Evolutia inflatiei in Romania

Inca din momentul aparitiei banilor in economia de schimb, inflatia s-a manifestat cu intermitenta in toate etapele de dezvoltare a societatii pentru a atinge punctul culminant in secolul XXI, concomitent cu renuntarea la etalonul aur aflat la baza sistemelor monetare nationale si al celui mondial pe fondul crizelor economice, politice, sociale si militare in conditiile cresterii rolului statului in economie. Inflatia reprezinta un dezechilibru structural monetaro-real, care exprima existenta in circulatie a unei mase monetare ce depaseste nevoile economiei, fapt ce antreneaza deprecierea banilor neconvertibili in aur, precum si cresterea durabila si generalizata a preturilor. Conform definitiei, inflatia reprezinta o disfunctie grava intre marimile economice reale si, cele nominale, monetare. Functia esentiala a banilor, de masurare a valorii bunurilor prin intermediul preturilor este grav perturbata. Masa monetara se gaseste intr-o cantitate mai mare decat valoarea bunurilor pe care trebuie sa o exprime. Trebuie mentionat totodata si faptul ca nu orice crestere a preturilor este sinonima cu inflatia. Practic, aceasta crestere de preturi trebuie sa fie anormala , foarte puternica, pentru a se constitui drept inflatie. Aceasta inseamna, implicit, ca trebuie sa raportam cresterea la un sistem de referinta, la un prag admisibil socotit normal. Amplitudinea acestui prag este variabila in spatiu, dar mai ales in timp. De-a lungul timpului, in Romania, inflatia s-a caracterizat printr-o serie de fluctuatii care au influentat situatia economica a tarii. Inainte de 1989, inflatia a fost mascata , putinele date fiind furnizate de catre Banca Mondiala. Intre anii 1950-1970 s-a inregistrat o rata a inflatiei de pana la 15% si de maxim 8-10% pentru anii 1970-1980. Dupa 1980, Romania manifesta una dintre cele mai mici rate ale inflatiei din cadrul tarilor foste socialiste, care nu a depasit 5% pe an. Cauzele inflatiei : pot fi impartite, in primul rand, in cauze monetare si cauze nemonetare. Pe termen lung, inflatia este considerata de economisti a fi un fenomen monetar, in timp ce pe termen scurt si mediu este influentata de elasticitate a relativa a salariilor, a preturilor si a ratelor dobanzilor. Inflatia prin moneda apare atunci cand exista o emisiune excesiva de moneda, peste oferta reala de bunuri si servicii. Inflatia prin moneda determina un surplus de cerere de marfuri, care genereaza o crestere a preturilor. Marirea preturilor are loc prin cresterea cererii pe care aceasta o face posibila, nu prin simpla sporire a cantitatii de bani. Inflatie prin cerere apare atunci cand exista un excedent de cerere agregata, peste oferta agregata. Inflatia prin cerere apare daca oferta agregata ramane in urma cererii sau se micsoreaza. Cererea agregata mai poate sa creasca si atunci cand masa monetara nu se modifica, daca sporesc veniturile banesti ale populatiei, ducand la marirea puterii de cumparare a acesteia; are loc cresterea salariilor fara o sporire a productivitatii muncii; se extinde creditul de consum; se diminueaza inclinatia spre economisire. Inflatia prin costuri apare atunci cand cresc costurile de productie, independent de cererea agregata. Marirea costurilor nu stimuleaza productia, iar oferta de bunuri si servicii scade si, implicit, preturile cresc. Costurile de productie pot sa creasca atunci din doua cauze: cresterea cheltuielilor cu salariile peste nivelul de crestere al productivitatii muncii sau scumpirea unor materii prime sau a energiei. Inflatia importata este generata prin mecanismul cursului de schimb si prin mecanismul fluxurilor de capital. Aceasta poate sa apara cand deprecierea unei monede nationale face ca bunurile de import sa fie mai greu de cumparat, insa este nevoie ca acest proces sa fie de durata mai lunga, nu de tipul unui soc, al unei scumpiri punctuale. Inflatia prin structuri este determinata de dezechilibre in structurile economice datorita accelerarilor politicii economice in diferite sectoare si de preponderenta interventionismului autoritatii publice pentru realizarea ajustarilor, armonizarilor si adaptarilor in vederea echilibrului economic global

Impactul inflatiei asupra Romaniei Postdecembriste

Revenirea la economia de piata si democratie impunea la inceputul anilor 90 o serie de decizii majore cu privire la modul de organizare social , economic , institutional , care sa asigure restabilirea dupa cinci decenii de totalitarism , a normalitatii evolutiei tarii . Dupa decembrie 1989 a existat o mare presiune pentru exporturi si extinderea importurilor, atat de bunuri pentru consum , cat si intermediare . Productia era in scadere ( s-a introdus saptamana lucratoare de 5 zile ) , cursul de schimb supraevaluat iar rezervele valutare erau deficient administrate . In aceste conditii s-a introdus un plan de stabilizare , sustinut de FMI , care nu a reusit insa sa opreasca inflatia . Pentru masurarea dimensiunilor inflatiei se folosesc concomitent mai multi indicatori . In prezent este masurata prin urmatorii indici : indicele general al preturilor ; indicele costului pietii ce modifica puterea de cumparare a banilor pe piata interna si pe plan international ; evolutia masei monetare si a vitezei de rotatie a banilor; indicii macroeconomici : PIB ,PNB, VN. Alaturi de cresterea reala a PIB , rata anuala a inflatiei constituie un indicator deosebit de important pentru masurarea performantelor economice ale unei tari . Inflatia , ca semn al evolutiei negative a economiei , s-a manifestat asemanator in Romania ca si in celelalte tari din Europa Centrala si de Est dupa 1989 .Astfel , se poate vorbi de inflatie in 3 faze , sustinuta de cresterea exponentiala a masei monetare : in prima faza , dominata de liberalizarea preturilor are loc o explozie inflationista insotita de suprasaturatia canalelor de circulatie monetara . Acest fenomen se datoreaza in principal acumularii de disproportii intre cererea si oferta de produse ; in cea de-a doua faza , apar primele rezultate ale reducerii subventiilor bugetare insotite de scaderea presiunii inflationiste ; in cea de-a treia faza , aplicarea consecventa a mixului de politici fiscal- monetare antiinflationiste , sustinuta de reluarea inflatiei sub 40% anual .

ANUL 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

INDICII PRETURILOR DE CONSUM-% 101,1 105,1 270,2 310,4 356,1 236,7 132,3 138,8 254,8 159,1 145,8 145,7 134,5 122,5 115,3 111,9 109,0 106,56

RATA INFLATIEI-% 1,1 5,1 170,2 210,4 256,1 136,7 32,3 38,8 154,8 59,1 45,8 45,7 34,5 22,5 15,3 11,9 9,0 6,56

2007 2008 2009

104,84 107,85 105,59

4,84 7,85 5,59

Pentru prima data dupa 1989, Banca Nationala reuseste sa respecte tinta de inflatie si chiar sa o imbunatateasca. Inflatia la sfarsitul anului 2006 a fost de 4,87%, nivel ce se incadreaza in tinta de inflatie stabilita pentru 2006, cresterea preturilor de consum fiind de 0,74% in decembrie 2006, fata de luna precedenta, arata datele publicate de Institutul National de Statistica (INS). In luna noiembrie, inflatia atinsese un nou minim istoric de 4,67%. Cea mai mare influenta asupra indicelui preturilor de consum pe ansamblu a avut-o cresterea, in decembrie 2006, comparativ cu decembrie 2005, cu 8,33% a preturilor la marfurile nealimentare, care au contribuit cu 3,6 puncte procentuale la cresterea totala, urmata de majorarea cu 5,12% a tarifelor serviciilor, cu o contributie de 0,9 puncte procentuale. Majorarea preturilor la alimente cu numai 1%, in decembrie 2006, fata de decembrie 2005, a avut o contributie de 0,4 puncte procentuale. Cresterea medie anuala a preturilor bunurilor si tarifelor serviciilor de consum inregistrata in anul 2006 fata de media anului 2005 a fost de 6,6% pe total, 3,8% la marfurile alimentare, 8,5% la nealimentare si 8,2% la servicii. Inflatia inregistrata in perioada 1990-2001 a oscilat in limite largi. Romania a optat, spre deosebire de alte tari foste comuniste, pentru o strategie de liberalizare graduala a preturilor, ceea ce a condus la o evolutie diferita a inflatiei. Astfel, in 1990 inflatia a inregistrat un minim de 5,1% (cand majoritatea preturilor se aflau inca sub controlul statului) si un maxim de 256,1% in anul 1993, datorat in mare masura socului generat de eliminarea subventiilor la numeroase produse, de introducerea TVA, de reglementarea regimului accizelor la produsele autohtone si acomodarii deficitului cvasifiscal, precizeaza Mariana Nicolae in Impactul asupra inflatiei al modificarii preturilor unor componente ale consumului - utilizarea modelului Almon. Reducerea inflatiei pana la un nivel minim de 32,3% in anul 1995 (calculat ca medie anuala) a fost rezultatul masurilor de macrostabilizare adoptate de Guvern in perioada 1994-1995. Masurile de reforma fiscala, de liberalizare a comertului si a preturilor produselor agricole au condus la aparitia unui nou puseu inflationist in anul 1997, cand inflatia ajunge la 154,8%. Prin masurile adoptate pe parcursul anilor 19982001, inflatia s-a inscris din nou pe un trend descendent, mentinandu-se totusi la valori cu doua cifre. Analiza pe componente a indicelui pretului de consum scoate in evidenta faptul ca indicele preturilor produselor alimentare a crescut putin mai lent decat ceilalti indici de pret (de 1.367 de ori in august 2001 fata de octombrie 1990), avand totusi o influenta negativa asupra ponderii cheltuielilor cu alimentatia in totalul cheltuielilor. Indicele preturilor la marfurile nealimentare a avut o crestere moderata (1.509 ori in august 2001 fata de octombrie 1990), iar la servicii s-a inregistrat o crestere mai mare si anume de 2.509 ori in august 2001 fata de octombrie 1990. Tot in aceesi lucrare se precizeaza ca fata de octombrie 1990, indicii preturilor de productie in industrie s-au situat in 2001 la un nivel mai ridicat decat indicele pretului de consum, ceea ce a atras, cu o anumita intarziere, prin efectele de propagare in economie, cresteri ulterioare a indicele pretului de consum. Dupa cum se stie, cresterea preturilor la energie din aprilie 1997 a condus la o crestere imediata si semnificativa a indicelui pretului de productie. In anul 1997 alinierea preturilor produselor petroliere si a energiei electrice la piata mondiala a condus la o crestere treptata in primul trimestru a preturilor de productie in ramurile prelucratoare, in timp ce in ramurile extractive cresterile de preturi au avut loc abia in luna martie. Cresterea pretului energiei din luna iunie a anului 1999 a fost preluata de inflatie abia catre sfarsitul anului. Un alt factor care poate genera o variatie puternica a inflatiei este cursul de schimb. Deschiderea spre exterior a economiei a adus cursul de schimb al monedei nationale in centrul politicilor bancare, stabilitatea acestuia fiind considerata o ancora antiinflationista.

Cursul de schimb a urmat o evolutie care indica, aparent, o depreciere continua a acestuia, cu o tendinta de moderare a cresterii incepand din al doilea trimestru al anului 1994 si care a durat, cu exceptia sfarsi-tului anului 1995, pana la sfarsitul anului 1996. In anul 1997, odata cu liberalizarea preturilor s-a trecut la liberalizarea cursului de schimb, al carei efect a fost, practic, dublarea cursului de schimb in decurs de trei luni. In 1998 si 1999 Banca Centrala a utilizat rezerva valutara pentru a stopa devalorizarea leului, iar in 2000-2001 devalorizarea leului a continuat, dar intr-un ritm apropiat de cel al inflatiei. La sfarsitul anului 2003, Romania continua sa fie singura tara din regiune care exprima inflatia prin doua cifre (14,1%). Obiectivul fixat pentru anul 2004 (inflatie 9%) era considerat de multi specialisti ca fiind prea ambitios in conditiile unui an electoral. Potrivit Institutului National de Statistica (INS), rata inflatiei a fost in luna decembrie a anului 2004 a fost de 0,6%, conducand la o valoare anuala de 9,3% la finele acestuia, in scadere cu 4,8% fata de nivelul inregistrat la finele anului 2003. Chiar daca depasise tinta de 9% fixata pentru 2004, rata anuala a inflatiei sa situat pentru prima data in ultimii 15 ani (la acea vreme) sub pragul de 10%. Rata anuala a inflatiei a atins in decembrie 2005 cota de 8,6%, fiind cu 0,5 puncte procentuale mai mare fata de nivelul proiectat si depasind marginal limita superioara a intervalului de variatie de 1 puncte procentuale ce a incadrat tinta de inflatie de 7,5 %. Abaterea inflatiei de la traiectoria prognozata s-a datorat dimensiunii peste asteptari a ajustarilor de preturi administrate si a cresterii preturilor volatile ale unor produse alimentare. Din perspectiva ratei medii anuale a inflatiei a avut insa loc o consolidare a procesului dezinflationist, anul 2005 consemnand o cifra de 9%, substantial mai mica in comparatie cu rezultatul de 11,9% inregistrat in 2004 In 2006, cresterea preturilor a inregistrat cel mai mic nivel din perioada de tranzitie. Inflatia s-a situat la numai 4,87%, incadrandu-se pentru prima oara in tinta urmarita de banca centrala. Rezultatul este surpinzator daca tinem cont de faptul ca nimeni nu se astepta la aceasta performanta in urma cu an, inclusiv reprezentantii BNR Rata inflatiei in 2007 a fost de 6,57%, dupa ce preturile de consum au crescut cu 0,64% in ultima luna a anului trecut, potrivit datelor anuntate ieri de Institutul National de Statistica (INS). Romania a ratat, prin urmare, tinta stabilita de BNR si Guvern, de 4%, plus/minus un punct procentual. Mai mult, cifra publicata de INS este cu aproape un punct procentual mai mare decat prognoza BNR din ultimul raport publicat in noiembrie, care indica un nivel de 5,7% pentru inflatia de la finele anului 2007. Cu toate acestea, 6,57% este un rezultat nesperat de bun, in conditiile in care existau voci care dadeau ca sigura depasirea pragului de 7%. Inflatia in zona euro a atins, in luna ianuarie 2007, cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, de 3,2%, fata de aceeasi perioada a anului 2006, alimentata de preturile crescute la energie si alimente, mai arata Eurostat. Inflatia anuala din Romania a fost de 7,3% in ianuarie 2008 fata de aceeasi luna a anului trecut, plasand tara noastra pe locul sapte in UE. arata datele publicate de Oficiul European de Statistica, Eurostat. Fata de luna decembrie 2007, cand inflatia se plasa la 6,7%, in Romania s-a inregistrat un avans de 0,9%. Rata inflatiei in luna decembrie 2009 a s-a ridicat la 4,74% depasind nivelul tintit de Banca Nationala a Romaniei de 3.5%. Inflatia a urcat dupa ce preturile de consum au crescut cu 0,32 de procente fata de luna noiembrie, potrivit Institutului National de Statistica (INS). Astfel, marfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,54%, iar cele alimentare cu 0,34 de procente. In schimb, tarifele la servicii au scazut cu 0,25%. Conform INS, alimentele au reprezentat 37,58% din cheltuielile romanilor, in 2009, in timp ce marfurile nealimentare au reprezentat 44,05%. In decembrie, cele mai mari cresteri de preturi s-au inregistrat la oua (4,63%), tutun si tigari (3,58%), legume si conserve de legume (2,96%), cartofi (1,24%), apa, canal si salubritate (1,13%).

In ianuarie 2010 Romania s-a clasat pe pozitia a doua in Uniunea Europeana, dupa nivelul ratei anuale a inflatiei, de 5,2%, cu 1 punct procentual sub inflatia anuala a Ungariei, in conditiile in care cea din UE a fost de 1,7%. Romania s-a clasat, insa, pe primul loc din UE dupa cresterea medie a preturilor de consum din intervalul februarie 2009 - ianuarie 2010 fata de precedentele 12 luni - indicator care conteaza in criteriile nominale de convergenta la zona euro. Nivelul de 5,4% a fost cel mai inalt din UE, Romania fiind urmata de Ungaria, cu 4,3%, si Polonia, cu 4%. Cu alte cuvinte putem spune ca inflatia este un fenomen specific perioadelor de criza, constand intr-o emisiune monetara peste necesitatile reale ale circulatiei banesti deregland astfel situatia economica a unui stat.

BIBLIOGRAFIE 1. Alexandru, Tugui, Inflatia: concepte, teorii si politici economice, Editura 2000 2. Jenica, Hurtupan, Inflatia in context contemporan, Editura Sitech, Craiova, 1997. 3. Eugen, Radulescu, Inflatia, marea provocare, Editura Enciclopedica, Bucuresti 1999 4. Marin, Opritescu, Jenica, Popescu, Alina, Manta, Moneda, Credit, Banci Editura Sitech, Craiova, 2008 5. www.bnr.ro 6. www.insse.ro 7. www.ase.ro 8. www.zf.ro 9. www.capital.ro Economica, Bucuresti,