Sunteți pe pagina 1din 13

Lentilele Cuprins: A. Optica geometrica 1. Introducere 2. Legile fundamentale ale opticii geometrice 3. Stigmatismul riguros si aproximativ Gauss 4.

Oglinzile plane 5. Oglinzile sferice 6. Prisma optica 7. Lentilele - introducere 8. Lentilele - focar, plan focal, distanta focala 9. Formulele lentilelor 10. Fotometria B. Optica ondulatorie 11. Interferenta 12. Difractia luminii 13. Polarizarea luminii C. Optica fotonica 14. Efectul fotoelectric, fotoelementul, fotorezistenta

1. Introducere Lentilele sunt medii transparente, de regula din sticla, limitate de doua calote sferice sau de o calota sferica si un plan. Daca o suprafata de delimitare este o calota elipsoidala, lentila se numeste asferica. In functie de modul in care sunt deviate razele luminoase de care sunt traversate, lentilele se impart in lentile convergente si divergente. Lentilele convergente sunt mai groase la mijloc decat la margini, iar un fascicul de raze paralele ce traverseaza lentila, devine convergent spre un punct denumit punct focal.

Lentile convergente: a - biconvexa, b - plan-convexa, c - menisc convergent, d - schema lentilelor convergente. Lentilele divergente sunt mai subtiri la centru fata de margini iar un fascicul de raze paralele care o traverseaza devine divergent.

Lentile divergente: a - biconcave, b - plan-concave, c - menisc divergent, d - schema lentilelor divergente.

Unei lentile i se disting urmatoarele caracteristici: - centre de curbura - centrele C1 si C2 ale celor doua calote sferice; - razele de curbura ale sferelor, R1 si R2; - axa optica principala este dreapta ce uneste centrele de curbura ale celor doua calote sferice;

- centrul optic O al unei lentile este punctul situat pe axa optica si care se caracterizeaza prin faptul ca raza de lumina ce trece prin acest punct nu este deviata de la directia sa ci doar deplasata; - orice dreapta care trece prin centrul optic se numeste axa optica secundara.

Elemente geometrice ale unei lentile Aproximatiile lui Gauss Studiul lentilelor se simplifica pe baza aproximatiilor lui Gauss, care enunta: - lentilele sunt subtiri, daca grosimea lor pe axa principala este neglijabila in raport cu raza de curbura; - unghiul de deschidere al calotei sferice este mic (10 - 15 grade) - unghiurile formate de razele luminoase cu axa principala sunt mici, adica razele sunt paraxiale. Lentilele - focar, plan focal, distanta focala Focarul lentilelor Se poate dovedi experimental ca un fascicul de raze paralele cu axa optica principala ce cade pe o lentila convergenta, este deviat convergent si ca toate razele emergente converg intr-un punct F, situat tot pe axa optica, punct denumit focar principal. Deoarece razele de lumina trec efectiv prin acest punct, imaginea poate fi captata pe un ecran, iar acest puntc poarta numele de focar real.

Locul geometric al focarului unei lentile convergente Daca razele sosesc din partea opusa (din dreapta, in schema de mai sus), desigur, ele vor converge in partea stanga, intr-un punct focal, F' denumit focar secundar, situat la aceeasi distanta f, fata de centrul optic al lentilei. Daca lentila este divergenta, razele emergente vor avea traiectorie divergenta la iesirea din lentila, in asa fel incat prelungirile lor se vor intalni intr-un focar F situat in aceeasi parte cu cea din care au venit. Deoarece razele emergente nu trec efectiv prin acest punct F, el nu poate fi captat pe ecran si de aceea poarta numele de focar virtual.

Locul geometric al focarului unei lentile divergente Prin urmare, lentilele subtiri convergente poseda doua focare principale reale F si F', simetrice si egal distantate fata de centrul optic, daca lentila se afla intr-un mediu omogen. De asemenea, o lentila divergenta are doua focare virtuale, simetrice in raport cu centrul optic. Distanta de la centrul optic la focarele principale poarta numele de distanta focala:

f = OF Daca se modifica directia fascicului incident, adica razele vin pe o axa optica secundara, in limitele aproximatilor lui Gauss, focalizarea se va realiza intr-un focar secundar.

Locul geometric al planului focal la lentilele convergente Se pot obtine o infinitate de focare secundare, in functie de inclinatia si directia fascicului incident. In optica geometrica, totalitatea focarelor secundare se afla intr-un plan, normal pe axa optica principala de care este intepat la o distanta f fata de centrul optic. Cum se construiesc imaginile printr-o lentila? Fie o lentila convergenta subtire, cu distanta focala cunoscuta f = OF si un obiect liniar AB, asezat perpendicular pe axa optica a lentilei, cu punctul B pe axa. Se poate construi geometric imaginea obiectului AB, adica segmentul A'B', daca se tine cont de comportamentul razelor luminoase ce traverseaza lentilele: - raza luminoasa AO trece prin centrul optic si deci traverseaza lentila nedeviata; - raza luminoasa AI este paralela cu axa optica si dupa traversarea lentilei, va fi refractata prin focarul F.

Constructia geometrica a imaginii prin lentile convergente

Proiectia punctului A in planul focal, punctul A' se afla la intersectia celor doua raze luminoase emergente din lentila (IFA' si respectiv AOA'). Punctul B' este situat pe axa optica, in mod similar cu punctul B, si se obtine prin coborarea unei perpendiculare din punctul A' pe axa optica. Segmentul A'B' reprezinta imaginea obiectului AB, prin lentila. In functie de raportul dintre segmentul BO si distanta focala, se disting urmatoarele cazuri: - BO foarte mare in raport cu distanta focala (se poate considera ca, practic, tinde catre infinit): imaginea se formeaza in planul focal, este rasturnata si foarte mica; - BO mai mare decat 2*f: imaginea se formeaza intre f si 2*f, este reala, rasturnata si mai mica decat obiectul; - punctul B situat intre 2*f si f: imaginea este situata dincolo de 2*f, este reala, rasturnata si mai mare decat obiectul; - punctul B este situat in focarul F': imaginea este situata la infinit, este reala, rasturnata si mai mare decat obiectul; - punctul B este situat mai aproape de lentila decat F': imaginea este situata de aceeasi parte cu obiectul, virtuala, dreapta si mai mare decat obiectul (efect de lupa).

Constructia geometrica a imaginii prin lentile divergente In lentilele divergente, imaginea se constuieste in mod similar, cu singura deosebire ca aceasta se afla la intersectia prelungirii razei refractate cu raza directa AO, ce merge spre centrul optic al lentilei. Aceasta se traduce prin faptul ca imaginea este virtuala, adica nu poate fi captata pe un ecran.

Fie urmatoarea schema optica. Formulele lentilelor Daca se considera BO = p, OB' = p' si OF = f, se poate demonstra formula lentilelor: 1/p + 1/p' = 1/f unde p = distanta obiect-lentila p' = distanta lentila-imagine f = distanta focala a lentilei. In formula de mai sus, semnele algebrice ale valorilor sunt: - p are semn pozitiv daca obiectul este real - p are semn negativ daca obiectul este virtual - p' are semn pozitiv daca imaginea este reala - p' are semn negativ daca imaginea este virtuala - f are semn pozitiv daca lentila este convergenta - f are semn negativ daca lentila este divergenta. Marirea transversala este un raport intre dimensiunea imaginii si dimensiunea obiectului. Daca in figura de mai sus se noteaza: OB = p si OB' = p', atunci marirea transversala (notata cu litera greceasca beta ): = A'B'/AB Si daca se considera si sensul imaginii (pozitiv daca este dreapta, sau negativ daca este rasturnata), rezulta mai departe: = - p'/p Convergenta unei lentile subtiri este egala cu inversul distantei sale focale si se masoara in dioptrii. O dipotrie este, prin urmare, puterea de convergenta a unei lentile cu distanta focala de 1 metru: C = 1/f Pentru un sistem optic format din doua lentile lipite (l1 cu distanta focala f1 si l2 cu distanta focala f2), se poate demonstra ca distanta focala a ansamblului, f este: 1/f = 1/f1 + 1/f2 Sau, prin utilizarea formulei convergentei: C = C1 + C2

Oglinzile plane O suprafata plana, foarte neteda, care reflecta in mod dirijat aproape integral lumina incidenta, poarta numele de oglinda plana. Prin aplicarea legilor reflexiei se poate stabili ca oglinzile plane determina formarea de imagini virtuale, in care punctele din spatiul-imagine sunt localizate simetric fata de planul oglinzii, cu punctele din spatiul-obiect.

Constructia imaginii in oglinzi plane De asemenea, se poate demonstra ca oglinzile plane determina formarea de imagini drepte si egale cu obiectul. Daca o oglinda plana se roteste cu un unghi alfa, raza reflectata se va roti cu un unghi 2*alfa. In fotografie, oglinzile plane sunt utilizate la aparatele foto SLR, unde au rolul de a devia fasciculul de raze care formeaza imaginea in vizor, in timpul incadrarii.

Oglinzile sferice Oglinzile sferice sunt calote de sfera, foarte bine lustruite, de obicei metalizate, care reflecta practic toata lumina ce cade asupa lor. Daca suprafata reflectanta este interiorul sferei, poarta numele de oglinda concava, iar daca este partea exterioara a sferei, poarta numele de oglinda convexa. Centrul sferei in care se inscrie calota poarta numele de centru de curbura, iar polul calotei ce constituie oglinda, se numeste varful oglinzii. Dreapta care trece prin centrul de curbura si prin varful oglinzii se numeste ax optic principal, spre deosebire de celelalte drepte care trec doar prin centrul de curbura al oglinzii si care se numesc axe optice secundare.

Reflexia in oglinzi sferice Focarul principal al unei oglinzi sferice concave, este punctul de pe axul optic principal in care converg, dupa reflexie, toate razele care au venit spre oglinda in mod paralel fata de axul optic principal (de la infinit). Focarul este numit "real" daca razele de lumina converg si se intalnesc in punctul respectiv. Focarul virtual apare in cazul oglinzilor convexe, de pe care razele reflectate pornesc diferegent. Focarul acestor oglinzi se determina prin prelungirea razelor reflectate in partea opusa a suprafetei. Intrucat razele de lumina reflectate nu trec prin acest punct, focarul poarta numele de focar "virtual". Oglinzile concave au un focar real, in schimb, oglinzile convexe au focar virtual. Distanta din varful oglinzii pana la focar poarta numele de distanta focala. Avind in vedere ca normala in punctul de reflexie al unei raze de lumina pe suprafata oglinzii este insasi raza de curbura si aplicind aproximatia lui Gauss, se poate demonstra ca distanta focala: f = R/2 unde R = raza de curbura a oglinzii De asemenea, se poate demonstra ca pentru grupe de fascule paraxiale, locul geometric al focarelor secundare este un plan perpendicular pe axul optic principal, de aceea denumit si plan focal.

Formula oglinzilor sferice concave Se poate demonstra ca unui punct aflat la distanta p1 de varful oglinzii, ii corespunde un punct conjugat (in imagine), aflat la o distanta p2 de varf conform ecuatiei (punctelor conjugate): 1/p1 + 1/p2 = 1/f unde f = distanta focala a oglinzii De aici se poate observa ca pentru un punct aflat la infinit, punctul conjugat va fi localizat in f, ceea exprima faptul ca focarul este punctul de pe axul optic in care converg toate razele provenite de la un punct situat pe axul optic si localizat la infinit. Sa consideram acum un obiect real O, de inaltime i1, aflat in fata unei oglinzi concave, intre centru si infinit, la distanta p1. Se cere sa se afle la ce distanta se va forma imaginea obiectului O si cat va fi de mare in raport cu inaltimea i1.

Marirea transversala in oglinzile concave Din figura de mai sus si din aplicarea ecuatiei punctelor conjugate, se poate demonstra ca:

i2/i1 = p2/p1 Raportul i2/i1 poarta numele de marire liniara si este foarte util in macrofotografie. Raportul este subunitar daca obiectul este situat dincolo de centrul de curbura, este unitar daca obiectul este situat chiar in centrul de curbura si supraunitar daca este intre centrul de curbura si focarul oglinzii.

Reflexia in oglinzile convexe In ceea ce priveste oglinzile convexe, cele de mai sus raman valabile, cu singura deosebire ca imaginea obtinuta este virtuala, iar in ecuatia punctelor conjugate distanta de la oglinda la imaginea virtuala se introduce cu semnul minus (-). Prisma optica O prisma optica este un mediu transparent marginit de doua fete plane (deocamdata baza prismei nu ne intereseaza). Muchia de intersectie ale celor doua fete ale prismei poarta numele de muchia prismei, iar unghiul diedru dintre cele doua fete poarta numele de unghi al prismei sau unghi de refringenta, care se noteaza cu A. Orice plan de sectiune perpendicular pe muchie poarta numele de plan principal.

Elementele prismei optice Sa consideram cazul in care o raza incidenta monocromatica, continuta in planul principal, care intra din aer sau vid (caracterizat de un indice de refractie n1), in masa prismei (al carui indice de refractie n2 este intotdeauna mai mare ca n1), intr-un punct numit punct de incidenta, I, sub un unghi de incidenta i in raport cu normala. In punctul I, raza de lumina va fi deviata, mai aproape de normala, conform legilor de refractie.

Refractii prin prisma optica La nivelul interfetei de emergenta E, dintre a doua fata si aer, datorita raportului dintre indicii de refractie, raza emergenta sufera o noua refractie, de aceasta data insa se va indeparta de normala, sub un unghi de emergenta i, rezultind o raza emergenta deviata cu un unghi total theta. Pana acum am analizat comportamentul unei raze monocromatice. Daca raza incidenta de lumina este lumina alba (de exemplu de la Soare sau de la un arc electric), la nivelul fetei de incidenta, refractia se va face, dupa cum am mentionat mai sus, in functie de indicele de refractie al mediului. De asemenea cunoastem ca indicele de refractie este dependent de lungimea de unda, adica mai mare pentru radiatia albastra si mai mic pentru radiatia rosie, pentru sticla obisnuita. Prin urmare, la aceasta interfata, lumina alba incidenta va fi descompusa in raze de lumina monocromatice, fenomen accentuat la traversarea fetei de emergenta.

Descompunerea luminii albe solare prin prisme

Daca razele emergente vor fi captate pe un ecran alb, se vor observa pete colorate in culorile curcubeului iar trecerea de la o culoare la alta facindu-se in mod continuu (spectru coontinuu). Pe ecran spectrul va apare rosu in partea superioara si albastru in partea inferioara, adica radiatia rosie va fi cel mai putin deviata, iar cea albastra va fi cel mai mult deviata. Acest comportament apare la marea majoritate a mediilor refractive iar acest tip de dispersie poarta numele de dispersie normala. Acest fenomen sta la baza aberatiei cromatice a lentilelor si obiectivelor. Atenuarea aberatiilor cromatice se realizeaza prin utilizarea unui tandem format din lentile convergente + divergente lipite, compuse din sticla crown si flint. Indicii de refractie abosuluti ai sticlei pentru radiatii monocromatice Indici de refractie (n) pentru radiatia de Sticla culoare: tip Rosie Galbena Violeta Crown 1,504 1,507 1,521 Flint 1,612 1,621 1,671 Exista medii optice (iodul, fuxina, sticle speciale) al caror indice de refractie scade proportional cu scaderea lungimii de unda, adica razele rosii se refracta mai mult, iar cele albastre mai putin, eveniment denumit dispersie anormala. Utilizarea de lentile construite din sticla cu dispersie anormala permite rezolvarea simpla si eleganta a aberatiilor cromatice la obiectivele moderne. Reflexia totala in prisme Avind in vedere ca raza emergenta iese dintr-un mediu optic mai dens intr-un mediu optic mai putin dens, exista posibilitatea aparitiei in planul de emergenta a reflexiei totale. Sa luam urmatorul exemplu: o prisma din sticla (n ~ 1,5) cu sectiunea triunghi dreptunghic isoscel, asupra careia raza incidenta vine perpendicular pe una dintre catete.

La nivelul ipotenuzei, unghiul de incidenta depasteste unghiul limita (reamintim ca pentru sticla, l ~ 42 grade), deci raza incidenta va fi complet reflectata spre a doua cateta, unde va cadea tot perpendicular (unghi de incidenta nul) si, ca urmare, va iesi deci nedeviata la acest nivel. O astfel de prisma deviaza raza de lumina cu 90 grade si poarta numele de prisma cu reflexie totala (ca o oglinda. Folosind sticle cu formule speciale, fenomenul reflexiei totale este utilizat la aparatele foto reflex monoobiectiv (SLR) pentru redresarea imaginii in vizor, printr-o constructie dedicata denumita pentaprisma.