Sunteți pe pagina 1din 2

Ergonomie

Laborator 27.02.2013 Structura timpului de munca 3 feluri de munca: echipa, individual, pe unitate In desfasuara propriu zisa a procesului de productie si de munca pe parcursul duratei reglementate a zilei de munca executatntul, utilajul si obiectul muncii se afla in diferite consumuri de timp de lucru, ce pot fi private, pe de o parte izolat, adica referitor la fiecare factor in parte, dar si integrat, mergand pana la interactiuna celor trei participant in procesul de productie. Studiul systematic al modului in care se consuma timpul de munca in procesul de productie are ca scop depistarea partilor timpului de munca nefolosite sau folostie national si verfivcarea in practica a medelor de Lista domeniului de silvicultura a. b. c. d. e. f. g. h. i. j. k. l. Recoltarea de seminte Lucrarile in pepiniere(pantarea, iligarea, aplicarea tratamente) Impaduriri Lucrarile de protectia padurii Ingrijirea arboretelor Inventarierea padurilor si monitoring Vanatoarea(pastravaria, fazanerii) Recoltarea maselor lemnoase Recoltare produse accesorii Paza fondului forestiere Amenajarea padurilor si planificarea silvica Apicultura

Timpul de munca Prin timpul de munca se intelege timpul de care dispune un executants, conform durate reglementat. Timpul productive(Tp) ese timpul in cursul caruia executantul efectueaza lucrarile necesare realizarii unei sarcini de munca. Timp de baza sau timp ajutator(tb) se executa nemijlocit forjarea, matritarea, strunjirea, sudarea, croitul etc. Timpul de servire a locului de munca(Ts) este timpul in cursul caruia executantul asigura pe intreaga Timpul de intreruperi nereglementat(Tin)este parte timpului neproductiv in care procesul de munca este interrupt din cause nereglementat in munca Un process de munca rational ar trebui sa cuprinde numai component de timp productive la care se adauga timpul de intreruperi reglemente. Existenta timpului nenormat este o resursa de crestere a productivitatii muncii

Principil ale economiei miscarii corpului omenesc: 1. Mainile sa inceapa sis a termine miscarile in acelasi timp; 2. Mainile sa nu ramana inactive in acelasi timp, cu exceptia perioadelor de odihna; 3. Miscarile bratelor sa fie effectuate simultan, in sens opus si simetric; 4. Miscarile mainilor si ale corpului trebuie limitate in clasele cele mai joase la care este posibila executarea sarcinii de munca in mod corespunzator; 5. Momentul fortei trebuie folosit in ajutorul muncitorului ori de cate ori este posibil sis a fie redus la minimum daca el va trebui sa fie deposit de efortul muscular; 6. Miscarile curbe, continui si line ale mainilor sunt preferate miscarilor rectilinii in care intervi schimbari de directive bruste si in inghuri ascutite; 7. Miscarile balistice sunt mai rapide