Sunteți pe pagina 1din 9

Interzicerea fumatului n locurile publice

Argumente pro i contra

Interzicerea fumatului n locurile publice


Pledoarie Argumente contra

Stimate auditoriu, Tema despre care v voi vorbi astazi este destul de simpl i comun, dar n acelai timp a strnit i nc strnete controverse. Este vorba despre fumat. tiu c i n aceast sal exist preri complet opuse cu privire la fumat, dat fiind c suntei fie fumtori, fie nefumtori. Eu doresc s m refer n continuare la fumat fr s-mi declar apartenena la vreo una dintre cele dou categorii, deoarece nu consider c este relevant pentru demonstrarea tezei mele. Voi incerca s ofer o perspectiva ct de ct obiectiv i s m folosesc de argumente i date tiinifice. Ieri, 24 mai 2011, propunerea legislativ a deputatului P.S.D. Manuela Mitrea de interzicere a fumatului n spaii publice nchise, inclusiv baruri i restaurante, a fost adoptat n unanimitate de ctre Comisia de sntate din Senat, cu un amendament ce permite deschiderea de localuri destinate exclusiv fumtorilor. Iniiativa propune interzicerea "complet" a fumatului n spaii publice nchise, inclusiv n instituii, restaurante i baruri. Pe terase, fumatul va putea fi n continuare permis atta timp ct spaiul este delimitat de cel mult un perete. Legea prevede c nu se admit niciun fel de excepii sau derogri de la aceste prevederi, cu toate c a fost adoptat un amendament ce permite deschiderea localurilor destinate exclusiv fumtorilor. In primul rnd, vreau s v ofer o nou perspectiv asupra fumatului. Nu vreau s m refer la fumat ca la un viciu, dependen, risc crescut de cancer etc. Asta gsii i pe spatele pachetului de igri. In primul rnd, fumatul este o alegere. Dei poate prea banal, posibilitatea omului de a fi liber i de a lua singur decizii este o caracteristic fundamental a unui stat democratic. Prin adoptarea propunerii doamnei Manuela Mitrea se

aduce o grav atingere statului i principiilor care l guverneaz. Procentul fumtorilor din Romnia este de aproximativ 35 40%, un procent foarte mare. O intrebare necesar este: cine este n msur s fac o astfel de propunere legislativ doar pentru a proteja (cic) interesele a 60% din populaie ? Rspunsul este categoric Nimeni, deoarece, n acest caz, ar trebui s fie permis i discriminarea, de orice fel, a minoritilor din Romnia, pe motiv c sunt n minoritate. Cu siguran ns c nu exist nici un grup minoritar din Romnia care s aib o pondere de 40% din populaie, ca n cazul fumtorilor. Au existat, bineneles, i opoziii mpotriva acestei decizii. In discuiile din Comisie, senatorul P.D.L. Tudor Udritoiu s-a mpotrivit cel mai mult iniiativei, fiind el nsui fumtor, i a spus c, dac o astfel de lege discriminatorie va fi adoptat, el nu va mai putea veni la lucrrile Senatului, cu toate c va ncerca s treac pe igri electronice. "Se pune problema c unii oameni nu pot (s se lase de fumat n.r.), asta nseamn c i excludem. Se pune problema c interzicem accesul n orice loc public la 35-40% din populaie. Dac ne referim la fumtori pasivi - asta cu mna a treia, s fim serioi, (...) e o poveste care nu are nimic medical n ea - de acord, face ru la ceilali, dar noi unde trim, noi nu avem voie s avem un restaurant unde s ne simim bine?", a spus Udritoiu. In continuare voi aduce cteva argumente care s demonstreze c fumatul pasiv (second-hand smoke) nu produce efecte vizibile din punct de vedere al sntii. Toi ne-am obinuit s ni se spun despre fumatul pasiv c este duntor i c produce cancer; ai crede chiar c mor mai muli oameni de cancer din cauza fumatului pasiv dect fumtorii nii, la modul n care sunt prezentate statisticile. Un chirurg din Chicago, Terry Simpson, a demonstrat ns c fumatul pasiv este doar un mit. Primele statistici au aprut n 1964 i afirmau c fumatul pasiv putea cauza (i subliniez termenul putea, aa cum aprea n studiu) cancer pulmonar i boli de inim. Mai trziu, n 2006, au fost reiterate aceleai afirmaii i au fost fcute cteva precizri, de aceeai companie care a realizat studiul: 1) Fumatul pasiv poate duce la boli i moartea prematur a nefumtorilor. 2) Fumul de igar conine peste 50 de compui chimici care provoac cancerul. 3) Nefumtorii expui la fumul pasiv prezint un risc crescut de a se mbolnvi de inim sau de cancer. Afirmaia cea mai aberant este ns urmtoarea: Fumatul pasiv cauzeaz 49 000 de decese pe an. Aa cum afirma Terry Simpson, nu a existat nici o autopsie care s specifice fumatul pasiv drept cauz a morii, ca motiv

principal sau secundar. A ntrebat 6 medici anatomo-patologi dac au ntlnit vreodat fumatul pasiv cauz a decesului. Nici unul nu a ntlnit aa ceva. In comparaie, dac 33 000 de oameni mor din cauza cancerului pancreatic, cauza morii este trecut ca fiind... cancer pancreatic. Raionamentul doctorului continu pe firul logic: dac fumul inspirat prezint un risc extraordinar de apariie a cancerului pulmonar, ar trebui s observm o cretere a numrului de cazuri de cancer pentru nefumtorii expui. Dar a existat o cretere a acestui numr n ultimii 40 de ani ? Rspuns: nu. Atunci care este raionamentul din spatele acestor studii ? V voi da i un al doilea exemplu. In 1992, fumul de igar expirat a fost considerat un carcinogen de clas A, care produce cancer pulmonar i este responsabil pentru moartea a 3000 de americani anual. Cu toate acestea, nu au existat autopsii sau cadavre i nu a fost gsit nici o persoan care s fie victim a fumului expirat. EPA, compania care a efectuat studiul, nu a fcut cercetri ! Nu s-au bazat pe experimente i cercetri obiective, ci a examinat 30 de studii epidemiologice, ncercnd s fac o corelaie ntre diferii factori de risc cu moartea prematur a populaiei din diferite zone. 11 dintre studii au fost fcute n Statele Unite ale Americii, iar dintre acestea 8 au gsit un risc pozitiv, iar 3 au gsit un risc negativ de rspndire a cancerului n rndul nefumtorilor. Cu toate acestea, nici unul nu a gsit o relaie de cauzalitate ntre fumatul pasiv i cancer. EPA a stabilit, cum am mai spus, c fumul de igar expirat este un carcinogen de clasa A. Logica lor a fost c, dat fiind c fumul inhalat este un carcinogen, i fumul expirat ar trebui s fie, nu ? Complet greit. Fumul de igar inspirat conine compui chimici n concentraii de pn la un milion de ori mai mari dect fumul expirat. La cererea congressman-ului Henry Waxman, CRS (Congressional Research Service), o comisie de anchet a examinat timp de doi ani rapoartele i studiile fcute n acest sens. Concluziile: 1) Nu exist nici o prob de ordin tiinific cum c fumatul pasiv prezint efecte duntoare asupra sntii. 2) Este posibil s existe decese din cauza fumului de igar, dar acestea sunt de ordinul zecilor n cel mai bun caz. 3) Dac exist decese cauzate de fumatul pasiv, persoanele care au decedat cel mai probabil au fost expuse la un nivel foarte ridicat, cel mai probabil atunci cnd soul/soia fumeaz. 4) Riscul absolut, chiar i pentru astfel de cazuri, nu este cunoscut (nu exist probe n acest sens). Studiul fcut n 1992, care prezenta o concluzie clar, imbatabil, nu a avut, de fapt, o baz tiinific, ceea ce l face irelevant. Un contra-exemplu este studiul realizat de World Health Organization International Agency on Cancer , care a artat c nu

exist, statistic, nici un risc de mbolnvire de cancer pulmonar pentru nefumtorii care locuiau sau lucrau cu fumtori. Spre deosebire ns de analiza celor de la EPA, acest studiu a fost realizat pe parcursul a 10 ani, n 10 ri europene. Cel mai mare obstacol de care se lovesc fumtorii este interzicerea fumatului n locurile publice, aa cum s-a ntmplat i la noi n ar. Militanii contra tutun ar face orice pentru a combate acest drept, considerat un fenomen care trebuie stopat. Din pcate, ntlnim tot timpul acest subiectivism din partea ambelor pri, fumtori sau nefumtori. Este de asemenea foarte grav c se exagereaz i se recurge la orice mijloace pentru ca nefumtorii s fie ferii de efectele acestui viciu. Se renun la principii i drepturi fundamentale pentru c, aa cum ar spune nefumtorii, de ce mi pas mie de fumtori ? eu nu fumez i nu m intereseaz dac au sau nu voie s fumeze n spaii publice. Un exemplu elocvent, tot din SUA, este cel al primarului New Yorkului, Bloomberg, care a afirmat c barmanii inhaleaz echivalentul a jumtate de pachet de igri pe zi, fr s aib, bineneles, nici o dovad. S-a artat mai trziu, ntr-un studiu din Marea Britanie, c un barman din Londra inhaleaz echivalentul a ase igri pe an. In concluzie, interzicerea fumatului n locurile publice nu are o baz tiinific. In plus, consumatorul are totdeauna posibilitatea de a alege unde i petrece timpul. Mi se pare un gest lipsit de sens i egoist s interzici fumatul n simpla ta calitatea de nefumtor. Aa cum fenomenul prohibiiei nu a avut succes, nici acest abuz nu va avea.

Argumente Pro
Stimate auditoriu, Cunoastem cu totii nenumaratele riscuri la care este supus un fumator activ, si mai ales, cat de nocive sunt substantele pe care acesta le inhaleaza. Dar cati dintre cei care isi aprind tigara in preajma unui nefumator sau in spatii publice deschise, sunt constienti de nocivitatea substantelor pe care le elibereaza in atmosfera? Cu totii ne ingrijoram pentru sanatatea celor care fumeaza. Dar cati dintre noi sunt constienti de faptul ca fumatul pasiv este chiar mai periculos decat fumatul activ?

S-a demonstrat stiintific faptul ca in momentul aprinderii unei tigari, in mediu sunt eliberate substante extrem de nocive, ca monoxid de carbon, nicotina, amoniac si chiar acid cianhidric. Mai mult decat atat fumul tigarii este alcatuit si din substante cancerigene, cum sunt clorura de vinil, arsenicul, benzenul sau hidrocarburile. Toate aceste substante ajung, in cele din urma, in organismul celor care nu fumeaza, adica al fumatorilor pasivi. Iar daca in cazul unei tigari obisnuite cantitatea acestor substante este relativ mica, in ceea ce priveste trabucul, lucrurile sunt cu mult mai ingrijoratoare. Fumatul pasiv produce afectiuni ale creierului si ale plamanilor. Cercetatorii de la Universitatea din Cambridge au demonstrat ca pentru fumatorii pasivi riscul aparitiei bolii Alzheimer creste cu 44%. Astfel, noxele si gazele pe care un fumator pasiv le inhaleaza in timpul vietii cresc simtitor riscul degenerarii functiei cognitive. Si mai ingrijoratoare sunt insa statisticile referitoare la afectiunile de ordin respirator. Prin urmare, sute de tineri mor anual din cauza cancerului de plamani, determinat de fumatul pasiv. Mai mult decat atat, daca locuiti in casa cu un fumator sau frecventati medii in care se fumeaza, sunteti predispusi la boli precum astmul bronsic, bronsita cronica, alergii, si cancer in gat sau ale mucoasei bucale. Nu este corect ca noi, nefumtorii, s fim obligai s suportm fumul de igar a celor de lng noi. Dorim baruri, cluburi, discoteci i cafenele curate, nembcsite de tutun (i tim cu toii c spaiul pentru nefumtori nu exist practic!). Dorim s putem iei cu prieten ii notri la o cafea, la un suc fr s ne umplem hainele i plmnii de mirosul de tutun. Exista o multitudine de avantaje atunci cand nu se fumeaza in locuri inchise 1. In casa ta va mirosi mult mai bine. 2. Mancarea va avea un gust mai bun. 3. Vei petrece mai putin timp, energie si bani pentru a inlatura efectele fumului de tigara asupra perdelelor, peretilor si a mobilierului din casa. 4. Vei cheltui mai putini bani pe medicamente si spray-uri pentru a ameliora suferintele provocate de fumul de tigara. 5. Chiar si animalele de casa se vor simti mult mai bine respirand un aer mai curat. Problema cu fumul de tigara este ca ajunge peste tot. A separa fumatorii de nefumatorii din aceeasi camera poate reduce nivelul de fum in locurile unde nu se fumeaza, dar aceasta nu este destul.

Filtrarea aerului, aerisirea sau sistemele de epurare pot reduce, dar nu pot preveni expunerea celorlalti la fumul de tigara. Trebuie sa fim siguri ca nefumatorii traiesc si lucreaza intr-un mediu fara fum prin asigurarea si crearea unor locuri publice "libere de tutun". Unii fumeaza, altii nu. Mai simplu de atat nu poate fi. Sunt deranjata de faptul ca ma ustura ochii, si daca tusesc, nu o fac pentru ca as vrea sa subliniez ca urmeaza sa spun ceva de maxima importanta, ci pentru ca ma inec de la fum. Si atunci cand simt un nod in gat si ma ustura nasul de la totul fumul care poate coexista cu mine intr-o camaruta de club, ma gandesc ca poate ar fi fost mai bine sa nu se fumeze deloc. Hainele sunt cea mai mica problema, desi sunt deranjata de mirosul pregnant de care sunt imbacsite. Sanatatea si agonia fumatorilor ii priveste, dar poate au auzit si ei de fumatul pasiv si se gandesc putin la sanatatea prietenilor lor. Si tare as vrea ca atunci rog pe cineva sa nu mai sufle fumul in directia mea, sau macar sa tina tigara cumva incat sa nu simt ca stau cu ea sub nas, sa nu primesc priviri date peste cap, cuvinte de bine si ironii. Nu trimit pe nimeni in camarute pentru fumatori si nici nu discriminez, dar nici nu imi convine sa stau in fum. Si la ce sistem de ventilatie ultra performant se asteapta fumatorii atunci cand stau la mai putin de jumatate de metru de mine. Da, fumul are o capacitate magica de a atinge astfel de distante fabuloase si de ai deranja pe ceilalti.

Bibliografie Boffetta, P., Agudo, A., Ahrens, W., et al. (1998). Multicenter Case-Control Study of Exposure to Environmental Tobacco Smoke and Lung Cancer in Europe. Journal of the National Cancer Institute. Vol. 90, No. 19:144050. Enstrom, J. E. and Kabat, G. C. (2003, May 17) Environmental tobacco smoke and tobacco related mortality in a prospective study of Californians, 1960-98. British Medical Journal, 326(7398): 1057. Available: www.pubmedcentral.nih.gov/articlerender.fcgi?artid=155687 id=d11j90> Gravelle, J. G., and Redhead, C. S. (1994, March 23). Congressional Research Office Memorandum Discussion of Source of Claims of 50,000 Deaths from Passive Smoking. in response to request for information on the possible source of an estimated premature 50,000 deaths from passive smoking effects. Available: www.nycclash.com/Cabinet/CRSDiscusses_50000_Deaths.html id=d11j92> Guerin, M. R., Jenkins, R. A., Tomkins, B. A. (2000). The Chemistry of Environmental Tobacco Smoke: Composition and Measurement. (Second Ed.) CRC Press. Henshaw, J. L. (2001). Withdrawal of Proposal. U.S. Department of Labor, OSHA, Notice, Indoor Air Quality Federal Register #66:64946. Available: http://www.osha.gov/pls/oshaweb/owadisp.show_document? p_table=FEDERAL_REGISTER&p_id=16954 Jenkins, R. A., Palausky, A., Counts, R. W., Bayne, C. K., Dindal, A. B., and Guerin, M. R. (1999). Exposure to Environmental Tobacco Smoke in Sixteen Cities in the United States as Determined by Personal Breathing Zone Air Sampling. Journal of Exposure Analysis and Environmental Epidemiology. Oct-Dec;6(4):473-502. Letter from Greg Watchman, Acting Asst Secy, OSHA, to Leroy J Pletten, PhD, July 8, 1997. Matthews, R., and MacDonald, V. (1998). Passive Smokers Inhale Six Cigarettes a Year. UK News Electronic Telegraph, Issue 1178. Available http://www.forces.org/evidence/files/passmok2.htm Osteen, W. L., United States District Judge (1998). Flue-Cured Tobacco Cooperative Stabilization Corporation, et al v. United States Environmental Protection Agency, et al. United States District Court for the Middle

District of North Carolina, Winston-Salem Division, 6:93CV00370, 89-90. Available: www.forces.org/evidence/epafraud/files/osteen.htm id=d11j106> Redhead, C. S. and Rowberg, R. E. (1995, November 14) CRS Report for Congress. Environmental Tobacco Smoke and Lung Cancer Risk. Retrieved November 2007 from the WWW. Available: www.forces.org/evidence/files/crs11-95.htm id=d11j108>