Sunteți pe pagina 1din 4

Curs 2 Dreptul muncii (28 Oct)

Formele raporturilor juridice de munca


a) tipice - Rj ale functionarilor publici (legea nr.188/1999), Functionarul public este numit in functie si nu incheie un Contract Individual de Munca. Statul functionarilor publici se completeaza cu prevederile legislatiei muncii numai in masura in care acestea nu contravin legislatiei specifice functiei publice; - militarii, cadre permanente din MapN, MIRA, MJ, SRI, STS, SPP etc. b) atipice sau imperfecte - raporturile de munca fundamentale pe contractul de ucenicie; - raporturile de munca ale avocatilor salariati in interiorul profesiei; - RJ ale magistratilor (judecatori si procurori). Exercita functii de demnitate publica, beneficiind de inamovibilitate; - nu poti fi mutati din functie! - Personalul diplomatic din acelasi motiv ca si magistratii.

Izvoarele dreptului muncii


a) izvoarele comune cu cele ale altor ramuri de drept (Constitutia, legile, Ordonantele de guvern, Hotararile de guvern, Ordinele ministrilor daca au caracter normativ etc.); - Constitutia:dreptul de asociere (art.40), dreptul la securitatea si sanatatea salariatilor (art. 41), dreptul la greva (art. 43), interzicerea muncii fortate (art. 42); - Codul muncii; - Legile : legea 62/2011 privind dialogul social (activitatea formelor de organizare gen sidicate) - OUG, OG, HG, Ordone de Ministri. b) izvoare specifice dreptului muncii (statutele profesionale sau disciplinare, contractele colective de munca, regulamentele interne, regulamentele de organizare si functionare) - CCM nu emana de la legiutor ci sunt de origine conventionala, negociata. - CCM la nivelul national este adoptat prin Lege, devenind astfel o NJ in toata regula. - Rordine Interioara si ROF. c) izvoarele internationale: normele Uniunii Europene, indeosebi regulamentele, care au aceeasi forta ca si legile nationale, precum si alte reglementari transpuse in dreptul intern, conventiile Organizatiei Internationale a Muncii ratificate de Romania si Directivele Consiliului Europei. d) Practica judiciara si cutuma (uzanta). Au un rol in formarea si perfectionarea normelor juridice.

art.1 C. Civ sunt izovare ale dreptului civil legea, uzantele si principiile generale ale dreptului.

Principiile dreptului muncii


a) generale b) fundamentale (le gasim la art 3-9 pe toate)

Principiile fundamentale ale dreptului muncii!


1. Principiul neingradirii dreptului la munca si libertatea muncii. - presupune libertatea alegerii profesiei, a ocupariei, a locului de munca in tara sau in afara ei protectia sociala a muncii, salarizarea muncii, dreptul la negocieri colective, stabilitatea in munca etc. - constituie infractiune obligarea la munca fortata sau obligatorie, adica fapta de a supune o persoana, in alte cazuri decat cele prevazute de dispozitiile legale, la prestarea unei munci contra vointei sale sau la o munca obligatorie. Nu constituie munca fortata: - activitatile pentru indeplinirea indatoririlor militare, precum si cele desfasurate, in locul acestora, din motive religioase sau de constiinta; - munca unei persoane condamnate, prestate in conditii normale, in perioada de detentie sau de libertate conditionata; - indeplinirea obligatiilor civice stabilite prin lege; - prestatiile in caz de forta majora, respectiv in caz de razboi, catastrofe sau pericol de catastrofe precum: incendii, inundatii, cutremure, epidemii. 2. Libera circulatie a fortei de munca - principiu fundamental care sta la baza proiectului Uniunii Europene si care trebuie sa se regaseasca in toate legislatiile tarilor membre. - Potrivit Tratatului de la Maastricht: Fiecare cetatean al Uniunii are dreptul de a circula si dreptul de sejururi neingradite, pe teritoriul statelor membre, dar, sub rezerva limitelor si conditiilor prevazute de prezentul Tratat si de dispozitiile privind aplicarea lui. 3. Egalitatea de tratament si interzicerea discriminarii - presupune reglementarea - art. 16 alin. 1 din Constitutie, Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice fara privilegii si fara discriminari.

Art. 5 alin. 1 din Codul muncii prevede ca in cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii.

4. Principiul consensualismului si al bunei credinte - art. 8 alin. 1 din Codul muncii, relatiile de munca se bazeaza pe principiul consencualitatii si al bunei credinte; - participantii la raporturile juridice de munca se vor informa si consulta reciproc, pe toata durata existentei acestora; - Anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul ori, dupa caz, salariatul cu privire la clauzele generale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract ori sa le modifice; - De aceea, ca regula, contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor. 5. Protectia salariatilor - presupune dreptul la integritate fizica si psihica a persoanei dar si integritate morala. - art. 41 alin. 2 CM:Salariatii au dreptul la masuri de protectie sociala. Acestea privesc securitatea si sanatatea salariatilor, regimul de munca al femeilor si tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tara, repausul saptamanal, concediu de odihna platit, prestarea muncii in conditii deosebite sau speciale, formarea profesionala, precum si alte situatii specifice, stabilite prin lege. In acelasi sens, art. 6 alin. 1 din Codul muncii stabileste: Orice salariat care presteaza o munca beneficiaza de conditii de munca adecvate activitatii desfasurate, de protectie sociala, de securitate si sanatate in munca, precum si de respectarea demnitatii si a constiintei sale, fara nici o discriminare. 6. Asocierea libera a salariatilor si angajatorilor - este o asociere exclusiv in scopul apararii drepturilor si promovarii intereselor lor profesionale, economice si sociale. - Fara scopuri politice sau de apartenenta la vreo factiune politica. 7. Dreptul la greva - Potrivit prevederilor art. 233 si urmatoarele din CM, salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale. Greva reprezinta incetarea voluntara si colectiva a lucrului de catre salariati iar participarea salariatilor la greva este libera. Nici un salariat nu poate fi constrans sa participe sau sa nu participe la o greva. Limitarea sau interzicerea dreptului la greva poate interveni numai in cazurile si pentru categoriile de salariati prevazute expres de lege, altminteri constituie infractiune sanctionata cu pedeapsa privativa de libertate.

Concluzii! 1. Dreptul muncii este ramura de drept, alcatuita din ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile individuale si colective de munca, conflicte de munca, atributiile organizatiilor sindicale si patronale, conflictele de munca precum, controlul aplicarii legislatiei muncii si protectia sociala. 2. Obiectul dreptului muncii, este format din raporturile juridice de munca nascute din contractul individual de munca si din raporturile juridice conexe lor. 3. Munca se poate presta: - in afara unor raporturi juridice de munca; - in cadrul unor raporturi juridice de munca. 4. Dreptul muncii constituie dreptul comun pentru aproape toate relatiile sociale de munca, existand unele exceptii. 5. Dreptul muncii se afla in corelatie cu alte ramuri de drept: constitutional, civil si procesual civil, administrativ, penal si procesual penal.