Sunteți pe pagina 1din 7

Accident vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral se produce in momentul in care o anumita parte a creierului nu mai primeste cantitatea de sange necesara (implicit cantitatea de oxigen).Exista doua moduri prin care se produce: prin blocarea unei artere de catre un cheag de singe (accident vascular cerebral ischemic) sau prin ruptura vasului de singe (accident vascular cerebral hemoragic). O parte din celulele nervoase din creier inceteaza sa mai functioneze datorita lipsei de oxigen si nutrienti. Daca interventia medicala nu este prompta, efectele pot fi fatale. Fiziopatologia accidentului vascular cerebral - Ischemia cerebrala

Cunoasterea mecanismelor si fiziopatologiei ischemiei cerebrale si a infarctului cerebral in special, este de interes practic deosebit pentru o terapie si o profilaxie adecvata. Toate accidentele ischemice rezulta dintr-o scadere a debitului sanguin intr-un anumit teritoriu al creierului, care nu primeste oxigenul si glucoza necesara si la nivelul caruia se acumuleaza o serie de produsi de catabolism. Infarctele cerebrale sunt in stransa legatura in imensa majoritate a cazurilor cu o ocluzie arteriala, permanenta sau temporara. Aceasta ocluzie poate fi de origine trombotica sau embolica.

a) AVC trombotic

Cauza cea mai frecventa a accidentului vascular cerebral trombotic o constituie ateroscleroza. Ateroscleroza are o frecventa foarte mare, 70% din cazurile de AVC fiind atribuite acestei boli. Principalii factori care faciliteaza instalarea aterosclerozei sunt: incarcarea lipidica, legata sau nu de obiceiurile alimentare,hipertensiunea arteriala, diabetul, o serie de tulburari hormonale, tulburari de hemostaza si coagulare,fumatul, etc. Aparitia placilor de ateroscleroza determina ingustari progresive excentrice ale lumenului arteriar. La nivelul placii de aterom se formeaza trombi murali, albi, care reprezinta stadiul prealabil in constituirea trombului rosu sau mixt. Trombusul format poate evolua in trei moduri: - trombusul poate deveni oclusiv (acesta se extinde tot mai mult) - trombusul poate suferi o organizare locala ce-l incorporeaza la peretele arterial (are loc o proliferare a endoteliului ce acopera trombusul si il separa de sangele circulant) - trombusul se poate detasa si constitui emboliile b) AVC embolic

Embolia poate sa apara in conditii diferite, in functie de care variaza si tipurile de embolusuri. Cel mai frecvent intalnim emboli trombotici (rezultati din fracmentarea sau desprinderea unui tromb), emboli de origine cardiaca, grasime, aer, paraziti, celule tumorale, etc.. Embolii se pot produce in orice teritoriu cerebral. c)Atacul ischemic tranzitor (AIT)

Atacul ischemic tranzitor cerebral este un episod de disfunctie cerebrala care se manifesta prin semne neurologice de focar, de multe ori intermitente, cu o durata variabila, de obicei 2-15 minute, fara sa depaseasca 24 de ore. Simptomatologia clinica a AIT se caracterizeaza prin: instalarea in mod brusc a simptomelor, acestea atingand intensitatea maxima in cateva minute; durata variabila, in general scurta a atacurilor (in medie 14 minute in sistemul carotidian si 8 minute n cel vertebro-bazilar); reversibilitatea totala a simptomatologiei clinice. AIT se poate produce in teritoriul carotidian, in teritoriul vertebro-bazilar sau in ambele teritorii (global). AIT in teritoriul carotidian se manifesta mai frecvent cu: - tulburari motorii tranzitorii cu remisiune completa - tulburari senzitive: parestezii, hipoestezii, astereognozii - tulburarii afazice - cecitate monoculara tranzitorie - alte semne: tulburari apraxo-agnozice, hemianopsie laterala homonima, cefalalgii, confuzii mentale de scurta durata AIT in sistemul vertebro-bazilar are semne neurologice foarte variate: - vertijul - tulburari de motilitate pna la tetraplegie - tulburari de sensibilitate - tulburari de vedere frecvent bilaterale - deficite pasagere de nervi cranieni - crizele de drop attacks - tulburari ataxice - alte semne: cefaleea, greturi, varsaturi, sughit, surditate, mutism akinetic AIT global se caracterizeaza prin asocierea tulburarilor din cele doua sisteme, pierdere de cunostinta episodica, stari confuzive episodice, ictus amnezic.Cunoasterea si tratarea episoadelor de AIT constituie un factor important in prevenirea AVC. Fiziopatologia accidentului vascular cerebral - Hemoragia cerebrala

Se disting doua mari grupe in cazurile de hemoragie cerebrala: hemoragiile intraparenchimatoase si hemoragiile subarahnoidiene. In cazul hemorahiei intraparenchimatoase, sangele se revarsa in parenchimul cerebral fie in urma unei rupturi vasculare, fie prin eritrodiapedeza. In cazul hemoragiei subarahnoidiene, sangele se scurge in meninge (invelisul care inconjoara creierul).

a) Hemoragiile intraparenchimatoase

Factorii de risc: - Varsta incidenta maxima fiind intre 50-70 de ani - Sexul frecventa mai mare la barbati - Ereditatea este legata de predispozitia ereditara la HTA - Obezitatea relatia dintre supraincarcarea ponderala si HIP este evidenta - Diabetul este important datorita deteriorarilor peretelui vascular- Toxicele importante sunt alcoolul si tutunul - Factori de mediu se pare ca apa prea bogat mineralizata predispune la producerea precoce a HIP - Anotimpul frigul si variatiile barometrice din timpul iernii reprezinta un factor de risc real - Sedentarismul are un rol nefast b) Hemoragiile subarahnoidiene

Factori de risc: Printre cei mai frecventi intalniti factori de risc care ar putea determina aparitia hemoragiei subarahnoidiene se numara: -un anevrism prezent in alte vase ale sangelui -displazie fibromusculara si alte tulburari ale tesutului conjunctiv -hipertensiune arteriala -antecedente de boala de rinichi polichistic -fumat -un istoric familial in care a mai fost prezenta hemoragia subarahnoidiana. Semne alarmante in accidentul vascular cerebral (AVC)

Simptomele dinaintea unui accident vascular cerebral se manifesta diferit de la o persoana la alta. Uneori ele pot sa apara si sa dispara fara a ne da nimic de banuit. Tratamentul cel mai

eficient este acela administrat la mai putin de o ora de la declansare, de aceea este foarte important sa cunoastem semnele acestei boli: - Privirea incetosata sau dubla, stare inexplicabila de somnolenta, greata - Pierderea brusca a echilibrului, ameteala si probleme in coordonarea membrelor - Amortirea brusca a fetei, a unui picior sau a unei miini, in special pe o anumita parte a corpului - Dureri bruste de cap, fara o cauza anume - Tulburari bruste de memorie, dificultati in vorbire si imposibilitatea de a intelege ceea ce se vorbeste in jur - Simptomele accidentului vascular cerebral ischemic difera de cele ale accidentului vascular cerebral hemoragic. De asemenea, simptomele depind de localizarea cheagului sangvin sau a hemoragiei si de extinderea regiunii afectate. Simptomele AVC ischemic (cauzat de un cheag ce a blocat un vas sangvin):apar de obicei in jumatatea corpului de partea opusa zonei din creier in care este cheagul. Simptomele unui AVC hemoragic (cauzat de o sangerare in creier): pot fi similare celor produse de AVC ischemic, dar se deosebesc prin simptome legate de tensiunea crescuta in creier, cum ar fi dureri de cap severe, greturi si varsaturi,"intepenirea" gatului, ameteli, convulsii, iritabilitate, confuzie si posibil inconstienta. - Simptomele accidentului vascular cerebral pot progresa repede (in cateva minute sau ore) sau in mod treptat. La inceput poate aparea o usoara slabiciune intr-un brat sau picior si se poate ajunge, treptat, la incapacitatea de a misca bratul si piciorul de pe o parte a corpului. In cazul in care accidentul vascular cerebral este provocat de un cheag de sange mare (ischemic), simptomele apar brusc, in decurs de cateva secunde. Factorii de risc in accidentul vascular cerebral (AVC) Persoanele care sunt mai expuse unui asemenea accident, prezinta anumiti factori de risc. Unii dintrea acesti factori de risc pot fi controlati (adica exista lucruri pe care le putem face pentru a reduce la maxim respectivii factori de risc) iar altii nu pot fi controlati de catre noi. a) Factorii de risc controlabili: - Obezitatea - Tensiunea arteriala crescuta (hipertensiunea) este al doilea factor de risc ca importanta dupa varsta - Lipsa activitatii fizice - Folosirea de cocaina sau a altor droguri - Fumatul, inclusiv fumatul pasiv - Consumul crescut de alcool (peste 5 pahare de alcool intr-un timp scurt) - Diabetul zaharat. Aproximativ 25% dintre persoanele cu diabet zaharat decedeaza prin AVC. Prezenta diabetului creste de 2 ori riscul de accident vascular cerebral din cauza afectarii circulatiei care apare in aceasta boala. - Alte afectiuni ale inimii, precum fibrilatia atriala, endocardita, afectiuni ale valvelor cardiace, foramen ovale patent sau cardiomiopatie - Folosirea unor medicamente, cum sunt anticonceptionalele orale - in special la femeile care fumeaza sau care au avut pana in prezent tulburari de coagulare - si anticoagulantele sau corticosteroizii. Se pare ca la femeile aflate in menopauza, terapia de inlocuire hormonala are un risc mic de accident vascular cerebral - Afectiuni ale arterelor coronare, care pot determina aparitia unui infarct miocardic si a unui accident vascular cerebral - Nivelul crescut de colesterol din sange poate duce la afectiuni ale arterelor coronare si la infarct miocardic,care la randul lor determina lezarea musculaturii inimii (miocardului), iar aceasta la randul ei poate determina cresterea riscului de AVC b) Factorii de risc necontrolabili - Prezenta in trecut a unui accident vascular cerebral sau a unui accident ischemic tranzitor.

- AVC in familie. Riscul de AVC este mai mare daca un parinte, un frate sau o sora a avut un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor. - Sexul. Accidentul vascular cerebral este mai frecvent la barbati decat la femei pana la varsta de 75 ani, dar dupa aceasta varsta femeile sunt mai afectate. La toate varstele, mai multe femei decat barbati decedeaza din cauza unui AVC. - Varsta. Riscul de accident vascular cerebral creste cu varsta. Riscul se dubleaza cu fiecare decada dupa 55 ani. Cel putin 66 de procente din toate persoanele cu AVC au varsta de 65 de ani sau mai mult.
Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic

AVC ischemic este cauzat de un cheag de sange care blocheaza circulatia sangvina a creierului. Cheagul de sange se poate dezvolta intr-o artera ingustata care iriga creierul sau poate ajunge in arterele din circulatia cerebrala dupa ce a migrat de la nivelul inimii sau din orice alta regiune a organismului. Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din organism care determina afectarea circulatiei sangvine normale, cum ar fi: - rigidizarea peretilor arterelor (ateroscleroza). Aceasta este cauzata de tensiunea arteriala crescuta, de diabetul zaharat si de nivelul crescut al colesterolului sangvin - fibrilatia atriala sau alte aritmii cardiace (ritmuri cardiace neregulate) - anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valva cardiaca artificiala, o valva cardiaca reparata, o boala cardiaca valvulara precum prolapsul de valva mitrala sau stenoza (ingustarea) orificiului valvular - infectia valvelor cardiace (endocardita) - un foramen ovale patent, care este un defect cardiac congenital - tulburari de coagulabilitate a sangelui - inflamatie a vaselor sangvine (vasculita) - infarctul miocardic. Desi mai rar, tensiunea arteriala scazuta (hipotensiunea) de asemenea poate sa cauzeze un accident vascular cerebral ischemic. Tensiunea arteriala scazuta duce la scaderea circulatiei sangvine la nivelul creierului; ea poate fi determinata de o ingustare sau o afectare a arterelor, de infarctul miocardic, de o pierdere masiva de sange sau de o infectie severa. Unele interventii chirurgicale (precum endarterectomia) sau alte procedee (cum ar fi angioplastia) folosite pentru tratamentul arterelor carotide ingustate, pot duce la formarea unui cheag sangvin la locul unde s-a intervenit, cauzand ulterior un accident vascular cerebral.
Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic

Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de o sangerare in interiorul creierului (numita hemoragie intracerebrala) sau in spatiul din jurul creierului (numita hemoragie

subarahnoidiana). Sangerarea in interiorul creierului poate fi rezultatul unei valori crescute pe un timp indelungat a tensiunii arteriale. Sangerarea in spatiul din jurul creierului poate fi cauzata de ruperea unui anevrism sau de tensiunea arteriala crescuta care nu a fost tinuta sub control. Alte cauze de AVC hemoragic, mai putin frecvente, sunt: - inflamatia vaselor sangvine, care poate aparea in sifilis sau tuberculoza - tulburari de coagulabilitate ale sangelui, precum hemofilia - leziuni ale capului sau gatului care afecteaza vasele sangvine din aceste regiuni - iradierea terapeutica pentru cancere ale gatului sau creierului - angiopatia amiloidica cerebrala (o tulburare degenerativa a vaselor sangvine).