acest stil managerial modern este cunoscut sub numele de operare circular; prin intermediul acestei structuri organizatorice, directorul de hotel nu se mai afl n vrf, ci n mijlocul lanului de comand, putnd radia pe diverse niveluri echidistante rezultatele propriului sistem de lucru. n acest caz, stabilitatea directivelor i luarea deciziilor implic toate sectoarele i liniile operative ale ntreprinderii. Hotelul modern este alctuit dintr-o serie de compartimente independente, conduse de persoane responsabile care coordoneaz activitatea; aceste persoane colaboreaz avnd idei pe baza crora pot lua decizii comune i pot interveni la unison; ele formeaz aa numita echip managerial (management team). Fiecare manager, n urma consultrilor avute cu colaboratorii ,prioritate avnd cei aflai n contact direct cu oaspeii, contribuie n echip mpreun cu directorul general, la procesele decizionale menite s duc la atingerea obiectivelor propuse; ntregul proces aspir la satisfacerea permanent a clientelei, patronatului, personalului, furnizorilor, administraiei locale, asociaiilor profesionale, etc. Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere, astfel dotate nct sa asigure pstrarea si prepararea alimentelor, precum i servirea mesei n incinta acestora, sunt considerate hoteluri-apartament. Hotelurile pentru tineret sunt structuri de primire turistice, cu dotri simple, adaptate cerinelor caracteristice tineretului, care asigur servicii de cazare, masa, agrement, pe baza unor regulamente de organizare interioar specifice. De regul, sunt amplasate n centre urbane universitare, staiuni si n alte zone turistice frecventate de tineret. Hotelurile sunt structuri de primire turistice cu o capacitate minima de 3 camere sau apartamente dispuse pe un nivel sau pe mai multe niveluri, n spatii amenajate, de regul, n cldiri cu alta destinaie iniiala dect cea de cazare turistic.

n cadrul diviziei cazare se desfoar activitile de nchiriere a camerelor dar i de asigurarea de servicii si dotri pt. clieni. Din aceste considerente, aceast divizie are in component mai multe departamente si seciuni. nchirierea camerelor de hotel constituie, in general, principala sursa de venit pt. hotel, si in multe cazuri, veniturile realizate din nchirierea camerelor sunt mai mari dect cele obinute din toate celelalte servicii oferite, la un loc. Prin nchirierea camerelor se realizeaz, de asemenea, cea mai mare rat a profitului. Ospitalitatea este un termen general, asociat activitii hotelurilor i restaurantelor. Astzi, industria cazrii (cunoscut i sub denumirea de industria hotelier), i industria de alimentaie (sau industria caterig-ului) cuprind o mare varietate de uniti i reprezint componente dinamice ale industriei turistice mondiale. n contextul ansamblului activitii turistice, cazarea n mod frecvent, nu are un loc sau o raiune de sine stttoare. Rareori, un turist selecteaz un hotel sau alt tip de unitate de cazare doar pentru a-i schimba domiciliul. De cele mai multe ori, alegerea este motivat de faptul c hotelul ofer un serviciu menit s sprijine motivul principal al deplasrii unei persoane spre o anumit destinaie. Exist ns, uniti de cazare amplasate n special n staiunile turistice, care nu se nscriu n aceste coordonate generale, i care se constituie drept motivaie principal a cltoriei, motivaie asociat de cele mai multe ori cu o experien anterioar ce se dorete rennoit. Dar, n mod frecvent, solicitarea unui serviciu de cazare depinde de consumul unui produs turistic mai larg, n cadrul unei staiuni sau localiti. Cazarea reprezint o component necesar a dezvoltrii turismului, iar calitatea i diversitatea serviciilor de cazare oferite influeneaz tipul de vizitatori ai unei localiti. Putem identifica situaii n care cazarea este considerat o parte integrant a infrastructurii turistice, n lipsa creia turitii nu vor vizita localitatea respectiv. Sectorul cazrii are o poziie dominant n cadrul industriei turismului. Pe lng ncasrile generate n mod direct, acest sector asigur, pe plan mondial, milioane de locuri de munc, crora li se adaug alte sute de mii de locuri de munc de suport, respectiv arhiteci, constructori, furnizori, consultai etc.

Nici un alt sector al industriei turismului nu are, prin natura sa, un caracter att de internaional precum industria hotelier. Lanurile hoteliere nord-americane se regsesc n ntreaga lume. Lanurile hoteliere europene i asiatice s-au extins i gestioneaz numeroase hoteluri n afara granielor naionale. In oferta cazrii turistice sunt incluse toate cldirile care ofer servicii de cazare, pe o baz comercial sau cvasicomercial. Termenul cvasicomercial se refer la un numr nsemnat de produse de cazare care nu se includ n sectorul comercial ntruct pentru consumul acestora se percepe un tarif numai n ideea de a acoperi o parte din cheltuieli. O distincie important a activitii de cazare const n diferenierea dintre cazarea cu servicii i cea fr servicii. n prima categorie includem unitile care dispun de personal care asigur servicii precum servicii de etaj (ntreinerea spaiilor), restaurant, bar, room-service etc. n cele mai multe situaii, existena acestor servicii, chiar dac turistul apeleaz la ele sau nu, se reflect n nivelul tarifelor practicate. Cazarea fr servicii presupune numai oferirea serviciilor de cazare de baz. Serviciile legate de servirea mesei pot fi comercializate de o unitate separat, i deci nu sunt incluse n preul practicat pentru cazare. Sectorul non-servicii este cunoscut pe plan internaional sub marca ,,self-catering, i include o gam variat de uniti de cazare precum vile, apartamente, cabane, hanuri etc.; n marea lor majoritate fiind nchiriate fr a avea personal de servire. n general sunt unitile de cazare din clasa economic, existnd ns i cteva excepii, de exemplu cazarea n construcii istorice (castele) transformate n acest scop, care sunt mobilate cu obiecte de valoare, costul cazrii fiind ridicat, la nivelul hotelurilor de lux. Hotelurile se pot clasifica dup mai multe criterii. Unul dintre aceste criterii fiind amplasarea , n funcie de care distingem hoteluri amplasate n centrul oraului, n suburbii, n aeroporturi (se mai numesc i hoteluri terminale), hoteluri amplasate pe marile artere de circulaie sau n staiunile de destinaie. Un alt criteriu de difereniere este tipul pasagerilor. n funcie de acest criteriu distingem hoteluri comerciale, care asigur servicii specifice oamenilor de afaceri, hoteluri turistice, care ofer servicii celor aflai n vacan i hoteluri situate n staiuni cu caracteristice asemntoare hotelurilor turistice, fiind amplasate n staiuni litorale, montane etc.

Hotelurile pot fi clasificate i n funcie de serviciile oferite, difereniind astfel hoteluri cu servicii complete (sau full-service), care asigur o mare varietate de servicii, respectiv cazare, mas, room-service, spltorie, nchirieri birouri etc.; hoteluri budget care ofer servicii limitate de cazare i mas la preuri rezonabile i hoteluri self-catering, care ofer numai servicii de cazare de baz, clienii fcndu-i singuri curenie n camer, preparndu-i singuri hrana etc. n funcie de tipul produsului oferit difereniem hoteluri cazino, hoteluri apartament, hoteluri din cadrul centrelor de conferine etc. Dar pentru clieni cea mai relevant clasificare este cea n funcie de pre, considernd c preul reflect calitatea serviciilor oferite, respectiv budget (hoteluri din categoria economic), hoteluri standard sau de nivel mediu i hoteluri de lux. Clasificarea hotelurilor este mai precis n Europa i alte pri ale lumii, unde funcioneaz un sistem de apreciere pe stele. Ideea clasificrii pe stele a fost preluat de la sistemul de apreciere pentru brandy unde cu ct numrul de stele (maximum 5) este mai mare, cu att brandy-ul este mai bun. n cazul hotelurilor, numrul de stele este acordat n funcie de calitatea spaiilor de cazare, a restaurantelor, a serviciilor adiionale etc. Activitatea hotelier se caracterizeaz prin asigurarea unei game de produse i prestaii diferite. Obinuim s distingem compartimente(departamente) operaionale care au responsabilitatea prestrii unui serviciu determinat i compartimente (departamente) funcionale indispensabile pentru funcionarea unitii n condiii bune, dar care nu contribuie n mod direct la prestarea serviciilor personalizate. Un departament operaional genereaz att venituri i cheltuieli, n timp ce un departament funcional nu genereaz dect cheltuieli. n categoria compartimentelor operaionale putem include cazarea, alimentaia, telefon, spltoria, compartimentele boutiques etc., iar n categoria celor funcionale includem buctria, compartimentul aprovizionare, cel comercial, ntreinere, relaii publice etc. Departamentul cazare este unul din principalele compartimente intr-un hotel , el asigurnd , in principal , gestiunea spaiilor de cazare i comercializarea acestora ctre

diverse categorii de clieni, n condiiile asigurrii unui confort optim. Este format din serviciul front-office i serviciul de etaj. Organizarea activitii ntr-un hotel depinde n principal de mrimea hotelului. Una dintre diferenele majore este aceea c ntr-un hotel mic, directorul este adesea proprietarul, n timp ce ntr-un hotel mare exist un consiliu de conducere. O alt diferen este c ntr-un hotel mare personalul este strict specializat, n timp ce ntr-un hotel mic un angajat ndeplinete mai multe activiti.

CAP I . STUDIUL SOLUTIILOR EXISTENTE

I. 1. Spaiul de cazare

Industria hotelier, respectiv calitatea serviciului de cazare, influeneaz nu numai dinamica turismului, ci i eficiena acestuia. Astfel, prin atracia exercitat, serviciul de cazare hotelier favorizeaz o mai bun utilizare a potenialului, a resurselor umane i a capacitii bazei tehnico-materiale, conducnd la realizarea unor coeficieni superiori de exploatare. De asemenea, complexitatea serviciului de cazare, nivelul su calitativ, diversitatea sa, constituie elemente componente ale prestigiului, notorietii unui produs turistic sau unei ntreprinderi, contribuind sensibil la creterea eficienei comercializrii vacanelor. Serviciul de cazare este rezultatul combinrii unor prestaii de baz i a unora auxiliare la realizarea crora particip nemijlocit unitatea hotelier i personalul acesteia, precum i alte verigi din interiorul sau din afara aparatului turistic. Cu ct acest serviciu are un coninut mai bogat i mai variat, cu att exercit o atracie mai mare asupra turitilor. n consecin, mbogirea coninutului serviciului de cazare reprezint o preocupare important a deintorilor de echipamente i a personalului din industria hotelier.

Cazarea reprezint, n derularea prestaiei turistice, etapa urmtoare transportului i ntrunete caracteristicile unei componente cu existen de sine stttoare. Prin

coninutul su, cazarea vizeaz crearea condiiilor i confortului pentru odihna cltorului; ea poate fi definit ca rezultatul (produsul sau serviciul) industriei hoteliere (hotelriei), sector ce nglobeaz ansamblul activitilor desfurate n spaiile de locuire temporar . Cazarea se prezint, astfel, ca o prestaie complex ce decurge din exploatarea echipamentelor de primire i gzduire i este alctuit dintr-un grupaj de servicii oferite cltorului pe timpul i n legtur cu rmnerea sa n unitile hoteliere. Gzduirea (cazarea propriu-zis) este funcia principal a unitilor hoteliere, indiferent de mrimea, tipul, categoria de confort, nzestrarea acestora; ea presupune existena unor spaii adecvate i a dotrilor necesare asigurrii odihnei i igienei turistului. Odihna turitilor n mijloacele de cazare este condiionat de amplasarea acestora, de insonorizarea construciei i a instalaiilor, de distribuia i izolarea camerelor (dormitoarelor) n raport cu zonele de mare circulaie (scri, lifturi, culoare de trecere, holuri de staionare) din interiorul unitii, de micarea personalului, de spaiile alocate activitilor recreativ-distractive. Condiiile de igien sunt dependente de calitatea echipamentului sanitar, de buna funcionare i ntreinere al acestuia, de existena obiectelor de inventar destinate igienei personale i frecvena nlocuirii lor. Pe lng acestea, realizarea serviciului de cazare se refer i la crearea condiiilor pentru desfurarea unor relaii sociale. Este astfel necesar existena unor spaii special amenajate pentru primirea turitilor, organizarea unor ntlniri cu prieteni sau de afaceri, derularea unor evenimente sau manifestri (simpozioane, mese rotunde, expoziii). Structurarea unitilor de cazare cuprinde mai multe criterii de clasificare: 1. Dup structura reelei de cazare, exist: -forme de baz pentru cazare: hotelul apartamentul, motelul, vila,cabana, hanul turistic; -forme de cazare complementare: popasul turistic, satul de vacan, campingul, satul turistic, ferma agroturistic. Aceste forme complementare sunt realizate n zonele, fr localiti turistice sau n zonele, unde activitatea turistic are un caracter sezonier. Pentru etapa actual de dezvoltare a Romniei, ar fi de preferat realizarea unor forme complementare, deoarece ele presupun investiii minime, realizate ntr-un interval scurt de timp. 2. Dup categoria de confort exist uniti de cazare turistic de categoria 1*, 2*, 3*, 4*, 5 stele .

10

ncadrarea hotelului n categoria de clasificare de la 1 la 5 stele depinde de respectarea criteriilor obligatorii prevzute de legea turismului precum i a unor criterii suplimentare. Din anexe, se deduce faptul c, n cadrul structurilor de primire cu funciuni de cazare turistic este obligatorie oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare n afara celor cuprinse n criteriile obligatorii, n funcie de categoria de stea. Astfel, pentru unitatea de 4-5 stele este necesar prestarea a cel puin 18 servicii, pentru categoria de 3 stele- cel puin 15 servicii, la unitatea de 2 stele - cel puin 10 servicii, la o stea - cel puin 5 servicii. n cadrul criteriilor obligatorii sunt estimate: 1) starea general a cldirii: -aspect -firma -nsemne distinctive privind categoria unitii -parcare auto (garaj) -intrri pentru turiti, personal, bagaje -rampe de acces persoane cu defciene fizice, etc. 2) organizarea spaiilor i a serviciilor aferente: -numr minim de spaii de cazare -suprafaa holului de primire -servicii de recepie prevzut cu: - spaii pentru comercializare - spaii pentru pstrarea bagajelor - spaii pentru administraie - spaii pentru pstrarea echipamentelor sportive ( garderoba) - sistem de pstrare a valorilor turitilor. -oficiu pentru cameriste 3) instalaiile: -sistem de climatizare sau aer condiionat

11

-ncalzire -izolare fonic -iluminat electric -grup electrogen -ascensoare ( pentru turiti, pentru bagaje, pentru personal) 4) suprafaa minima a camerelor; 5) suprafaa minim a toaletei; 6) nlimea spaiului de cazare (m); 7) culoarele i scrile (limea minim de 1.40m); 8) numrul maxim de paturi ntr-o camer; 9) echipamentul sanitar: -grupuri sanitare comune ( 1 stea) -grupuri sanitare in camer 10) dotarea cu mobilier, lenjerie i cu alte obiecte in camere, apartamente i garsoniere; 11) seiful i posibilitile de pstrare a valorilor; 12) telefonul din camer; 13) telefax la recepie; 14) restaurant; 15) ncasarea contravalorii serviciilor pe baza crii de credit; 16) bar de zi; 17) posibilitatea de organizare a unor ntlniri de afaceri, congrese, conferine; 18) servicii minime oferite turitilor (cuprinse n tarif sau cu plata separat). Criteriile suplimentare includ evaluarea gradului de confort dup elementele, dimensiunile i dotrile concrete. Potrivit acestor criterii suplimentare, unitatea hotelier trebuie s ndeplineasc un punctaj minim: -pentru hotel de 5 stele -150 puncte; -pentru hotel de 4 stele - 120 puncte; -pentru hotel de 3 stele - 70 stele; -pentru hotel de 2 stele - 30 puncte. Pentru hotelurile apartament, punctajul este difereniat, respectiv, la 5 stele - 100 puncte, 4 stele - 60 puncte, 3 stele - 40 puncte, 2 stele - 20 puncte.

12

I. 2. Serviciul de etaj
Serviciul de etaj cuprinde spaiul cazabil format din camerele single (cu un pat), duble (cu un pat matrimonial sau separate) sau apartamentele i spaiul comun. Ar f recomandabil ca dispunerea camerelor s aib, pe ct posibil, aceeai orientare, ferite de zgomotele eventuale, ce ar putea fi auzite din exterior. Lifturile, oficiile, spaiile cu destinaie tehnic, scrile principale i de serviciu, pot fi plasate n spaiile mai zgomotoase. Numerotarea camerelor se face n ordine cresctoare, prin atribuirea unui grup de numere fiecrui etaj (ex: etaj 1-100, 101, 102,...; etaj C - 200, 201, 202,...). Camerele numerotate la fel trebuie s fie aliniate pe aceeai arip a cldirii hotelului, nsoite de prefixele care arat numrul etajului. Serviciul de ntreinere grupeaz pe fiecare etaj oficiile (de regul, minim 2 pentru guvernanta generala i cea de etaj) i spatiile pentru obiectele de ntreinere, materiale, ateliere, magaziile pentru lenjerie, spaiile pentru ascensor, pentru hidrant n caz de incendiu. Dispunerea camerelor n cadrul etajului se poate face prin mai multe soluii: de tip coridor, pe o singur parte a coridorului, in forma de Y, X, U, T sau circulara. In cazul hotelului ales dispunerea camerelor este fcuta in forma de T.

Primul aspect care

impresioneaz clientul, la intrarea n camer, este microclimatul acesteia. Instalaiile de

13

nclzire trebuie ca s asigure, indiferent de plasarea camerei i anotimpul n care se solicit cazarea, o temperatur de 20-24 grade 'C, constant i egal n toate punctele ncperii. Este recomandabil, de aceea, dotarea cu central proprie a hotelului. Umiditatea aerului din ncperi trebuie s fie de 50-70%, considerndu-se de ctre specialiti c la acest procentaj nu se produc neplceri biologice (uscarea mucoasei i ngreunarea respiraiei). Depirea valorilor menionate necesit luarea msurilor ce se impun: aerisirea, ventilaia sau umezirea aerului (cu ajutorul unor centrifuge speciale, care mprtie stropi fini de ap n aerul ncperilor). Uneori, camerele se dezinfecteaz cu dispozitive speciale de pulverizare (mai ales n perioadele cnd se anun epidemii). Camerele mobilate nchiriate sezonier: apartamentele, garsonierele, vilele sunt destinate nchirierii turistice pentru o durat variind ntre o sptmn i trei luni. Creterea rapid a ofertei de camere mobilate a permis touroperatorilor s creeze noi produse turistice (transport + cazare) la un pre mai sczut dect prin aranjament hotelier, produse adaptate n special turismului de mas.

I. 3. Camera de cazare(apartamentul)
Camera de cazare este ceea ce cumpra oaspetele la hotel. n acest cadru , ea poarta amprenta ateptrilor impuse de oaspete. De aceea este important de a cunoate care sunt doleanele oaspeilor privind camera de cazare. Un sondaj a scos in evidena tipologia funciunilor unei camere de cazare: -chambre Couchoir funcia de baza fiind asigurarea somnului(primeaz) in raport cu alte funciuni;(hotele de clasa economic, fr stele); -chambre Sanitaire-oaspetele primeaz prezenta echipamentului sanitar in raport cu alte elemente ce determin confortul; -chambre Vacances- este formula clasica a camerei de cazare, accentul se pune pe confort (dispune de balcon, terasa cu vedere spre..., ezlong etc ); -chambre Travail- rspunde cerinelor omului de afaceri in materie de confort si-i ofer tot echipamentul indispensabil: prize adaptate pentru conexiunea modemului, spaiu de lucru, la fel- masa de clcat pantalonii, perie automata pentru pantofi etc;

14

-chambre loisirs/detente(relaxare)- este cea mai scump formula de camera de cazare, propunnd la echipamentul tradiional ce asigura confortul unul specific cum ar fi: minibar, radio-reveil, TV-cablu, satelit, programe vidio etc. Pot fi identificate trei zone in cadrul camerei de cazare: -zona de primire; -zona somn/relaxare; -zona sanitar. -zona de gtit Zona de primire: este constituit din antreu Zona de odihn: camera de hotel ndeplinete tot mai multe funcii ( pentru unii reprezentnd loc de lucru, pentru alii loc de relaxare,reculegere). Pentru a satisface dorinele clientului se creeaz condiiile necesare. Zona sanitar: echipament necesar pentru a menine igiena corporal. Zona de gtit:cea in care clientul i poate prepara singur hrana. Doar deschiznd ua clientul trebuie s simt o senzaie de plcere, satisfacie. Amenajare cu gust,decor atrgtor, n totul trebuie s persiste originalitatea,culori calde,primitoare. Criteriile calificative a unei camere sunt: -suprafaa -aranjament -echipament*(mobilier si furnitura) -decorul Elemente n corelaie cu organizarea camerei de cazare: -confortul acustic(geamuri duble, ui nchise(pline), perei izolani); -iluminatul:poate fi direct, indirect sau mixt, conform nevoilor de utilizare(generalpentru camera, la captul patului cu aciune dute-vinopentru confort, suplimentat de lmpi aplicate , lampa de masa pentru decoraie si confort.); -pereii: acoperii cu materiale rezistente la soc si frecare; -podeaua:deseori mochetat(confort acustic), sau pavata(uurina n ntreinere i rezistent la uzur) sau parchet(nobleta);

15

-atribute de pat(ex. Lenjeria de pat): matras, matras de lina, traversine, 4 perne(2 de rezerva), 2 plapume(1 de rezerva), cuvertur asortata cu perdelele si decorul camerii; -produse de primire:hrtie de scris, pix sau stilou etc, set de cusut, vaxa n hoteluri de lux; -echipamente:(elemente de confort complimentare)-televizor, mini-bar, telefon, etc. -mobilier: echiparea de baz include pat, masa, scaun(pentru fiecare pat), noptiera(pentru fiecare pat), -afirm stilul i imaginea de marca a cldirii, determina rezistena, uurina de ntreinere, estetismul i raportul calitate-pre; -ncalzirea i climatizarea:general sau individual cu reglaj prin termostat. Raportul dintre diversele tipuri de camere de cazare( cu 1 pat, cu 2 paturi, cu pat matrimonial, apartamente) depinde de caracterul hotelului, categoria de confort, soluiile constructive i ali factori.

De exemplu in hotelurile de afaceri fondul de camere de cazare este dominat de camerele cu 1 pat( 60-80% din totalul de camere), n hotelurile de vacanta acest raport este caracteristic camerelor cu 2 paturi( in unele hoteluri cifra fiind de 100 %), in hotelurile pentru sportivi, cele pentru tineret predomina in fondul de camere de cazare cu 3,4 i mai multe paturi. Apartamentele sau camerele de nchiriat n locuine familiale sunt structuri de primire turistice, constnd dintr-un numr limitat de spaii, care ofer servicii de cazare i posibilitatea preparrii hranei n buctria folosit n comun cu locatarul sau n spaii special amenajate, destinate exclusiv turitilor. Apartamentele difer mult de la un hotel la altul i chiar in cadrul aceluiai hotel. Uneori dormitoarele i camerele de zi pot fi distincte, pe cnd in cazul apartamentelor tip studio, cele dou camere sunt separate doar printr-un glasvand.

16

Un hotel ofer de obicei o gam larg de faciliti (produse) pentru a satisface diversele necesiti i gusturi ale clienilor si, deci el ofer mai multe tipuri de camere care au diverse mrimi, diverse decoruri, vederi i faciliti. Camerele hotelurilor pot fi grupate in urmtoarele categorii: standard, superioar i de lux, potrivit amenajrii, mrimii i poziiei camerei: Tipul Single standard Single superioar Single de lux Double de lux Apartament Mrimea (m2) 23,5 23,5 25,5 28,6 105,9 Vederea Ctre ora La mare La mare La mare La mare Amenajarea Mobila din lemn de pin Mobila din lemn de pin Mobila din lemn de trandafir Mobila din lemn de trandafir Mobila stil

I . 4. Amenajarea interioara
Prin amenajarea interioar se nelege organizarea spaiului interior al cldirilor. Reprezint un mediu material format artificial, n scopul crerii unor condiii de confort pentru vizitatori(oaspei) i personalul hotelier. Organizarea armonioas a mediului interior are implicaii psihologice asupra individului. El trebuie sa trezeasc emoii pozitive, care ar stimula acomodarea n respectivul local. Confortul emotiv depinde in mare msur de faptul cat de corect i comod sunt organizate in mediul interior procesele pentru care este destinat spaiul respectiv. Amenajarea interioar ine de gustul si de creativitatea hotelierului, influenat de tradiiile zonei geografice i segmentele de consumatori. Atributele hotelului care contribuie la crearea stilului sau particular sunt:

17

-pentru designul exterior: faada, firma, vitrina, cile de acces,aranjamentele exterioare(amenajri horticule sau peizajistice), intrarea principal; -pentru designul interior: pereii interiori, pardoseala, plafonul, iluminarea, mobilierul, echipamentele. Principii in amenajarea interioar a hotelurilor 1.Amenajarea interioar armonizeaz cu aspectul exterior al cldirii hoteliere, ea fiind o continuare logic a acestuia. n prezent, se caut ci noi de obinere a unei arhitecturi variate si originale, care sa corespunda nu numai cerinelor funcionale i estetice, dar i celor sociale i psihologice, mereu mai pretenioase. Faptul c interiorul hotelului nu se leag cu arhitectura exterioar creeaz nemulumiri si dezamgiri din partea oaspeilor , fenomen caracteristic hotelurilor de ora. 2.La baza fundamentrii activitilor de amenajare interioar sta raionamentul funcionalitii: se pornete de la util la estetic. 3.Elementele constructive ale mobilierului, echipamentelor, operele de art, alte obiecte trebuie s aib un aspect stric loconic, terminat. 4.Ambianta trebuie s ofere senzaie de lumina, spaiu, prospeime. 5.Toate elementele decorului trebuie s fie comesurabile. 6. n totul trebuie respectat simul msurii. Indiferent de tipul sau de mrimea unui hotel, principiile de organizare interioar sunt asemntoare, pentru c sectoarele de baza sunt aceleai: cel legat de primirea oaspeilor(recepia), de gzduirea lor (cazarea) si de alimentare (restaurantul), completate cu spaiile aferente serviciilor de ntreinere, tehnice si cele destinate servirii personalului.

I . 5. Echipamentul hotelier din apartament.

18

Noiunea de echipament hotelier se refer la construciile, instalaiile, mobilierul i dotrile unitilor hoteliere. Acesta are rolul de a: -permite desfurarea proceselor de producie -asigur confortul necesar -contribuie la crearea atmosferei, avnd rol estetic Spaiul de cazare(apartamentul) este cuprins din 5 ncperi distincte: -vestibul

-baie

-dormitor

19

-living

-buctrie

I . 6. Elemente ale decorului n hotel.

20

Pereii, podeaua i plafonul Pereii interiori, de regul, sunt folosii pentru a segmenta spaiul hotelului, departajnd zonele de lucru de cele de odihn. Cptueala (pereilor i a podelei) trebuie s rspund unor cerine: -prezint un important element al decorului, contribuie la formarea ambientului in hotel, definete stilul hotelului prin utilizarea diverselor materiale de finisaj, a culorilor i motivul decorativ; -contribuie la formarea senzaiei de confort att prin proprietile tehnice pe care le presupun(acustice), ct i prin imaginea pe care o confer - asigur corespundere in materie de igien prin posibilitatea de curire rapid i uoar -prezint investiii importante(circa 457 euro/mp) Tipuri de captueal n funcie de locul utilizrii Circulaiile n hotel perei Adesea zugrvite cu vopsea protectoare sau tesatur(adezivi sunt obligatorii) podea Mocheta,( n general n scopuri acustice) perei Holul principal podea Camera de cazare Grupul sanitar perei podea Perei podea Sunt acoperii cu bucline, estura lipit, tencuial protectoare Mocheta sau placaj, marmura in cele de lux Tencuiala protectoare, vopsele, mochet sau estur cu suport de vinil lipit pe perei Mochet, (din considerente de confort) Tencuial poliester sau faian Placaj din ceramica, tencuial cu adaos de rina sau cptuit cu placi din masa plastic

Podeaua ndeplinete doua funcii de baz: -asigur posibilitatea deplasrilor in condiii de securitate -prezint element al decorului i protecie acustic. Acoperind suprafee imense podeaua este supusa unui nalt grad de uzur i degradare. n scopul meninerii podelelor ntr-o stare funcional buna, pe o perioada ct mai mare de timp, este necesar de a cunoate materialele , utilizate la finisare lor(pardoseala). Pardoseala poate fi clasificat n dependen de duritate, porozitate sau natura materialului din care a fost obinut.

21

n apartament am ales pardoseal-dur (ex:parchetul in living) ct i pardoseala moale sau elastic ( ex:mocheta in dormitor) . Finisajul de podele Finisaj dur imentat de teras i granolitic Finisaj semi-dur igl termoplastic Acopermnt moale de podea Covoare- esute, smoc, lipite adeziv, adunate electrostatic

Piatr naturala, precum Vinil n form de plci sau foi marmura, plac n form de lespede Cauciuc n form de plci sau foi igl de ceramic-de carier i igl dur glazurat mai Linoleum n form de plci decorativ sau foi Pardoseal de rin cu sau Lemn de plut n form de fr vinil sau particole de plci sau foi marmur ncorporat Chit de bitum aternut n mod in situ Magnezit i alt finisaj compoziional aternute n mod in situ sau ca blocuri mici Lemn-lemn dur aternut dung, blocuri sau parchet Gresia i faiana Gresia i faiana au un efect scontat, att n ceea ce privete estetica, ct i din punctul de vedere al unei gospodine pentru ca se curat foarte uor. Se folosesc cu precdere in camera de baie i n buctrie, uneori chiar i pe holuri. Ele trebuie sa reziste la principalii ageni chimici, la modificrile termice, s aib rezisten mecanic (la loviri, greuti), a absorbia apei. Aspectul general al pardoselei va fi corelat cu imaginea de ansamblu promovata de hotel. Materiale utilizate la finisarea pereilor despritori: 22

-vopselele. -tapetul -materiile din plastic(laminat, plastic de tip igl, estur cu suport de vinil s.a.); -esuturile din fibre; -lemnul -sticla; -metalele; -alte materiale. Fiecare din materialele menionate ofer pereilor proprieti specifice, ce trebuie avute in vedere la ntreinerea lor. Plafonul(tavanul) . Ca i pereii tavanele au proprietate de a influena spaiul, lumina, proprietaile termice i cele acustice. Contribuie la atmosfera unei ncperi.Un plafon jos poate crea o atmosfera de intimitate, dar i impresia de spaiu suprapopulat. Plafoanele joase reduc consumurile de energie,un plafon nalt creeaz o ambianta spaioas, dar rece. Iluminatul artificial Normele hoteliere stabilesc valori minime n privina necesarului de lumina. Iluminatul este un element al ambientului i al atmosfericii n hotel. El trebuie s integreze mai multe variabile: -confortul vizual- materializat prin iluminare(Lx); -vocaia iluminatului- fapul de crea prin iluminat stri ale atmosfericii : calmare, concentrare, intimitate, convivialitate, relaxare etc. a

23

Calitatea iluminatului depinde de sursele de iluminat(plafoane, policandre, ) tipul de iluminare(direct, indirect), modul de iluminare(incandescent sau fluorescent sau hologen). Iluminatul artificial in spaiile din hotel se realizeaz n mod individual n funcie de local. In camera de cazare, n vestibul se prevede iluminat general(cu posibilitate de a aciona din pat), la fel unele zone ale camerei necesita iluminare particular: la captul patului doua puncte de lumin, pentru citit. La masa de scris un lampadar cu flux direcionat al luninii. Prezint specific iluminarea grupului sanitar , din motive de securitate, este prevzut un punct de lumina general i la oglind(unul din partea de sus sau dou pe lateral ). Mobilierul i inventarul camerei de cazare. Dotarea camerei de cazare cu mobilier se face in funcie de caracterul hotelului i categoria de confort. Piesele de mobil obligatoriu prezente sunt: pat, noptier, dulap haine, scaun sau taburet(dup numrul de paturi). Localizarea mobilei se face asigurand o circulaie uoar n cadrul camerei, respectnd norme de distana ntre ele. Specificul aternutului: n Europa se pune accent pe dimensiunile patului (conform normelor:dimensiunile patului pentru 1 persoan este 100x200cm i 160x200 pentru 2 persoane. Unele hotele sunt echipate cu paturi King Size dimensiunile crora constituie 200x200). Se tie c popoarele de origine latin aa ca francezii prefer patul dublu pe cnd anglo-saxonii prefer paturile separate. O persoan n timpul somnului elimin circa 350 g de ap i se mic de 20-30 ori. Deci hotelierul trebuie s ofere confort i s asigure igien.

24

Televizorul. -devine un atribut nesesar al camerei de cazare, dat fiind faptul c depete funcia de simplu furnizor de informaii. Pentru hotel o surs de venit suplimentar. Aparatul fiind dotat cu dispozitive ce permit realizarea unor funciuni, utile att pentru oaspei ct i pentru hotel, cum ar fi: Servicii complementare: Telecomanda devine mijloc de legtur inter-service: -de la etaje spre recepie (starea camerelor, gestiunea mini-barului) -de la etaje spre serviciu Servicii suplimentare predestinate clienilor: -Cablu sau satelit care ofer gam larg de programe -Pay TVsau Pay per view: selecia unor filme contra unei pli(24 h) -Diverse jocuri gratis sau contra plat -Internet: acces gratuit Interactivitatea informativ: -Teletext (meteo, bursa valutar,evenimente etc.) -Prezentarea evenimentelor cu caracter local sau regional -Consultarea facturii Interactivitatea serviciilor: -Mesagerie -Trezire -Radio Telefonul Camerele de cazare sunt dotate cu aparate telefonice constructiv modificate i prezint unele specificitati: -nu pot fi accesate dect prin staia telefonic a hotelului

25

-au numrul de telefon corespunztor numrului camerei de cazare; -discul aparatului permite accesarea directa a unor servicii din hotel -localizarea aparatului in camera de cazare se face in aa mod ca s asigure funcionalitate: lng pat, pe masa de scris, n sala de baie. Ehipament de semnalizare i apel n caz de incendiu; cldirile trebuie s fie dotate cu sisteme de prevenire a incendiilor. Instalaii sanitare n hotel Alimentarea cu apa. O problem de baz n asigurarea bunei funcionri a hotelului o constituie alimentarea cu apa i evacuarea apei uzate. n acest scop n cadrul cldirii hoteliere sunt funcionale instalaiile sanitare. n majoritatea cazurilor sursa de alimentare cu ap a construciilor hoteliere o constituie reeaua de ap a localitii; pentru uniti izolate(cabane sau moteluri) se recurge la captri proprii, care necesit toate lucrrile i amenajrile specifice. Pentru o buna funcionare a instalaiilor interioare, consumatoare de ap, trebuie s se dispun, la branare, de debit , presiune suficient i regim permanent.Cnd debitul este insuficient, este necesar intercalarea unui rezervor de acumulare i a unei instalaii de pompare. Reeaua interioar, format din evi (furtunuri)din metal sau materiale flexibile, asigur cu apa potabil sau industrial (tehnica) punctele de consum de ap: robinei, duuri, baterii de robineti. Acestea din urma fiind instalate pe lng czile de baie, chiuvete, closeturi, piscine s.a. Branamentul reelei interioare la cea a localitaii se face, de regul, n subsului cldirii fiind prevzut un contor de eviden a consumului de ap. Ap cald menajer trebuie s aib aceleai proprieti ca i apa rece(mai puin temperatura).

26

Prepararea centralizat a apei calde se face la punctul termic sau n central termic, n boilere, aparate de contracurent sau n rezervoare.Temperatura apei calde menajere nu va depi +65grade C. Aprovizionarea construciilor hoteliere cu apa potabila(rece i cald) se face n conformitate cu normele sanitare, stipulate de legislaie. Reea separat n cadrul aprovizionrilor cu apa este cea aferent instalaiei de combatere a incendiilor. Const din hidrani de incendiu, amplasai n locuri vizibile i uor accesibile. Canalizarea i echipamentul sanitar. Reeaua de canalizarea apelor uzate la construciile hoteliere este n strns legtur cu cea de alimentare cu ap att din punct de vedere al proiectrii ct i al exploatrilor. Sistemul de canalizare asigur evacuarea apelor provenite : din racordarea echipamentului sanitar, de la buctrii, spltorii, piscine,etc., la fel cele provenite din precipitaii atmosferice. Reeaua de canalizare se va realiza cu respectarea urmtoarelor recomandri: -traseele vor fi ct mai drepte i mai directe, cu curbe largi, cu posibiliti uoare de control i ntreinere; -nu se recomand montajul reelelor n pardoseal, fr tunele circulabile sau etaje tehnice; -montajul coloanelor se va face n ghene special prevzute n acest scop,cu ieiri sub acoperiul cldirii i cu posibiliti de a se putea verifica de pe fiecare palier; -evile de canalizare verticale i cele orizontale trebuie conectate n aa mod ca s nu permit scurgeri de apa i eliminarea gazelor de canalizare; -alegerea dimensiunilor i formelor de legtur frontal a evilor de canalizare se face n conformitate cu normele n vigoare.

27

Echipamentul sanitar din dotarea cldirilor hoteliere este ales cu respectarea urmtorilor factori de influent: tehnici,economici i estetici. n cadrul construciei hoteliere sunt ntlnite urmtoarele tipuri de echipamente sanitare: -chiuvet (de diverse mrimi i materiale de fabficaie);

-cad de baie;

-cad de du;

-bideu;

28

-closet(cad WC)

Fiecare din cele menionate pot fi fabricate dintr-o diversitate de materiale:faiant, tabla emalat, mase plastice i in variate soluii constructive. n cadrul construciilor moderne numerele de cazare au grup sanitar separat, nzestrat cu trei sau patru piese. n hotele vechi sau de categorie de confort modesta, n camerele de cazare cu un pat, cat i cu doua paturi, grupul sanitar conine doua piese.La unele hotele se ntlnesc camere de cazare dotate exlusiv cu chiveta, urmnd ca sala de baie, sala cu duuri, WC sa fie comune pentru ntreg etajul de cazare.

Grup sanitar simplu cu ghene separate pentru coloanele instalaiei sanitare i pentru canalele de ventilaie: 1-closet cu rezervor montat la seminlime; 2-port-hrtie; 3-port-prosop; 4-cad de baie; 5-lavoar; 6-port-spun; 7-robinete de nchidere pentru apa pe fiecare grup sanitar (pe nivele); 8-coloane(ap i canal) pentru instalaii sanitare; 9-canal de ventilaie;

29

Instalaii de nclzire Pentru nclzirea diverselor tipuri de construcii hoteliere pot fi utilizate mai multe sisteme posibile: -nclzire individual(cu sobe pe baza de combustibil solid, lichid sau gaze naturale, cu aparate electrice de nclzire); -nclzire central, reprezint un sistem n care sursa de cldur este distribuit n toate ncperile cu ajutorul unor fluide care pot fi apa cald, aburul sau aerul cald. n sistemul de nclzire centrala n calitate de corpuri de nclzire sunt folosite n mod uzual radiatoarele din fonta, convectoarele sau suprafeele radiante(plafoanele sau pardoselele). Sursele de cldur pentru asigurarea nclzirii centrale pot fi surse proprii ale hotelului, surse vecine la care hotelul este racordat, reeaua de termoficare a localitii. Instalaii de ventilare n hoteluri se utilizeaz ventilare(schimbare de aer) natural i mecanic(artificial).n camerele de cazare ventilarea se face cel mai corect prin ferestre i uile de la balcon. La fel se recurge la ventilarea naturala pe verticala, prin canale de aer. ncperile cu degajri ru mirositoare sau nocive, cum sunt closetele, bile, depozitele, garajele sa. sunt prevzute cu ventilaie mecanic att de evacuare ct i de introducere a aerului, fiind utilizate n acest scop instalaii de introducere a aerului. Instalaii de climatizare Prin climatizare sau condiionare a aerului se nelege meninerea anumitor parametri ai aerului intr-o ncpere, pentru a asigura maximum de confort uman. Parametrii care condiioneaz starea de confort sunt:temperatura, umiditatea relativa, viteza de micare a aerului n ncpere, presiunea i coninutul de praf. Pentru obinerea parametrilor necesari aerul este n prealabil prelucrat n aparate speciale denumite aparate de condiionare a aerului.

30

CAP. II.ALEGEREA SOLUTIEI CONSTRUCTIVE I JUSTIFICAREA


II. 1. Descrierea apartamentului(amplasarea, dotarea, schema)
Apartamentul este situat la etajul al IV lea al Hotelului CRISTALde 4* , amplasat ideal n centrul Braovului( ora vechi, cu cldirile sale impresionante din Evul Mediu trziu i secolul al 19-lea ), la grania dintre zona veche i zona de afaceri a oraului , avnd un acces auto facil indiferent de direcia din care se sosete , cu o arhitectura deosebita care permite vizionarea ntregului ora. Acest Hotel se adreseaz calatorului modern i sofisticat. Echipamentele i instalaiile necesare dotrii apartamentului sunt urmtoarele : a) n vestibule: - dulap pentru haine i nclminte cu oglinzi -parchet b) n dormitor : -pat dublu prevzut cu pleduri i lenjeria aferent -2 noptiere prevzute cu veioze - dulap -instalaii: aer condiionat -mochet c) n baie: -echipament sanitar: cad, lavoar , WC i bideu - port-spun , port-hrtie , port-prosop; -oglind -usctor de par montat n perete (4 i 5 stele) -gresie -faian -covora pentru evitarea alunecrii -co de gunoi

31

d) n buctrie: -frigider -aragaz -blat+dulap -chiuvet -mas + 4 scaune -co de gunoi -gresie -faiant e) n living : -canapea -fotoliu -televizor -masu -telefon -parchet + covor Accesorii: -prosoape -papuci -periua de dini -spun -ampon -jaluzele -corpuri de iluminat

32

Schema apartamentului mpreuna cu dotrile acestuia (vedere 3D).

33

Schema dimensiunile fiecrei ncperi.

apartamentului

si

Suprafaa total a apartamentului ct i dimensiunile fiecarei ncaperi sunt prezentate n tabelul urmtor : Nr. ncpere 1 2 3 4 5 6 7 Destinaia Hol intrare Living Buctrie Dormitor Baia mare Baia mica Balcon Total suprafa Suprafaa utila (mp) 2.09 17.29 3.9 16.32 8.90 3.04 3.00 54.44

II . 2. Elemente ale decorului n hotel


Pereii n apartament pereii sunt placai simplu , distributivi de tip D cu grosimea ncepnd de la 75 pn la 130 mm , formai prin asamblarea a 2 plci NIDA prinse cu suruburi pe un schelet metalic ce delimiteaz un gol de construcie. Prin folosirea acestor placi se reduce transmisia zgomotului cu pana la 4 dB n comparaie cu utilizarea unei placi standard de aceeai grosime.

34

Avantaje specifice: - adaptare perfecta la renovri i amenajri interioare. - gama larg de performante mecanice, acustice, termice i de rezistent la foc. - compatibilitate de produs i tehnic cu placrile i plafoanele NIDAsystem. - gol de construcie de la 49 mm la 99 mm ce permite incorporarea de material izolant, evi, canalizri etc. - economii la costul structurilor de rezisten datorit greutii reduse pe metru ptrat. Parchetul Parchetul este din lemn masiv/tradiional din esene exotice i indigene ECOLEMN , obinut dintr-o unica esena de lemn. Fiind rece vara i cald iarna, silenios, rezistent, economic, versatil, elastic i durabil, alegerea acestuia pentru spaiul de locuit este motivata att de factorii tehnici ct i subiectivi. Acest parchet reprezint cea mai clasica, eleganta i funcionala forma de pardoseala, pe care nici o moda efemera i nici apariia altor materiale nu reuesc sa o detroneze. Esena de lemn exotic si indigen este de culoare deschisa , mai exact de stejar ,iar suprafaa total ocupat de parchet n living este de 17.29 mp.(in hol 2.09). Dimensiuni : 15 x 80 x 500 mm (cu nut i feder). Pre: 19.99 lei/mp :total (living) : 345.00 lei

35

Mocheta Mocheta cu fire rsucite este cea mai indicata in dormitor deoarece ii ofera camerei un aspect plcut. Ideala n orice anotimp ea reprezint o soluie modern pentru a acoperi i a proteja pardoseala . Culoarea mochetei alese bate spre un galben deoarece da camerei sentimentul de cldura i intimitate. Instalarea mochetei :

Pentru instalarea mochetei trebuie urmai paii: 1. Msurarea suprafeei: se msoar toat suprafaa care va fi acoperit cu mochet. 2. Tierea mochetei: dup ce se msoar podeaua, se ntinde mocheta. Dac este nevoie de mai mult spaiu, se poate ntinde ntr-o alta camera. Pentru a tia mocheta, este recomandat s se pun o rigla pe mocheta i s se taie mocheta cu cuterul lsnd aproximativ 10 cm n plus la toate cele 4 laturi ale mochetei. 3. Tierea bucilor suplimentare: se ntinde mocheta n camera n care se dorete aplicarea. Se taie bucile suplimentare la coluri, cu un cuter. Pentru camerele mai mari, este recomandat s se foloseasc un ntinztor pentru a ntinde cutele mochetei. 4. Pregtirea pentru instalarea ipcilor: se face o gaur n baza de sub ipc cu o bormain i se nurubeaz de perete 5. Instalarea ipcii: dup instalarea mochetei si nurubarea ipcii pe perete, mocheta este instalata. Dimensiune: 50 x 50 cm. Pre/mp : 22 lei Gresia Total : 359.00 lei

36

Gresia att din buctrie cat si din baie este rezistenta la aciunea luminii, la zgriere si este uor de ntreinut cu suprafaa activata fotocatalitic (autocuratare) cu efect antibacterian. Ea are un aspect mat cu propietai de anti-alunecare si rezistenta la abraziune. Culoarea bej(din buctrie) a plcii creeaz o legtur cu pmntul si da conotaia rustic a designului , iar albastrul(in baie) denumit cea mai rece culoare , ii da o stare de linite, de calm profund. Suprafaa totala de gresie in cele 2 bai i n buctrie este de 15.74. Dimensiune : 30x30 Grosime(mm): 9.00 Pre/mp : 22.00 lei Total : 346.28 lei Faiana Faiana apra zidria de umezeala si asigura o igienizare mai simpla a camerelor respective. Fiind impermeabila, faiana are rolul unei bariere pentru umiditate, in special in partea de jos a pereilor unde temperatura este mai sczuta. Fiind mai delicata are o slaba rezistenta la lovire si la diferene brute de temperatura. O consecina este ca nu poate fi folosit dect n interiorul locuinei, pentru exterioare fiind recomandate materialele tratate special in acest sens. Peretele care va fi acoperit cu faiana trebuie sa fie suficient de gros si rigid pentru a suporta greutatea acesteia. Avantaje : - durabilitate si impermeabilitate; -rezistena la ageni chimici i raze UV; - flexibilitate la adaptarea pentru suprafee complexe; - uurina de punere n manopera, ntreinere i schimbare n cazul deteriorrii. Culoarea bej-nchis a faianei din buctrie i alba din baie se poate combina cu variate piese de decor cat i cu gresia asortata din aceeai colecie.

37

Suprafaa total de faiana att din buctrie(5.1 mp) ct i din cele 2 bai (baia mica =17.85 mp i baia mare =31.91) este de : 54.86 mp Dimensiuni: 20x30 cm Pre/mp : 30.00 lei Total : 1645.8 lei Iluminatul artificial n apartament , n vestibul se prevede iluminat general(cu posibilitate de a aciona din pat), la fel unele zone ale camerei necesit iluminare particular: la captul patului doua puncte de lumin, pentru citit. Aceasta lamp cu LED-uri pe care am ales-o n vestibul se monteaz pe perete avnd corpul format din otel inoxidabil. Ea emite lumina multicolora acoperind aproape intreg spectrul vizibil si are un consum redus de energie electrica . Caracteristici tehnice: tensiunea de alimentare: 12VDC ( Minim 11Vdc, Maxim 15Vdc) puterea maxima consumata: 3W grad de protecie: IP44 Dimensiuni: nlimea : 380 mm distanta maxima fata de perete: 140mm diametrul corpului: 75mm Pre : 90 lei Pentru buctrie trebuie acordata o importanta deosebita mesei de lucru, iar lampa fluorescenta tubulara este cea mai potrivita deoarece emana o lumina constanta si intensa. Tonalitatea ei alba si rece, care in alte spatii poate sa para neplcuta, confer buctriei un aspect curat. Eficacitatea luminoas este de 4 ori mai ridicat dect a lmpilor cu incandescen

38

i are un consum redus de energie.Functioneaz n montaj cu balasturi inductive cu sau fr starter. Putere: 1x36W Specificaii tehnice : -difuzoare acrilice prismatice clare i opale (PMMA). -sunt singurele piese care continua conceptul de design trapezoidal SQL. -materialele folosesc garanii, colturi stabile, rezistena la razele UV i un design atractiv. -lampa VDE 0711 / IEC 598 ENEC Dimensiuni : A(adancimea):106 ,L(lungime):660 ,H(nlime):71 ,D(distanta dintre prinderi):551 Greutate : 1245 Pre : 45.00 lei Santigao este un corp de iluminat tip lustr , modern pentru living, avnd 5 brae flexibile i trei combinaii de materiale care satisface orice gust. Pentru aceasta lustr se vor folosi 5 becuri economice cu lumin calda pentru o redare foarte bun a culorilor. Avantaje: -lumina este direct pentru o atmosfera cald, sud americana, gata de samba. -bratele sunt flexibile pentru punerea n evidena a anumitor zone, tablouri, obiecte dragi. -design-ul este modern cu trei combinaii de metal i sticl pentru uurina n asortarea cu interioarele -intretinere uoar Materialul este din nichel mat iar becurile potrivite sunt de tip E14. Putere: 5x40W Dimensiune: H(inaltimea):43 ; D(diametrul):50 cm Pre : 165.00 lei

39

Cele 2 veioze alese pentru dormitor au un design rustic i sunt confecionate din alama , lemn i alabastru.Ele au funcia de touch dimer i nu necesita ntreruptor ci doar un cablu de alimentare. Avantaje: -abajur inimitabil din alabastru executat manual. -reglare continua a intensitii luminii prin simpla atingere a corpului veiozei. -design rustic potrivit pentru locuine de weekend gen cabana. -intretinere facil Putere : 1x60W Becuri: E27 Dimensiune:H(inaltimea):35 cm ; l(latime) 30 cm Pre: 180.00 lei (1 buc) , 360.00 lei (2 buc) Aplica moderna IP44 pentru baie i oglinda numita i Pegasus are un design ultramodern avnd att 1 sau 2 spoturi ct i un suport din nichel mat i sticla satinata anti-strlucire. Avantaje: -sunt protejate mpotriva apei, a umezelii i a prafului, fiind omologate IP44. -sunt aprobate pentru folosirea n baie. -lumina calda, care reda perfect culorile, ideala pentru machiaj. -montare i ntreinere uoara. Putere : 1x40 W Becuri : G9 , 230 V Dimensiune : H(inaltime):170 mm ; l(latime): 65 mm ; A(adancime): 110 mm Pre : 100.00 lei Mobilierul camerei de cazare Patul

40

Patul este elementul central al oricrui dormitor. Aceasta piesa de mobilier este foarte confortabila deoarece i ofer clipele mult dorite de relaxare dup o el zi aglomerat. El este realizat din pal melaminat i cant ABS de culoare maro .Datorita acestei structuri este practic i are o rezistenta mai mare putnd fi utilizat pe o perioada mai ndelungat. Noptierele sunt ataate de pat n lateral avnd un singur sertar i fiind deasemenea practice pentru a avea la ndemna obiectele personale, iar materialul este tot din pal melaminat de culoare maro. Dimensiuni pat : L(lungime):207 cm ; l(latime): 167 cm ; H(inaltime):35 cm. Dimensiuni noptiere : L(lungime):30 cm ; l(latime): 40cm ; H(inaltime): 35 cm. Pre : 955.00 lei ( + noptiere). Salteaua ortopedica Salteaua ortopedic mbin cu succes proprietile ergonomice cu cele de confort. Are la baza arcuri tip Bonell fabricate din otel carbon de 2,2 mm avnd o nlime de 14,5 cm si un diametru de arc de 80/44 mm. Pentru sntatea dvs., pe limea reelei de arcuri se gsesc supori ortopedici de spuma, iar pe laturile reelei de arcuri se gsesc margini de spuma, ce confer saltelei att aspectul cat si proprietile necesare pentru un somn linitit i sntos. mbrcmintea textila tip Jaquard tratata antibacterian i antialergic este matlasata cu un strat de minet,TNT i terasin. Pentru creterea rigiditii la 4 rnduri de arcuri se

41

introduce ntre arcuri o fie de spuma poliuretanica.

Salteaua are doua fete una de vara si una de iarna. Fata de vara ofer o mai mare circulaie a aerului intrat prin butonii de aerisire conferind o senzaie mai rcoroasa. Fata de iarna are proprieti izolante sporite, fiind mai clduroas. Ea nu trebuie ndoit i trebuie ferita de umezeala. Grosimea ei este de 22 cm Dimensiuni: 200x160 cm Pre : 451 .00 lei

Lenjeria de pat Lenjeria este un produs casnic, din categoria textilelor indispensabile. Rolul acesteia este de a asigura, protecia, igiena, confortul i chiar relaxarea. Lenjeria Tac Satin Joyce reprezint un set pentru pat, de calitate ridicat. Are un 42

design interesant si foarte plcut din punct de vedere estetic. Este compus dintr-un cearceaf de pilota 200 x 220 cm, un cearceaf de pat 240 x 260 cm si 4 fete de perna 50 x 70 cm. Lenjeria este realizata 100% din bumbac satinat i este foarte moale, uoara, fina si plcut la atingere. Curarea produsului presupune folosirea temperaturilor ridicate, att la splare cat i la calcare. Se folosete detergentul pentru rufe colorate, dar nu i nlbitorul sau substane pentru curarea chimica. Culoare: alba Pre : 300.00 lei. Canapeaua Canapeaua din living numita i Oslo este extensibila i da un aspect aparte de eleganta i rafinament cat i posibilitatea persoanelor de a se odihni sau de a se relaxa.

Rama de ezut si sptar a canapelei este realizata din lemn de fag, echipata cu carcasa de arc oelit biconic nedeformabil (Bonnel ) tip saltea, ceea ce asigura o rezistenta sporita. Ea deine i un spaiu de depozitare numita lada care este executata din placa aglomerata din lemn E1 ntrit i rigidizata cu lonjeroane din lemn de fag. Blocurile din lemn de fag montate la mbinrile de colt , asigura rigiditatea si durabilitatea canapelei.

43

Poliuretanul de nalta densitate este mbracat in vata siliconica si asigura o calitate superioar ,iar sistemul de extensie TIP sertar cu role este deosebit de fiabil si uor de utilizat . Dimensiuni(L , l , H): -Canapea 3 locuri Oslo : 225 x 160 (supraf. de dormit -140 x 180) x 85. -Canapea 2 locuri Oslo : 160 x 85 x 85 . -Fotoliu Oslo : 100 x 85 x 85. -Taburet Oslo : 70 x 70 x 45. Pre : 2250.00 lei Dulapul/ifonierul ifonierul format din pal melaminat (cu grosimea de 18 mm) si cant ABS de culoare maro si alb, ofer dormitorului un aer distins si modern. Este foarte ncapator i practic deoarece in el se pot depozita haine intr-un numr foarte mare si pentru ca este prevzut cu 4 sertare, polie si bara de haine. Plcile de pal care intra in contact cu pardoseala sunt protejate cu piciorue de plastic, iar mnerele sunt din aluminiu satin. Dimensiuni(dulap): L:240cm ; l:52 cm ; H: 200 cm Dimensiuni(oglinzi):3 mm Pre: 1850.00 lei Dulap (hol) Mobilierul de hol confer un stil unic , simplitate cat i un spaiu ideal pentru amenajarea apartamentului. El este alctuit din corpuri modulare realizate din PAL melaminat(vanilie i cire American cu grosimea de 18 mm), canturi ABS , oglinda (4 mm) i mnere ( cromate tip buton). Dimensiuni(L, l , H): 150/40/200 cm

44

Pre: 828.00 lei Televizorul Televizorul LCD LG 32LH3000, Full HD este foarte bun deoarece vine echipat cu tot ce se poate la momentul actual. Are un contrast foarte bun, moduri de Energy-Saving, timp de rspuns excelent, iar schimbarea posturilor TV se face repede si fr s prezinte lag. Caracteristici generale: Dimensiuni (W x H x D) cu stand: 805 x 583 x 224 mm Dimensiuni (W x H x D ) fr stand: 805 x 531 x 79.9 mm Diagonala ecran (cm): 81 Putere consumat: 150 W Greutate (Kg): 10.6 Rezoluie: 1920 x 1080 Culoare: Negru Caracteristici speciale: -Control imagine - AV Mode pentru Cinema, Sport si Jocuri -Ceas oprire (timer) Pre : 1299.00 lei Msu Msu este foarte accesibila si de buna calitate. Ea are un design modern care denota prezenta elegantei si a stilului. In living masa este confecionat din sticla ultradur , cadru metalic nichelat cu inserii de lemn, suport inferior sticla mata cu model si un blat din sticla de 10 mm. Dimensiuni : 120x65 cm

45

Pre : 350 lei Telefonul Telefonul(amplasat n living) este fabricat din material rezistent mpotriva uzurii i a loviturilor, care nu-i va schimba deloc culoarea odat cu trecerea timpului. Cifrele i literele de pe butoanele aparatului nu se vor terge niciodat, pentru ca sunt turnate n interiorul plasticului i nu sunt imprimate deasupra, ca la alte aparate de telefon. Modelul dat este dotat cu un monitor LCD cu dimensiunea de 3 i rezoluie nalt, care permite formarea unei imagini calitative. Funcia de vizor al uii v permite s vedei vizitatorul i s vorbii cu el nainte de a-i deschide ua. Spre deosebire de telefoanele obinuite, n memoria crora se pot pstra pn la 10 numere de telefon recent apelate, telefoanele hoteliere sunt dotate cu funcia de tergere a ultimului numr apelat dup 5 minute, ceea ce asigur confidenialitatea deplin a oaspeilor hotelului, fiind un avantaj important pentru hotelurile care primesc oaspei VIP. Caracteristici tehnice: -Funcia de vizor al uii -Deconectarea automat a liniei ocupate -Monitor LCD color 3 -Reglarea volumului soneriei -Receptorul este compatibil cu aparatele auditive -Conector pentru conectarea cablului receptorului la aparatul de telefon -Lungimea maxim a numrului de telefon format este de 32 cifre -Reglarea sunetului n casc i speaker (la baz) -Buton de formare repetat a ultimului numr apelat (REDIAL) -Funcia de reinere a apelului (HOLD) -Buton ascuns pentru memorarea numerelor i atribuirea lor butoanelor de formare rapid a numerelor (STORE)

46

-Buton ascuns pentru instalarea unei pauze cu durata de 3.6 secunde n numerele nregistrate n memorie (PAUSE) -Funcia de speaker -Butonul MUTE Deconecteaz sunetul de ieire fr s ntrerup apelul -Butonul MON Supraveghere video n afara ncperii Dimensiuni: L(lungime):200 mm ; l(latime):130 mm Pre : 598.79 lei Aerul condiionat Aerul condiionat DubluSplit NORDSTAR CMD58/X2 9000+12000BTU este ideal pentru rcirea i nclzirea a doua camere cu mrimi diferite: 16-20mp. Caracteristici constructive: compresoare eficiente: Toshiba, Panasonic schimbtoare de cldur eficiente, dotate cu turbulatoare si sisteme de evacuare rapida a condensului ventilatorul unitii externe are paletele cu suprafaa de atac in forma de dinte de fierstru ceea ce reduce zgomotul de funcionare funcioneaz cu freon R410A Funcii: programare pornire/oprire program de funcionare pe timp de noapte, adapteaz funcionarea aparatului la necesitile de confort pe timp de noapte distribuie multidimensionala a aerului in ncpere deumidificare, permite scderea umiditii aerului fr a influenta temperatura ambientului autodiagnoza i autoprotecie, n caz de eroare se afieaz codul erorii. DATE TEHNICE:

47

Putere: Putere rcire: 9000+12000 BTU/h Putere nclzire: 9000+12000 BTU/h Consum electric: Consum electric rcire: 2.11W Consum electric nclzire: 2.05W Eficienta: Eficienta energetica la rcire EER: 2.75W/W Eficienta energetica la nclzire COP: 2.94W/W Debit aer: 400+500m3/h Dimensiuni: Dimensiuni U.I.: 790x270x180mm Dimensiuni U.E.: 790x270x180mm Greutate: Greutate U.I.: 9+10kg Greutate U.E.: 64kg Nivel de zgomot: Nivel de zgomot U.I.: 32~41dB(A) Nivel de zgomot U.E.: 55dB(A) Pre : 2500.00 lei

Lavoarul (in bai) Lavoarul de marmura numit si ROCA este un lavoar cu consola si cu un design modern avnd un aspect deosebit i plcut. Este deosebit de rezistent si are suprafee netede , curarea fcndu-se foarte uor.

48

Caracteristici: - finisare foarte buna a suprafeei ce mpiedic depunerea murdriei si a bacteriilor asigurnd igiena in baie; - rezistenta foarte ridicata la ocuri termice; - duritate ce confer produslui rezistenta la impact, zgrieturi, abraziune si substanele chimice coninute de detergeni; - durabilitate si pstrarea aspectului strlucitor o perioada ndelungata de timp; - stil si funcionalitate; - aspect atractiv ce confer eleganta bii; - ntreinere uoara datorita suprafeei netede, fr pori; -proprieti anti-calcar, anti-fonice; -fixarea i montarea este uoara. Dimensiuni : 87x47x86 cm Pre : 420.00 lei(1 buc) , 840.00 lei(2 buc) Chiuveta (in buctrie) Chiuveta Admiral ADG 611-L este alctuita dintr-un material numit fragranite care nu se pteaz, nu se zgrie, rezista la ocuri i la cldura i se curata uor. Coloratura se menine neschimbata de-a lungul timpului. Fragranite este un din natural si avnd un si dur. conin si ele elemente din Fragranite. Dimensiuni : 970x500 Pre : 1025.00 lei material compus pulberi de granit raini acrilice, aspect compact Unele robinete

49

Cada Cada acryl Next ofer confort si prin forma sa aduce un plus de eleganta in stil minimalist in amenajarea bii. Cada Next este fabricata dintr-o placa de acryl, cu grosime de 5 mm, armata cu un strat de fibra de sticl la exterior i consolidata in partea inferioara cu placa de lemn nglobata in corpul czii. Dimensiune:1800x800 Pre: 720.00 lei WC-ul Wc-ul cu rezervor este conceput pentru a satisface nevoia de confort, igiena,durabilitate, aspect estetic plcut, funcionalitate i nu in ultimul rnd nevoia de ntreinere cat mai uoara. El se caracterizeaz prin : -finisare foarte buna a suprafeei ce mpiedica depunerea murdriei si a bacteriilor asigurnd igiena perfecta in baie - rezistenta foarte ridicata la ocuri termice - duritate ce confer produslui rezistenta la impact, zgrieturi, abraziune si substanele chimice coninute de detergeni - durabilitate i pstrarea aspectului strlucitor o perioada ndelungata de timp - aspect atractiv ce confer eleganta bii - stil si funcionalitate - ntreinere uoara datorita suprafeei netede, fr pori. Caracteristici tehnice: -material : portelan -scurgere: orizontal -dimensiuni(L,l,H): 390 x 355 x 690 mm.

50

-culoare: alba Dimensiuni rezervor(H,l) : 410x385 Pre : 350.00 lei(1 buc) : 700.00 lei(2 buc : in cele 2 bai) Bideul Bideul este poziionat lng vasul de toaleta asigurnd utilizatorului un plus de igiena pe parcursul zilei i nainte de culcare. Calitatea finisrii este foarte importanta pentru meninerea suprafeei curate, lipsa porilor de pe suprafaa mpiedicnd dezvoltarea bacteriilor. Bideul este fabricat din porelan, de culoare alba i are duritatea 9 pe scara Mohs, cu o singura treapta mai puin dect cea a diamantului, ceea ce asigura o mai buna durabilitate. Dimensiuni: 350 x 530 x 380 Pre: 300.00 lei Baterii Bateriile au o durata de funcionare foarte mare datorita materialului din care sunt fabricate i posibiliti multiple de economie de apa si energie. Robinetele au o scurgere silenioasa ,cu un jet regulat ce da o senzaie de un volum mare de apa. Reglarea se poate face rapid, iar ele nu necesita ntreinere deoarece nu adera calcarul si nici nu se dezvolta bacterii. Bateriile alese pentru amenajarea interioara a apartamentului sunt urmtoarele: 1. Baterie lavoar monocomanda din inox cu finisaj crom. Pre: 240.00 lei(1 buc) : 720.00 lei(2 buc:in cele 2 bai)

51

2 . Baterie bideu monocomanda din inox cu finisaj crom, cartu ceramic de 35 mm, racorduri flexibile, capac ventil 11/4 cu tija de acionare.

Pre: 3 . Baterie

250.00 lei monocomanda cada cu , cu un cartu de 40 mm

eava lunga din inox si finisaj crom si un furtun de 150 cm.

Pre: 400.00 lei

4 . Baterie buctrie cu un singur robinet apa calda-apa rece si cu disc ceramic, finisaj Chrome. Pre :275.00 lei

52

Accesorii baie Materialele din care sunt produse accesoriile sunt de foarte buna calitate deoarece ele nu vor rugini si vor fi cat mai rezistente in timp.

Suport hrtie igienica cu aprtoare, produs din alama cromata. Greutate: 0.48 Pre : 40.00 lei(1 buc) : 80.00 lei(2 buc)

Suport prosop cu bara cromata de 61 cm. Greutate: 0.85 kg Pre: 54.00 lei(1 buc) : 108.00 lei(2 buc)

Perie WC + suport de sticla Orfeus-cromat. Greutate : 0.37 kg Pre: 65.20 lei (1 buc) : 130.00 lei(2 buc)

53

Dozator spun lichid + suport cromat (0.15 l). Greutate : 0.48 kg. Pre: 48.00 lei(1 buc) : 96.00 lei(2 buc)

Suport cromat pentru pahar din sticla. Greutate : 0.42 kg(inclus si paharul). Pre : 39.00 lei(1 buc) : 78.00 lei(2 buc)

Oglinda de baie cu etajere si spot luminos. Dimensiune: 750 x 500 Pre: 240.00 lei(1 buc) : 480.00 lei(2 buc)

Usctor de par Usctorul de par are un reglaj al temperaturii pe 2 trepte. Priza este incorporata avnd o protecie de anti-umezeal , zgomot redus , uor de utilizat , rezistent si modern. Caracteristici:

54

-Voltaj: 220v~/50hz -Putere: 1200W -Curent: 5.5A -Volum aer: 71m/h -Viteza aer: 13m/s -Dimensiuni: 153x210x91mm -Greutate: 1.5kg Pre: 140.00 lei(1 buc) : 280.00 lei(2 buc). Prosoape Prosoapele albe de tip Hotel sunt confecionate din Frottier 100% bumbac, fir pieptnat , cu o greutate de 600gr./mp si cu un tratament de anti-nglbenire. Dimensiune: 50x90cm Pre : 29 lei (buc) : 116.00 lei (4 buc). Papuci Papucii sunt de unica folosina si ideali pentru a fi purtai in camera de cazare(fiind foarte comozi). Sunt confecionai din pnza de bumbac alba cu talpa antiderapanta. Cu toate ca sunt nedecupai materialul din care sunt confecionai ofer posibilitatea unei bune respiraii a pielii. Fiind unisex cu o mrime universala, ei pot fi purtai de orice persoan. Pre: 1,5 lei (1 pereche) , 6 lei ( 4 perechi) Jaluzele Jaluzelele verticale alese att in dormitor cat i in living sunt decorative , i n acelai timp funcionale i flexibile ca design i aspect. Ele creeaz o atmosfera plcuta moderna i de relaxare datorita materialului i texturi alese.

55

Caracteristici ale jaluzelelor: -sunt atractive, ieftine, ofer un ambient plcut ncperilor si se potrivesc oricrui dcor; -se pot deschide parial sau complet, aa nct sa se poat decide cta lumina va ptrunde in ncpere; -materialele sunt tratate cu rini sintetice ca s reziste mpotriva efectului razelor solare la decolorare, sunt antistatice, ignifuge i pot fi lavabile; -bara de susinere este din aluminiu eloxat de culoare alba. In amndou ncperile (att n living cat i n dormitor) culoarea jaluzelelor este alba. Singura diferena dintre ele este accea ca , in dormitor jaluzele sunt lungi pana la pardoseala, iar in living ele sunt scurte. Dimensiuni jaluzele living(L , l ) : 1.60 , 1.30 cm. Dimensiuni jaluzele dormitor(L , l ): 1.80 , 1.90 cm Pre : 24 lei/mp Pre jaluzele living : 69.6 lei Pre jaluzele dormitor: 88.8 lei

Covorul Covorul este un element esenial al decorului,el joaca rolul de unificator al amenajrii, da tonul in alegerea accesoriilor textile sau puncteaz ncperea cu o tusa altfel, nveselind un spaiu neutru. Covoraul de baie este foarte moale, pufos cu o protecie formata din latex de anti-alunecare si cu 80% poliamida si 20% poliester.

56

Culoare : albastra Dimensiuni: 70 x120 Pre: 40.00 lei(1 buc) : 80.00 lei(2 buc) Covoraul amplasat in living este format din lna 100% cu frizare manual i i ofer ncperii originalitate si un design modern. Grosimea este de 12 mm , iar culoarea este galbena. ntreinerea covorului se face uor putndu-se curata cu detergeni specifici Dimensiuni: 200x 300 cm. Pre : 420.00 lei Frigiderul Frigiderul Bosch KDV39X13 nu se limiteaz doar la un design deosebit, el se mai remarca si prin simplitatea funcionala si datorita funciilor NoFrost si Multi Airflow ce asigura ca alimentele sa rmn mereu proaspete. Caracteristici: -Clasa energetica: A+ -Numar de usi: 2 -Culoare: Alb -Capacitate totala: 366 litri -Capacitate frigider: 282 litri -Capacitate congelator: 84 litri -Sistem de rcire: dinamica cu ventilator intern -Control temperatura: Da -Dispensor: Nu -Dezgheare automat: Da -Dimensiuni (I x L x A) : 170 x 70 x 65 cm Altele:

57

-consum: 292 kWh/an -autonomie (fara curent): 28 h ore -indicator interior pentru temperatura -5 rafturi din sticla securizata dintre care 4 reglabile pe inaltime -2 sertare transparente pentru legume -iluminare interioara cu 1 bec. Pre: 2700.00 lei Aragazul Aragazul are 4 arztoare cu timer electronic pentru programare oprire gaz, aprindere integrata plita i cuptor(care este uor de folosit), sigurana plita si cuptor, termostat cuptor, gril i rotisor, iluminare cuptor, compartiment depozitare. Specificatii generale : -Nr de ochiuri : 4 -Alimentare plita/cuptor : gaz/gaz -Dispozitiv siguranta :da -Aprindere electrica : da -Grill : da -Rotisor : da -Sertar inferior vase : da -Iluminare cuptor : da -Culoare : inox -Greutate: 55 kg Dimensiuni: 85x50x60 Pre: 850.00 lei Masa Masa din buctrie este confecionata din sticla securizata si picioare cromate.

58

Dimensiuni: L135xA80xH76 cm. Pre: 440.00 lei. Scaunul este tapiat cu piele ecologica si are picioare cromate. Dimensiuni: L41xA50xH90 cm. Pre: 120.00 lei (1buc) : 240.00 lei(4 buc) Mobila de buctrie Buctria Firentze, este o buctrie de dimensiuni medii, realizata in linii simple, uor ncadrabila in aproape toate spatiile. sablat, plinta din PAL). Buctria este realizata din PAL de 18 mm, blat termorezistent si cant ABS de 2 mm si de 0,4 mm. Dimensiuni: -Lungime: 195 cm -Adancime: 60 cm -Inaltime: 85 cm -Geam clar: 4 mm Pre : 800.00 lei ntreruptorul ntreruptorul asigura un mare grad de protecie la praf la umiditate. Materialul este din termoplast de culoare alba cu o protecie mecanica de :IP44-IP55. Montarea ntreruptorului: 1. Se demonteaz mai intui placa sau capacul aparatului, desfcndu-se in acest scop uruburile.Prin aceasta, clemele de legtur ale ntreruptorului devin accesibile. si Funcionalitatea buctriei poate fi sporita cu ajutorul unor accesorii suplimentare.( picurtor, rame PAL, feronerie import, geam

59

2. Se dezizoleaz apoi capetele conductoarelor circuitului pe o lungime de circa 1 cm, att cat este necesar pentru executarea legturii la borne. 3. Se introduc capetele conductoarelor astfel pregtite in locaurile bornelor si se strng bine uruburile de contact. 4. Se slbesc uruburile care in desfcute ghearele de fixare, se introduce aparatul in doze si se strng uruburile pana cnd ghearele desfcndu-se fixeaz ntreruptorul pe pereii dozei. 5. Se monteaz placa sau capacul ntreruptorului, fixndu-se prin uruburi. ntreruptoarele se monteaz dup necesitai, pentru a aciona unul sau mai multe corpuri de iluminat deodat.Ele se conecteaz la conductorul de faza, nu la cel de nul, pentru ca atunci cnd aparatul este deschis, lampa s nu se mai afle sub tensiune. Dimensiuni: 70mmx62mmx48mm Pre: 11.00 lei( 1 buc) : 77.00 lei( 7 buc) Priza Priz ceramic simpl S.T. cu C.P. este montata sub tencuiala si are un contact de protecie ceramic SCHUKO SOCKET, BURRIED. Montarea prizelor: Acestea se leag printr-un conductor de cupru F-500, de minim 2, 5 mm ptrai, de cea mai apropiata conducta metalica de apa calda, sau la nulul firidei de branament. Legtura se face prin lipire sau printr-o brara metalica. Prizele nu se monteaz in camerele de baie. Prizele pentru mainile electrice de brbierit se pot monta in camerele de baie lng chiuveta numai daca sunt alimentate printr-un transformator special de separare cu o putere de cel mult 15 w. In general ele se fixeaz la o nlime de 1,20-1,40 m de la pardoseala. CARACTERISTICI TEHNICE: -Tensiune nominala: 250 Vca -Curent nominal: 10/16 A 60

- Gabarit: 80 x 80 x 42 mm - Bornele de contact sunt montate pe suport ceramic - Se monteaz in doze cu diametrul interior de 60 mm, sub tencuiala. Pre : 8.29 lei (1 buc) : 66.32 lei ( 8 buc) Sistem securizat de acces Intrarea n camere se face folosind carduri sau taguri (brelocuri) de proximitate. Accesul in camere este mult mai facil fcndu-se doar prin apropierea cardului/tagului de cititor. Fiabilitatea este crescuta datorita lipsei contactului mecanic direct dintre cititor si card. Cititoarele permit monitorizarea intrrilor n camerele unui hotel. n interiorul apartamentului exista cititoare de reducere a consumurilor energetice, dotate cu un suport pentru aezarea cartelei. Aceste cititoare permit cuplarea utilitilor camerei de hotel la reeaua electrica, pe perioada ct cartela de acces se afla n suportul cititorului de reducere a consumurilor energetice. Cititoarele pot descrca datele memorate ntr-un Dispecer Central de tip PC (montat la RECEPTIE). Dispecerul Central are pe de-o parte rolul de a aduga sau terge cartelele de acces la cititoarele de proximitate, iar pe de alta parte are rolul de a salva ntr-o baza de date informaiile furnizate de cititoarele de la intrrile/ieirile din spatiile controlate. Pe baza datelor colectate de Dispecerul Central, sistemul de gestionare al accesului poate furniza diverse rapoarte referitoare la deplasarea clienilor si personalului hotelier n perimetrele controlate. Pe lng yala de hotel Resel mai exista si o aplicaie software de gestionare a accesului in camere precum si economizoare de energie.

61

Aplicatie Software Toate aceste facilitai aduc urmtoarele avantaje: -creterea confortului clienilor; -controlul activitii personalului hotelier; -reducerea consumurilor de energie electrica n camere. Specificaii tehnice: Dimensiuni : 246x77x210mm; Mas : 3500g; Timp de reacie : mai puin de 3s ; Tensiune de alimentare: 6V DC (4 baterii de 1.5V tip R6 sau AA) ; Grosime u: 40-50mm ; Temperatur de funcionare: 5 50 C ; Umiditate: 20%--95% ; Distant de citire a cardului : Mai puin de 20mm . Pre : 999.00 lei Calorifere Caloriferul Kermi pentru camere este format din tabla de otel laminata la rece de calitatea I-a conform DIN 1623.

62

Radiatoarele din otel sunt produse din otel de nalta calitate cu grosimea de 1,20 mm si au o eficienta ridicata datorita proiectrii adecvate a convectoarelor ataate de canalele de apa . Pentru a le creste durata de viata,radiatoarele sunt protejate anticoroziv utiliznd cele mai noi tehnologii de fosfatare si depunere. Tabla este protejata la exterior prin coacerea la 200 C apulberii de epoxi-poliester depuse electrostatic. Stratul protector rezultat,neted si strlucitor, are culoarea alb RAL 9010, fiind deosebit de rezistent la coroziune, aciunea factorilor atmosferici, lovituri si zgrieturi. Pentru verificarea radiatoarelor se realizeaz o proba hidraulica la o presiune de minim 10 bari. Presiunea maxima de lucru este de 7,69 bari la 120C.Puterea termica a radiatoarelor a fost testata i certificata conform normei EN 442-2. Sigurana : Presiune de lucru: 10 bar Presiune de proba: 13 bar Temperatura de lucru: max 110 grdC Dimensiuni:60/22/120 Pre: 654.00 lei(1) si 1308.00 lei (2) Caloriferul de baie Radox Round este un radiator luxos, un important element de decor care nu trebuie s lipseasc din nici o camera de baie. Are o forma simpla i este foarte funcional putnd fi folosit i ca port prosop. In plus radiatorul Round reprezint un excepional raport pre / calitate. Spre deosebire de Scala, Round prezint o uoara curbura ce da impresia de lux i unicitate fr sa afecteze bugetul. Modern, clduros i la un pre accesibil. Date specifice: Presiune maxima de exerciiu: 7 bar Temperatura maxima de exerciiu: 90C Record tur si retur: Culoare : RAL -9010 ALB

63

Montaj : Radiatorul port-prosop din otel, ROUND este livrat cu kit de montaj complet care conine: -1 aerisitor de; - Console de perete; - Accesorii prindere console. Dimensiuni:L=500MM H=1500MM I=450 NR. TUBURI= 34 PUTERE TERMICA= 924 W Pre : 310.00 lei (1) si 620.00 lei (2) Ferestrele Ferestrele din termopan sunt alctuite din componente lemnoase din cherestea rinoase sau stejar adusa la (8-10) % umiditate relativa, alctuite din trei straturi, ncleierea fiind realizata cu adeziv categoria D3, rezistent la apa. Sunt echipate cu feronerie ROTO, pentru care fabricantul asigura 10 ani garanie. Caracteristici tehnice: -Tip: ferestre -Utilizare: case, vile, apartamente -Culoare: naturala -Dimensiune : 4/20/4 Pre : 850.00 lei Pre total (pentru cele 2 incaperi:dormitor si living):1700 lei

Ua termopan Ua termopan face legtura dintre camera si terasa. Este fabricata din rinoase avnd balamale reglabile pe 3 direcii, garnitura de etanare si broasca.

64

Avantaje: -varietate mare de decoruri; -fiabilitate garantata; -cea mai buna stabilitate mulumita armaturii groase si adncimii de construcie de 74 mm; -siguranta mpotriva intrrii prin efracie; -izolatie termica buna prin ranforsarea cu fibra de sticla a pragurilor; -etansari speciale mpotriva curentului; -rezistenta la ploaie ; -geometria i suprafaa exterioara uor de curat fac posibila ntreinerea fr probleme. Caracteristici tehnice: Lemn si derivate: rinoase ; Latime: 900 mm; Inaltime: 2100 mm; Culoare: mahon. Pre: 488.00 lei

Uile Uile sunt formate din toc, foaia uii i accesoriile metalice. Tocul este format din lemn i se prinde de perete prin ghermele sau prin sudur.

65

Frumuseea clasica a fibrei de stejar ii aduce n spaiul interior prestana i cldura. Nuana de stejar are un finisaj fin, cu linii cursive ce i confer personalitate, crend o atmosfera luminoasa, nobila si uor adaptabila fiecrui spaiu, indiferent de inuta acestuia, fie ca are ambianta clasica, rustica sau retro. Stejarul este unul dintre arborii care aduc prin prezenta lor linitea si relaxarea unei diminei nsorite, petrecute la umbra crengilor sale. Dimensiuni : 90x210 -toc fix:10 cm Pre : 299.00 lei( 1 buc) , 1196.00 lei(4 buc).

CAP. III. FUNCTIONAREA, EXPLOATAREA, INTRETINEREA, REPARAREA SI ALTE NORME LEGATE DE INSTALATIE, LINIE TEHNOLOGICA.

66

III. 1 .Norme de protecie a muncii


Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate naionala care cuprind prevederi minimale obligatorii pentru desfurarea principalelor activiti din economia naional, condiii de securitate a muncii. Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind asigurarea sntii i securitii n munca. Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplica cumulativ si au valabilitate naional indiferent de forma de organizare sau proprietate n care se desfoar activitatea pe care o reglementeaz. Structura sistemului naional de norme specifice de securitate a muncii urmrete corelarea prevederilor normative, cu pericolele specifice uneia sau mai multor activiti si reglementarea unitara a masurilor de securitate a muncii pentru activiti caracterizate prin pericole comune. 1. Normele specifice de securitate a muncii pentru turism cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale specifice activitii industriei hoteliere. Msurile de prevenire pot fi mprite n dou mari categorii: - msuri organizatorice, care vizeaz n special executantul i sarcina de munc; - msuri tehnice, referitoare n special la mijloacele de producie i mediul de munc. Principalele msuri organizatorice de prevenire a accidentelor de munc i bolilor profesionale sunt: - examenul medical; - examenul psihologic; - instruirea personalului; - propaganda n domeniul SSM; - organizarea activitii i a locului de munc. Msurile tehnice de prevenire a accidentelor de munc i bolilor profesionale se mpart, la rndul lor, n trei categorii: - protecia individual const n dotarea muncitorilor cu mijloace de protecie (casc , masc , costum , cizme etc). 67

- protecia colectiv se realizeaz prin dotarea instalaiilor tehnologice cu dispozitive i aparate de protecia muncii suplimentare, concepute independent de sarcinile procesului tehnologic i care au drept unic scop protejarea lucrtorilor n timpul desfurrii procesului de munc. - protecia intrinsec const n integrarea principiilor de securitate cu cele de productivitate i fiabilitate nc din n faza de concepere a sistemelor tehnice. Fiecare element component al acestora trebuie astfel gndit nct s se asigure satisfacerea simultan a funciei de producie i a criteriilor de securitate, pe toat durata de via preconizat a produsului, indiferent de condiiile de exploatare. - protecia integrat presupune conceperea, realizarea i selecionarea pentru un sistem de munc numai a acelor elemente care satisfac integral criteriile de securitate a muncii i stabilirea din faza premergtoare intrrii sale n funciune a tuturor msurilor care s menin nivelul de securitate iniial. 2. Exploatarea, ntreinerea i repararea utilajelor i instalaiilor din dotarea structurilor de primire turistice se vor executa de personal specializat numit prin decizie de conducerea persoanei juridice. 3. Lifturile prevzute cu nsoitor vor fi manevrate de persoane specializate, conform Prescripiilor ISCIR. 4. Se interzice aplicarea unui proces tehnologic sau introducerea n lucru a unor utilaje pentru care nu exista norme sau instruciuni proprii de protecie a muncii. 5. Pe uile de intrare n ncperile n care sunt montate instalaii prin a cror manevrare sau atingere se pot produce accidente, se vor fixa tblie cu inscripia "INTRAREA INTERZISA PERSOANELOR STRAINE". 6. Zilnic, nainte de nceperea lucrului, conductorul locului de munca (manager) va verifica starea de sntate si oboseala muncitorilor. Persoanele care au consumat buturi alcoolice nu vor fi admise la lucru. 7. Personalul de administraie si salariaii cu atribuii de control vor efectua zilnic: - verificarea prizelor electrice la care sunt conectate televizoare, frigidere, veioze, aparate pentru brbierit, fnul pentru uscarea parului; - verificarea sistemului de condiionare a aerului, - verificarea funcionarii ascensoarelor,

68

- verificarea strii ferestrelor si a geamurilor, - verificarea strii mobilierului, - verificarea instalaiilor sanitare. 8. Curtenia si aranjamentul spatiilor de cazare, a slilor comune, culoare si anexe, schimbarea lenjeriei, prosoapelor, halatelor de baie si aprovizionarea zilnica cu materiale consumabile (spun, hrtie igienica, becuri, pahare etc.) se va efectua de personal instruit n acest scop (cameriste). 9. Activitatea de curtenie se va desfura conform instruciunilor proprii, dup tehnologii specifice gradului de amenajare si dotare a fiecrui hotel. 10. Substanele folosite la curatarea i dezinfectarea obiectelor sanitare se vor utiliza conform reglementarilor organelor sanitare si instruciunilor emise de furnizori. 11. Este interzisa curarea si dezinfectarea obiectelor sanitare fr utilizarea echipamentului de protecie si lucru din dotare (mnui din cauciuc, halate etc.). 12. Este interzisa splarea cu lichide inflamabile a covoarelor, carpetelor, parchetului etc., precum si uscarea lor n interiorul spatiilor ce nu sunt destinate acestui scop. 13. Materialele inflamabile de ntreinere si curenie (neofalina, benzina, ceara de parchet) vor fi pstrate n boxe separate cu respectarea normelor PSI. 14. Utilizarea substanelor insecticide se va face de ctre personal de la firme specializate sau de personal propriu specializat n acest scop. 15. Substanele insecticide se vor pstra n spaiu, special amenajat, ventilat natural, n recipiente sau cutii cu etichete care sa semnalizeze pericolul pe care l prezint. 16. Camerele si locurile de odihna vor fi dotate cu scrumiere, iar holurile, coridoarele si scrile vor fi dotate cu scrumiere si vase cu picior pentru aruncarea resturilor de igri si chibrituri aprinse. 17. Este interzis funcionarea lifturilor fr verificrile tehnice periodice, prevzute de cartea tehnica a instalaiei si a Prescripiilor tehnice ISCIR. 18. ntreinerea si reviziile tehnice ale lifturilor se fac numai de ctre persoane specializate si autorizate n acest scop. 19. Covoarele care acoper scrile vor fi bine fixate pe trepte pentru a se evita alunecarea accidentala a personalului si a chiriailor.

69

20. Este interzisa curtarea geamurilor din exteriorul construciilor, fr schele, platforme, nacele special amenajate i fr asigurarea cu centuri de siguran a executanilor. Folosirea aparatelor si dispozitivelor: 1.Aspiratorul de praf: -aspiratorul de praf, indiferent de tip si capacitate, trebuie sa fie dotat cu cordon electric care s aib conductor de nul. -este interzisa folosirea aspiratorului cu defeciuni de funcionare a motorului sau cordonul de alimentare cu izolaia deteriorata -utilizarea aspiratorului se va face dup o verificare a funcionarii motorului, starea furtunului, a anexelor si a cordonului de alimentare cu energie electrica. Daca se constata defeciuni n funcionare, se va solicita intervenia persoanelor cu calificare (electrician, mecanic). -este interzisa utilizarea aspiratoarelor pentru pulverizarea substanelor insecticide sau a substanelor explozive. 2. Maina de curat podele: - maina de curat podele se va utiliza conform prevederilor instruciunilor elaborate de firma constructoare; - nainte de conectarea mainii la reeaua de curent electric se va verifica daca toate dispozitivele sunt bine fixate; - este interzisa exploatarea mainii de curat podele fr a fi legata la nulul de protecie; - persoanele numite pentru manevrarea mainii de splat podele vor fi instruite n acest scop si dotate cu echipament de protecie electroizolant; - la terminarea lucrului, la maina de splat podele, se vor demonta toate dispozitivele folosite si se vor curata, nlturndu-se toate impuritile colectate n timpul splrii. 3. Dispozitive nacela pentru ntreinerea faadelor construciilor nalte ( curarea geamurilor ): - dispozitivele de tip nacela utilizate la curarea geamurilor n exteriorul construciilor nalte vor fi puse n funciune dup autorizarea ISCIR;

70

- este interzis accesul persoanelor strine n nacela si pe instalaii; - urcarea n nacela si coborrea din aceasta trebuie sa se fac numai n timpul staionarii si numai prin locurile special amenajate n acest scop. Urcarea sau coborrea de pe nacela a persoanelor autorizate trebuie sa se fac cu minile libere; - este interzisa utilizarea dispozitivelor pentru ntreinerea faadelor daca temperatura aerului este sub minus 20 C. - este interzisa depirea sarcinii maxime nscrisa pe nacela dispozitivelor; - este interzisa pstrarea n nacela a mbrcmintei, materialelor de ters, sculelor, pieselor de schimb; - toate micrile nacelelor precum si frnarea acestora trebuie sa se execute foarte lin, fr smucituri; - verificrile, reviziile i reparaiile se vor efectua, conform instruciunilor prevzute n cartea tehnica a instalaiei, periodic, n funcie de orele de utilizare si vor fi evideniate n registrul de bord; - la toate punctele unde se acioneaz pentru manevrarea nacelei, trebuie afiate indicaii privind modul corect de utilizare n condiii de securitate; - pe fiecare instalaie se vor afia instruciuni cu masurile ce trebuie asigurate la utilizarea acestora fr pericole, precum si verificrile ce se impun a fi efectuate nainte de punerea n funciune, prevzute de cartea tehnica;

III. 2. Norme de prevenire si stingere a incendiilor


Normele generale de prevenire i stingere a incendiilor, stabilesc principiile, criteriile de performanta,cerinele si condiiile tehnice privind sigurana la foc pentru construcii,instalaii si alte amenajri, agenii care pot interveni in caz de incendiu si pentru nlturarea efectelor acestuia, exigentele utilizatorilor, precum si normele, regulile,

71

recomandrile si masurile generale ce trebuie avute n vedere n scopul aprrii mpotriva incendiilor. 1.In organizarea, desfurarea si conducerea activitii de aprare mpotriva incendiilor se tine seama de urmtoarele principii: respectarea reglementarilor in vigoare, prioritarii, dimensionrii optime, colaborrii si conlucrrii cu factorii interesai. 2.Proiectarea si executarea construciilor, instalaiilor si ale altor amenajri se realizeaz astfel nct, in cazul unui incendiu produs in faza de utilizare a acestora, sa asigure urmtoarele cerine: a) protecia si evacuarea utilizatorilor, innd seama de vrsta i de starea lor fizica; b) limitarea pierderilor de bunuri; c) prentmpinarea propagrii incendiului; d) protecia pompierilor si a altor forte care intervin pentru evacuarea si salvarea persoanelor, protejarea bunurilor periclitate, limitarea si stingerea incendiului si nlturarea unor efecte negative ale acestuia. 3.Criteriile de performanta privind cerina de calitate "sigurana la foc" sunt: riscul de incendiu, rezistenta la foc, prentmpinarea propagrii incendiilor, comportarea la foc, stabilitatea la foc, cile de acces, de evacuare si de intervenie. 4.Planurile de protecie mpotriva incendiilor sunt: planul de evacuare, planul de depozitare a materialelor periculoase si planul de intervenie. 5 .Autospecialele, utilajele, instalaiile, echipamentele, substanele, accesoriile si alte mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor trebuie sa ndeplineasc condiiile de performanta specifice si sunt admise pentru utilizare numai daca sunt avizate de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari. 6.La proiectarea, omologarea si executarea in tara a mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor este obligatorie respectarea condiiilor tehnice generale prevzute in reglementrile elaborate sau avizate de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari. 7.Pentru asigurarea desfurrii, in condiii de operativitate si eficienta, a operaiunilor de intervenie n situaiile de urgenta publica de incendiu se ntocmesc, potrivit legii, planuri de intervenie.

72

Norme de prevenire i stingere a incendiilor la proiectarea si executarea construciilor,instalaiilor i a altor amenajri Riscul de incendiu (1) Riscul de incendiu este criteriul de performanta care reprezint probabilitatea globala de izbucnire a incendiilor, determinata de interaciunea proprietarilor specifice materialelor si substanelor combustibile cu sursele poteniale de aprindere, in anumite mprejurri, in acelai timp i spaiu. (2) Identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu se fac conform legii si potrivit reglementarilor specifice. (3) Riscul de incendiu se va stabili si se va preciza, obligatoriu, pe zone, spatii, ncperi, compartimente de incendiu, cldiri sau instalaii tehnologice, asigurndu-se ncadrarea in nivelurile de risc sau in categoriile de pericol de incendiu, corespunztor reglementarilor specifice. (4) Nivelurile riscului de incendiu sunt: redus (mic), mediu (mijlociu) si ridicat (mare). In situaiile in care nivelul de risc este asociat cu pericolul de explozie, nivelul riscului de incendiu poate fi apreciat ca fiind foarte ridicat (foarte mare). (5) Se recomanda reducerea pe cat posibil a nivelului riscului de incendiu. (6) Depirea nivelului riscului de incendiu, stabilit prin reglementari specifice sau in documentaiile tehnice si in scenariile de sigurana la foc este de regula, interzisa, cu excepia cazurilor prevzute de lege, cnd se impune luarea masurilor compensatorii de aprare mpotriva incendiilor. Rezistenta, comportarea si stabilitatea la foc (1) Rezistenta la foc este proprietatea unui element de construcie sau a unei structuri de a-si pstra pe o durata determinata stabilitatea, etaneitatea la foc si/sau izolarea termica cerute si/sau alta funciune specializata, intr-o ncercare la foc standardizata. Rezistenta la foc a elementelor de construcii care separa sau delimiteaz compartimentele de incendiu de alte spatii ale construciilor ori ale instalaiilor reprezint intervalul in care elementele de construcii i epuizeaz capacitatea de rezistenta la foc printr-o ncercare standardizata. Nivelurile rezistentei la foc a elementelor de construcii se stabilesc n uniti de timp (ore si minute), precizndu-se, dup caz, daca sunt rezistente, stabile sau etane la foc.

73

(2) Rezistenta la foc a structurii portante se evalueaz pentru ansamblul construciei sau pentru un compartiment de incendiu. Compartimentul de incendiu reprezint construcia sau o parte a unei construcii coninnd una sau mai multe ncperi sau alte spatii, delimitate prin elemente de construcii destinate sa l izoleze de restul construciei, in scopul limitrii propagrii incendiului, pe o durata determinata. Ariile compartimentelor de incendiu se stabilesc in funcie de riscul de incendiu existent, destinaia, alctuirea si de rezistenta la foc a construciei. Compartimentarea antifoc se realizeaz prin elemente de construcie rezistente la foc, verticale si, dup caz, orizontale. (3) Gradul de rezistenta la foc reprezint capacitatea construciei sau a compartimentului de incendiu, ndeosebi a structurii portante sau de rezistenta, de a rspunde la incendiu, indiferent de destinaie. Gradele de rezistenta la foc, in ordinea descresctoare a siguranei la foc, sunt: I, II, III, IV si V. (4) Aprecierea stabilitii la foc a construciilor si a instalaiilor in care s-au produs incendii se poate face pe baza calificativelor: foarte buna, buna, corespunztoare, satisfctoare si nesatisfctoare. Prentmpinarea propagrii incendiilor (1) Construciile i instalaiile tehnologice independente, grupate sau comasate potrivit reglementarilor tehnice, se amplaseaz la distante de sigurana fata de vecinti sau se compartimenteaz astfel nct, in caz de incendiu, sa nu pun in pericol alte construcii, compartimente de incendiu, instalaii si vecinti. (2) Degajrile de fum, de gaze fierbini si de alte produse nocive pe timpul incendiilor sunt determinate, in principal, de: natura, distribuia si cantitile existente de materiale si substane combustibile termodegradabile sau nocive, viteza de ardere si durata incendiului. (3) Condiiile de sigurana la foc trebuie sa asigure meninerea stabilitii construciei sau a instalaiei expuse incendiului, prin limitarea si reducerea cantitilor de emisii, precum si evacuarea lor dirijata, urmrindu-se reducerea efectelor negative asupra utilizatorilor si personalului de intervenie, precum si limitarea propagrii incendiului. (4) Evacuarea dirijata din spatiile nchise se realizeaz prin sisteme de ventilare natural-organizata si, dup caz, mecanica, utiliznd dispozitive si instalaii speciale. Cai de acces, evacuare si intervenie

74

(1) Cile de acces si de circulaie ale construciilor si instalaiilor de orice categorie trebuie astfel stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alctuite si marcate, nct sa asigure evacuarea persoanelor, precum si circulaia si orientarea rapida a forelor de intervenie. Traseele destinate forelor de intervenie trebuie sa asigure circulaia personalului de intervenie si sa fie prevzute cu iluminat de sigurana corespunztor. (2) Cai special destinate evacurii persoanelor, animalelor sau bunurilor se prevd atunci cnd cele funcionale sunt insuficiente sau cnd, in mod justificat, nu pot satisface condiiile normale. (3) Cile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaz cu indicatoare de securitate si se prevd cu mijloace de iluminat, conform reglementarilor tehnice, astfel nct sa se asigure vizibilitatea i s fie uor recunoscute. (4) La proiectarea si la executarea cailor de evacuare se interzice prevederea uilor care se pot bloca in poziie nchisa, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementari tehnice, prevederea de finisaje combustibile, cu excepia celor admise prin norme, de oglinzi, praguri sau de alte elemente care pot crea pe timpul incendiilor dificulti la evacuare (mpiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculada, panica etc.). (5) Cile de acces, de evacuare si intervenie din hotel se separa de celelalte spatii prin elemente de construcii cu rezistenta si comportare la foc corespunztoare utilizrii in condiii de sigurana a cailor respective pe timpul incendiilor si se prevd, dup caz, cu instalaii sau sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbini ori de presurizare. (6) Pentru accesul si evacuarea copiilor, persoanelor cu handicap, bolnavilor si a altor categorii de persoane care nu se pot evacua singure in caz de incendiu, se adopta soluii si masuri adecvate. Ascensoarele special destinate pentru intervenii in caz de incendiu se prevd si se realizeaz potrivit reglementarilor tehnice, asigurnd accesul forelor de intervenie pe durata stabilita in scenariile de sigurana la foc. (7) Cile de acces i de circulaie se dimensioneaz potrivit reglementarilor tehnice pentru autovehicule de tip greu, asigurnd accesul autospecialelor de intervenie. (8) Asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de intervenie la sursele de alimentare cu apa in caz de incendiu si a posibilitilor de folosire a acestor surse in orice anotimp constituie o condiie de sigurana la foc.

75

Instalaii aferente construciilor si instalaii tehnologice (1) Instalaiile aferente construciilor (electrice, de apa, nclzire, ventilare, condiionare, canalizare, paratrsnet etc.) si instalaiile tehnologice se proiecteaz, se executa si se exploateaz astfel nct acestea sa nu constituie surse de izbucnire a incendiilor si/sau de propagare a focului. (2) Instalaiile tehnologice se pun in funciune si se exploateaz cu respectarea stricta a instruciunilor si regulilor de utilizare, precum si a masurilor de prevenire si stingere a incendiilor, stabilite de proiectanii si de productorii respectivi. (3) Instalaiile de ventilare sau condiionare, precum si cele de transport pneumatic se proiecteaz, se realizeaz si se exploateaz astfel nct, in funcionare normala, prile componente (echipamente, motoare, angrenaje, tubulatura etc.) sa nu genereze surse care pot aprinde substanele vehiculate prin acestea si sa nu faciliteze propagarea incendiului. (4) Se interzice evacuarea prin aceeai instalaie de ventilare, condiionare sau transport pneumatic a substanelor care, in amestec sau prin combinaie chimica, pot produce incendii ori explozii. (5) Construciile, instalaiile de producie, precum si zonele din vecintatea acestora, in care se pot degaja vapori, gaze, praf sau pulberi combustibile, se prevd, conform reglementarilor specifice, cu sisteme de detectare a emisiilor si, dupa caz, de nbuire, inertizare sau evacuare forata a acestora, in vederea prentmpinrii acumulrii de concentraii periculoase, precum si pentru semnalizarea situaiei create.

Echiparea si dotarea cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor (1) Construciile si instalaiile tehnologice se echipeaz cu sisteme, instalaii, dispozitive, aparate si alte mijloace de prevenire si stingere a incendiilor, potrivit prevederilor reglementarilor tehnice. (2) Pentru realizarea proteciei eficiente mpotriva incendiilor, la stabilirea categoriilor, tipurilor si parametrilor sistemelor, instalaiilor, dispozitivelor, aparatelor si

76

altor mijloace de prevenire si stingere a incendiilor, precum si la dimensionarea, amplasarea si realizarea acestora se va tine seama de urmtoarele condiii: a) controlul riscurilor de izbucnire, precum si al dezvoltrii si propagrii incendiilor in zona protejata; b) compatibilitatea intre mijloacele tehnice prevzute, precum si intre acestea si caracteristicile mediului protejat; c) complementaritatea reciproca in ndeplinirea rolurilor, in caz de incendiu, precum si aportul serviciului de pompieri; d) asigurarea unui raport optim intre instalaiile, sistemele si dispozitivele cu acionare manuala si cele cu funcionare automata; e) corelarea intrrii si meninerii in funciune, precum si a fiabilitii mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor cu timpii corespunztori de siguran la foc si, dup caz, cu timpii operativi de intervenie; f) prevederea, dup caz, a posibilitilor de alimentare si prin mijloace mobile a instalaiilor de stingere, inclusiv a coloanelor uscate, precum si constituirea rezervelor normate; g) asigurarea condiiilor care sa permit efectuarea operaiunilor si lucrrilor de verificare, ntreinere si reparare, conform instruciunilor; h) utilizarea numai a mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor omologate, avizate si agrementate tehnic si care ndeplinesc condiiile de calitate, potrivit legii; i) ntocmirea instruciunilor si a schemelor de funcionare. (3) Personalului de intervenie pentru stingerea incendiilor i se prevede si i se asigura echipamentul si mijloacele de protecie adecvate, potrivit reglementarilor in vigoare. (4) Locurile (zonele) in care este interzis fumatul se marcheaz conform reglementarilor specifice. Locurile in care este permis fumatul se doteaz si, dup caz, se marcheaz. (5) In spatiile cu pericol (risc) ridicat de incendiu sau de explozie se interzice accesul salariailor si al altor persoane fr echipament de protecie adecvat condiiilor de lucru.

77

(6) Instruciunile de aprare mpotriva incendiilor, schemele de prevenire si stingere a incendiilor, planurile de evacuare in caz de incendiu si planurile de depozitare a materialelor periculoase se actualizeaz, se utilizeaz si se afieaz conform reglementarilor specifice; Conducerea unitii turistice va asigura n permanen buna funcionare a mijloacelor tehnice de intervenie din dotare: Se va controla permanent starea de funcionare a instalaiilor utilitare (electrice, de nclzire, ventilaie /condiionare a aerului etc.). Nu se admit modificri sau improvizaii la instalaiile utilitare. Orice lucrri de reparaii sau ntreinere la instalaiile de acest tip se efectueaz numai de ctre personal autorizat. Personalul unitilor de turism va fi instruit periodic asupra modului n care se face alarmarea, anunarea, dirijarea i evacuarea persoanelor spre ieire, precum i asupra modului de folosire a mijloacelor de intervenie. Alarmarea i anunarea n caz de incendiu, se va face n aa fel nct s nu produc panic n rndul turitilor. Turitii din fiecare camer, trebuie s aib acces la dou ci de evacuare, independente una fa de alta. n camerele de cazare, pe partea interioar a uilor, se va afia schia cu traseul de evacuare a turistului (spre ieirea principal i cea de serviciu). Pe noptier, la loc vizibil, se vor gsi fluturai cu instruciuni n cel puin 3 limbi de circulaie internaional, privind comportamentul n caz de incendiu. Focurile de tabr sau pentru prepararea hranei se fac doar pe timp fr vnt, la distan suficient de construcii, culturi agricole sau fondul forestier i cu asigurarea supravegherii permanente i stingerii acestora cu ap.

Cap. IV. Calculul economic

78

Costul tuturor echipamentelor si instalatiilor folosite pentru amenajarea interiorului apartamentului, vor fi prezentate in tabelele urmatoare :

3. In buctrie
Nr . crt . 1 2 3 4 5 6 7 8

Produs
Mobila(blat+dulap) Frigider Aragaz Chiuveta Masa cu 4 scaune Cos de gunoi Gresie Lampa fluorescenta tubulara

Pre [lei]
800.00 2700.00 850.00 1025.00 680.00 20.80 83.6 45.00

2. In dormitor
Nr . crt . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Produs
Pat dublu prevzut cu noptiere Salteaua ortopedica Lenjeria de pat Veioze Jaluzele Mocheta Dulap prevzut cu oglinzi Aer condiionat Ua de stejar(intrare camera) Calorifer Ua si geam termopan (ieire terasa)

Pre [lei]
955.00 451.00 300.00 360.00 88.8 359.00 1850.00 1250.00 299.00 654.00 1338.00

Total 6204.4

Total 6566.8

79

1. In vestibul
Nr . crt. 1 2 3 4

Produs
Dulap pentru haine si nclminte cu oglinzi (cuier) Parchet din lemn masiv Lampa cu LED-uri Ua de stejar

Pre [lei]
828.00 41.77 90.00 299.00

Total

1258.77
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

4 . In living Produs
Canapea extensibila cu fotoliu Televizor Msua Telefon Jaluzele Aer condiionat Lustra Parchet Covor Geam termopan Calorifer

Pre [lei]
2250.00 1299.00 350.00 598.79 69.60 1250.00 165.00 345.00 420.00 850.00 654.00

Total 8251.39

80

5. In bai
Nr crt . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

6 . Accesorii Pre [lei]


700.00 300.00 840.00 720.00 480.00 96.00 108.00 80.00 280.00 80.00 20.80 595.00 1645.00 200.00 130.00 78.00 620.00 598 Nr crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Produs
WC Bideu Lavoar Cada Oglinda Port-spun Port-prosop Port-hrtie Usctor de par montat in perete Covora Cos de gunoi Gresie Faiana Aplice Perie WC cu suport Suport pahar Calorifer Ui

Produs
Prosop Papuci Sistem securizat de acces Priza ntreruptor Baterie buctrie Baterie bideu Baterie lavoar Baterie cada

Pre [lei]
116.00 6.00 999.00 66.32 77.00 275.00 250.00 720.00 400.00

Total 2659.32

Total 7570.80

Costul total pentru amenajarea apartamentului este de: 32511.48 lei. Amortizarea Formula amortizrii este : A=Tinv / 12 luni(1 an) Unde: A = amortizarea Tinv = totalul investiiei

81

nlocuind ne va da 32511.48 / 12 luni = 2709.29 lei/luna Termenul de recuperare Formula termenului de recuperare este : T = Inv / P =32511.48/55450=0.58 Unde : T=termenul de recuperare Inv = investiia P = profitul , care se calculeaz cu formula : P = V C Inv Unde : V=venitul C=cheltuielile Pentru a afla termenul de recuperare (T) vom lua in calcul cheltuielile anuale : impozitul anual : 800 lei cheltuieli salariai/an : 12 000 lei cheltuieli privind ntreinerea echipamentelor / an : 4000 lei cheltuieli privind consumul de energie / an : 17 000 lei Total cheltuieli anuale : 33800 lei/an. Un alt criteriu de luat in vedere pentru aflarea termenului de recuperare este venitul anual pe care l vom scoate din nchirierea apartamentelor. Daca vom nchiria apartamentul 70% din numrul de zile dintr-un an la preul de 350 lei/noapte ,venitul total /an va fi : 70 % * 365 zile = 255 de zile nchiriate pe an => 255 zile * 350 lei =89250 lei/an (venit total). Profitul anual va fi : P = 89250 33800 32511.48 = 22938.52 lei/an Avand in vedere investitia de 32511.48 lei pentru amenajarea apartamentului si profitul anual de 22938.52 lei , recuperarea banilor se va face in termen de 2 ani.

82

CONCLUZII

Hotelul este cunoscut att ca loc de cazare pentru doritorii de vacan, ct si ca hotel business. Hotelurile cu un design special reprezint noua dimensiune a turismului, chiar dac astfel de uniti nu se numr ntotdeauna i printre cele mai scumpe. Abordrile curajoase i soluiile ieite din convenional reprezint dou caracteristici eseniale. Clienii caut mereu experiene noi i asta nseamn c hotelurile care mizeaz pe design trebuie s aduc ceva unic. Spre deosebire de hotelurile clasice, un hotel cu design deosebit poate avea o mulime de conotaii exprimate prin soluii de arhitectur i amenajri interioare. Amenajarea i decorarea camerelor de hotel sau apartamentelor , a devenit un atribut esenial n alegerea spaiului de cazare.Ea trebuie s se fac innd cont de utilitatea dar i de estetica interioarelor, astfel nct s se obin un echilibru ntre forma i dimensiunile spaiilor interioare i modul de amplasare a obiectelor. Avantajul amenajrii i decorrii camerelor de hotel sau apartamentelor este personalitatea proprie pe care acestea o dobndesc, care atrage clienii pretenioi sau familiarizai cu atmosfera unic a unor locuri care recreeaz stilul aristocratic de altdat sau import elemente din alte culturi. n concluzie apartamentul pus la dispoziia turitilor amenajat la standardele unui hotel de 4 stele ofer o gam larg de servicii ct i un grad de confort ridicat la un pre accesibil. De asemenea locaia amplasrii hotelului fiind n vecintatea oraului vechi ofer turitilor posibilitatea de a vizita monumentele istorice.

83

Bibliografie
1. Sgander , S. , Brumar , C. , ABC-ul tehnologiei hoteliere si al

agroturismului, Editura DIASFERA , 2005; 2. Lupu , N. , Hotelul: economie si management , Editura CH Beck , 2005; 3. Bunoiu , V. , Utilaje si echipamente in alimentaia publica si hoteluri; 4. *** Ordinul M.T. nr. 61/1999 pentru aprobarea normelor metodologice i a criteriilor privind clasificarea structurilor de primire turistice, n Monitorul Oficila al Romniei, nr. 242 bis din 31 mai 1999; 5. Cristureanu, C., Economia i politica turismului internaional, Casa editorial pentru turism i cultur Abeona, Bucureti, 1992; 6. www.resel.ro 7. www.studentie.ro 8. www.regielive.ro 9. www.referat-preferat.ro 10. www.mobila.online1.ro 11. www.referat.ro 12. www.educativ.ro 13. www.astonsoftware.ro

84

85