Proprietati fizice ale fluidelor:

Clasificarea sistemelor macroscopice:

Sistem fizic=orice portiune din univers,orice camp de interactiune este un sistem fizic (ex: un
atom,molec,etc)
Sistem termodinamic-ocupa un volum finit,au in componenta un numar finit de
microsisteme(atomi,molecule) ex:solide,lichide
Sistemele macroscopicesunt formate dintr-un numar foarte mare de microsisteme
Solidele-corpuri macroscopice cu structura ordonata (distante mici intre atomi)
Lichidele-ditantele de mol <gaze dar>solide(au doar volum propriu nu si forma)
Gazele-corpuri macroscopice dezordonate,distanta dintre mol suntmari (nu au volum si forma)
Corpuri neologice-corp cu proprietate intermediara intre solide si lichide(beton,ceara, smoala)
Metoda starii locale
Fie un sistem termodinamic aflat in neechilibru,daca il izolam sistemul revine treptat la
echilibru.Timpul in care acesta ajunge la echilibru se numeste timp de relaxare(creste exponentul cu
numarul de molecule)
Sistemul termodinamic elementar-sistem termodinamic de dimensiuni mici in care timpul de
relaxare este neglijabil in raport cu cel al sistemului intreg.Daca un sistem macroscopic admite o
divizare in sistemul termodinamic elementarsatisface teorema starii locale.
!!! Corpul fluid poate fi divizat in sistem termodinamic elementar daca dimensiunea sa cea
mai mica L10
Particula fluida.Proprietati
Particula fluida
C
1
Volumul fie un corp Msi xun punct apartinand suprafeteispatiale al corpului fluid
H
x
J
x
dxvolumul particulei fluide centrate in x
C
2
Masa particulei fluidedm= mi
n
=1
mi=masa partciculei continuta de particula fluida
C
3
Densitateaparticulei fluide p(x)=
dm
dx
C
4
Viteza macroscopicaeste viteza observabila macroscopic cu Impulsul dH= miui
n
=1
(impuls=mv)
<u>=
dH

dm
; dH-dm. <u>
C
5
Energie internadE= mi
n
=1
(u)
2
2
miut
n
=1
=0
Descrierea microstarii prin campuri
Folosind metoda starii localeputem descrie starile de neechilibru prin intermediul corpurilor
hidrodinamice
X nu poate sa se apropie de frontiera decat cu e =
x
2

x
1
X
o
Pentru fiecare particula fluida definim:

Bensitatea(x, t)
PiesiuneaP(x, t)
Tempeiatuia(x, t)
vitezameuieu(x, t)

cu ajutorul acestor corpuri hodrodinamice descriem starile de neechilibru si procesele hidrodinamice asocia
In cazul in care corpul fluid se invecineaza cu un corp de alta natura in zona de frontiera apar
fenomene de interfata(ex: tensiune superficiala)
Parametri si transformari de stare pentru lichide si gaze:
1. Cazul gazelor i deale ecuatia de stare
p
p
=R0
2. Lichidele ecuatia de stare foarte complicata v=f(p,0)
-daca 0 = ct, prcsiuncocrcstc, :olumulscoJc[(p, 0) =
1

v
p
(p, 0)
=coeficient de compresibilitate izoterma
-daca p=ct,temperatura creste volumul creste si el, (I, 0) =
1

v
0
(I, 0)
=coeficient de dilatare izobara
I = I
1
|1 -[(p
1,
0
1
)(p
2,
p
1
) +(p
1
, 0
1
)(0
2
-0
1
)]
Avem 2 transformari elementare:
Compresibilitate izobara
Dilatare izobara
Starile initiale si starile finale sunt stari de echilibru termodinamic.
Aderenta
Un fluid curge in vecinatatea unui perete.Experimental exista un strat foarte subtire aflat in
repaos in vecinatatea peretelui.
Grosimea stratului variaza in functie de:
rugozitatea peretelui
materialul din care este facut
Fenomenul de aderenta se explica prin:
atractia dintre atomii solidului si moleculele fluidului
patrunderea fluidului in asteritatile peretelui
In tehnica se neglijeaza viteza medie u(x,t)=0,x S
Daca peretele este in miscare atunci viteza=viteza de transport
Vascozitatea=proprietatea fluidului de a se opune deformatiilor prin dezvoltarea de
tensiuni tangentiale intre straturile de fluid. Vascozitate lichidscade odata cu temperatura,
vascozitate gazcreste odata cu temperatura
Dizolvarea si degajarea gazelor
Orice lichid contine o anumita cantitate de gaz.
Cand: -presiunea scadecantitatea de gaz dizolvat scade
-temperatura scadecantitatea de gaz dizolvat creste
Fenomenul invers dizolvarii se numeste degajare.
Strat de aderenta
Cavitatia-fenomen specific lichidelor
Atunci cand presiunea lichidului scade sub presiunea de vaporizare apar nuclee de
vaporizare in lichid apar bule de vapori numite bule cavitationale.Cand bulele cavitationale
ajung in zone de presiuni ridicate ele fac implozie.Efectele imploziei sunt:
efecte mecanice-suprapresiuni care pot ajunge la 1000 bari
-eroziunea cavitationala a peretelui
electriceapar ioni liberi si scantei
termicetemperaturi foarte mari,pot depasi temperatura de topire a metalelor
chimicecapacitate mare de oxidare
Fenomenul de cavitatie trebuie evitat in instalatiile hidraulice.
II. Elemente de teoria miscarii si deformatii a corpurilor fluide
Descrierea materiala a miscarii(lagrangeana)
{N, B(t),
t
] =se folosesc pt a preciza configuratia(0
t
: H (t))(t) multimea de
sosire,0
t
legea functionala, M=domeniul
Configuratia la momentul t,ne arata cum sunt aranjate in spatiu particulele corpului fluid M.
Ideea de bazaa descrierii materiale consta in individualizarea particuleleor fluide si
identificarea lor cuvectorii de pozitiedintr-o configuratie de referinta
|t
0
, I] -intcr:olJcmiscorc
{N, B(t
0
), t
0
] -configuiatieinitiala
x = _
t
(X)X (t
0
); x (t)
x

: c:cctorulJcpoziticlomomcntultolocclciporticulcluiJccorclomomcntult
0
scgoscstcinX
Functia _
t
: (t
0
) (t)- se numeste deformatie,deoarece ne arata cum se aranjeaza in
spatiu particula fluida la momentul t

t
= u
2
(x, t)-viteza particulei

t
= o
2
(x, t)-acceleratia partculei
Obiectivul principal:determinare traiectorie particulei fluide.
Descrierea materiala nu este compatibila cu mijloacele de masurare utilizate in industrie
obisnuita.
Descrierea spatiala a miscarii
In tehnica nu traiectoriile sunt obiectivul.Avem nevoie de o descriere compatibila cu
mijloacele moderne de masurare si de furnizare campurilor hidrodinamice de interes in tehnica.
Descrierea spatiala EULER
Ideea metodei:
-consideram o regiune din spatiul D si un interval de analiza |t
1
, t
2
]
-in fiecare x din D plasam un observator ideal(care nu perturba mediul masurat)
-fiecare observator masoara proprietatile particulei fluide ce trec prin dreptul sau
p(x,t) densitate
u(x, t)viteza (x,t) x|t
1
, t
2
]
0(x, t) temperatura
In MF folosim ambele descrieri
Descrierea materiala explica fenomenul fizic iar descrierea spatiala este utilizata in aplicatii
tehnice.
Derivata materialacunoastem densitatea si acceleratia trebuie sa aflam cum variaza in
timp densitatea particulei este un operator diferential specific descrierii spatiale
x = _(x, t)
x
,
= _(x, t
,
)
Definim derivata materiala
Dp
Dt
ltm
t
,
t
(x
,
,t
,
)(x,t)
t
,
t
Viteza de variatii a densitatii particulei fluide care trece prin x
Sau
v
t
=
v
t
+u]
v
x]
Presupunem ca pe volumul de control D cunoastem campul vitezei u(x, t) campul
acceleratiilor se calculeaza cu derivata materiala.
Descrierea materiala a deformarii corpurilor fluide
Fie un corp fluid M
Consideram configuratiile sale la momentul t
0
sit
C(t
0
)=o curba din D(t)
_
t
x
Consideram familia particlelor fluide asezata pe aceasta curba la un moment t acele particule
se vor deplasa intr-o alta pozitie,centrele lor vor forma curba C(t).Spunem ca C(t) este imaginea
materiala a curbei C(t
0
)
_
t
: (t
0
) R
3
D(t)
|J_ (x)] =

o_
1
ox
1
o_
1
ox
2
o_
1
ox
2
o_
2
ox
1
o_
2
ox
2
o_
2
ox
3
o_
3
ox
1
o_
2
ox
2
o_
3
ox
3

not
==F(x, t)
|m] = F(x, t) |H

] prin aceasta relatie putem calcula vectorul tangent la curba imagine

matricea C(t) atunci cand Meste cunoscut
Jacobiene
Descrierea spatiala a deformatiei
-derivata materiala a vectorului tg la o curba
C(t),C(t
,
)- imagini materiale
C(t
0
) la momentul t ,t
,
m, m
,
-vectori tg la C(t) si C(t
,
)
xxx
,
t
0
tt
,
Definim derivata materiala
m
t
=lim
t
,
t
m
,
m
t
,
t
;
|m]
t
= 0 |m]
-tensorul vitezelor de deformatie
D
1
2
(0 +0
1
);

= i]ct c
Interpretare fizica:
Fie C(t) o curba materiala al carui vector tg in x la momentul t este c
1
n = c
1

||m||
t
=
1
||c
1
||
|c
1
]
1

|c
1
] = |1uu] _

11

12

13

21

22

23

31

32

33
_ _
1
u
u
_ = |1uu] _

11

21

31
_ =
11
=1

11
-viteza de alungire a curbelor materiale care au vector tg pe c
1
la momentul t.
O demonstratie:
Derivata materiala a elementelor de arc
Fie C(t) o curba materiala
Stim ca Js~||m|| sa se calculeze
||m||
t
=.
Js
,
~||m
,
||
Stim ca ||m||
2
=(m, m)=|m]
1
|m] = |m
1
m
2
m
3
] _
m
1
m
2
m
3
_
||m||
2
t
= 2||m||
||m||
t
||m||
2
t
=

t
(|m]
1
|m]) =

t
(|m]
1
) |m] + |m]
1

|m]
t
||m||
2
t
= |m]
1
0
1
|m] + |m]
1
0 |m]
= |m]
1
(0 +0
1
_____
2
) |m]
2||m||
||m||
t
= 2|m]
1
|m]
|m]
t
=
1
||m||
|m]
1
|m]
x
Tensorul turbion(vartej)
0
1
2
(0 -0
1
); 0

= 0
i]

c
i
c
2

III.Principiile mecanici fluidelor

Elemente introductive
VM=regiune din spatiu (domeniu) mobila cu proprietatea ca in fiecare moment este
suportul spatial al aceluias corp fluid.VM nu schimba masa(subst) cu exteriorul.Este un sistem
termodinamic inchis.
VC-este o regiune din spatiu(domeniu) imobila cu proprietatea ca in fiecare moment
t |t
1
, t
2
] este VM.
In fiecare moment VC este suportul spatial al unui corp fluid dar identitatea acestuia difera
de la un moment la altul.
Teorema de derivare a lui Euler

t
= div u3(x,t)=det(F(x,t)) este nesingulara
Teorema de transport
Fie D un VM Daca corpurile f(x,t) si u(x,t) sunt de clasa C
1
atunci avem:
J
Jt
_
(t)
Jx = _
(t)
_

t
+Ji:u_ Jx.
Demonstratie :
Coloralul 1(TT-C
1
)
d
dt

(t)
Jx =
(t)
]
t
Jx +
(t)
f(u, n) dx
Lema integralei nule
f: R
3
R
Urmatoarele 2 conditii sunt echivalente
a) f(x)=0 ()x
b) C
1
: f contine pe D
C
2:
()
,
avem

,fdx=0
EBM: Fie M un corp fluid.Consideram configuratia sa la momentul t: {N, B(t), t]
D(t)
dm dm=fdx
m(M,t)=
u
Jm =
(t)
pJx
Principiu fizic:Principiul conservarii masei
Masa corpului fluid ramane aceeasi in orice configuratie
m(M,t)-ct, () t
dm
dt
= u
EBM-v.m.
Este transcrierea matematica a principiului fizic
dm
dt
= u
d
dt

(t)
f(x,t)dx=0 pe orice v.m. are loc relatia aceasta.
EBM-loc
Fie D un VC pe intervalul |t
1
t
2
].Daca f si u sunt de clasa C
1
atunci avem
p
t
+pJi:u = u, () (x,t) D x|t
1
t
2
]
EBM-Vc
Fie D pe un VC in intervalul |t
1
t
2
]
Daca campurile f si u sunt de clasa C
1
atunci avem:
_

op
ot
Jx + _

(u, n)J= u, ()t |t

1
t
2
]
Demonstratie :
EBM pe un VC standard
Debit volumic(instantaneu)
q(s,t) |
v
(s, n, t) = |s
s
(u, n)J|;
dx-element de suprafata in punctul x
d
v
-flux volumic prin suprafata elementara
|q] = |u]|J] =
m
s
m
2
=
m
3
s
Debit masic instantaneu

m
(s, t) __
s
p(u, n)J_
|qm] = |p] |u] |J] =
kg
m
3

m
s
m
2
=
kg
s
p = ctpcs qm(s, t) = |p _
s
(u, n)J|
=p|
s
(u, n)J| q
m
= p q
Viteza medie
Umed
q(s,t)
A(s)
Umed este o forma integrala care tine seama de repartitia neuniforma a
vitezei pe suprafata s.
Numim miscare izocarao miscare pt care densitatea particulei fluide nu se modifica.Prin urmare
definitia miscarii izocare este
p
t
= u
Avand in vedere ebm-loc pJi:u = u
p u => d|uu = - este conditia necesara si suficienta ca miscarea sa fie izocara
EBM-V.C.S.
VCS=VC particular care indeplineste 2conditii:
1) Este compus din mai multe suprafete de flux (prin care trece fluidul)separate de suprafetele
impermeabile
2) Suprafetele de flux sunt ortagonale pe vectorul viteza.
m (s
1
) = m (s
2
) +
d
dt

pJx -ebm-vcs pt cazul in care D are doar 2 suprafete de fluid.

Interpretare fizica
Debitul masic care intra este=cu debitul masic ce iese +variatia in timp a masei fluidului continut inD
Consecinta 1: * ebm in cazul miscarii stationare
p
t
= u => m (s
1
) = m (s
2
)
*ebm in cazul miscarii izocare
p = ct
p
t
= u m (s
1
) = m (s
2
)
p = ct m (s
1
) = p q(s
1
)p q(s
1
) = p q(s
2
)
m (s
2
) = p q(s
2
)q(s
1
) =q(s
2
)
Volumul fluidului care intra =vol fluidului care iese.
EBI-marimi fizice
Impulsul corpului fluid
Fie mun corp fluid,consideram {H, (t), 0
t
] config sa la momentul t.
Notam cu:
dmmasa corpului fluid
pdensitatea
dxelementele de volum(vol. particulei fluide)
Avem: dm=p dx
u - viteza particulei fluide
dH=u Jm impulsul particulei fluide
impulsul corpului M la momentul t.
E

(H, t) =
u
u
dm
pdx
E

(H, t) = S
(t)
upJx
Rezultanta fortelor exterioare
Asupra corpului fluid actioneaza 2 categorii de forte exterioare
-forte masice

m(x, t) -campul fortelor masice

-forte superficiale particula fluida e situata pe frontiera
Consideram un corp M construit in corpul fluid H

Exteriorul lui (H

-H) actioneaza asupra corpului M.

H
Principiul lui Couchy:
Actiunea lui H

-H asupra lui M este echivalenta cu efectul generat de o distributie de tensiuni

pe frontiera lui M
R
s

(H, t) =
(t)

da
(t)n
Principiul variatiei impulsului
Variatia impulsului corpului fluid este = cu rezultanta fortelor exterioare care actioneaza asupra
acestui corp
JE

Jt
= R

m
(H, t) + R
s
(H, t)
Ebi-vm
Transcrierea matematica a principiului fizic
d
dt
puJx =
(t)

mpJx +
(t)

da
Tensorul tensiunilor
Un rol important il au portiunile de frontiera ale caror normala coincide cu unul din vectorii axei de
coordonate
I

(x, t)

-pt. n=c
Depinde de:
Punctul x in care este aplicat
Momentul t in care este aplicat
Forma suprafetei
Postulatul lui Cauchyeste legat intre vectorul tensiune si tensorul tensiunii

(x, m, t) = I

(x, t) m(x)
EBI-loc
Coloralul 2 al (TT-C
2
)
D(t) daca f,p, u C
1
atunci
d
dt

(t)
pJx =
(t)
]
t
Jx
Demonstratie:
EBI-VC
Fie D un VC pe |t
1
, t
2
] daca campurile p, u, m, I

C
1
atunci:
_

o
ot
Jx + _

pu
(u

, n
)J= _

pn

Jx + _

J
Ecuatia constitutiva
In general ecuatia poate depinde de intreaga instarire a miscarii precum si de
miscarea intregului corp.
Fluidul este un mediu continuu simplu tensiunile depind de functia de miscare
numai prin gradientul vitezei (G) si prin parametri termodinamici (P,0)
Se numesc fluide newtoniene acele fluide pt care ecuatia este liniara(un
polinom de gradul I)
T=(-p + div u)I
3
+2p ecuatie fluida newtoniana in forma matriciala
Ty=(-p + zdiv u)oi] +2pi] - forma scalara
p-primul coeficient de vascozitate(vascozitate dinamica)
- al doilea coeficient de vascozitate (vascozitate de dilatare)
Ipoteza lui Stokes
Stabileste o legatura intre cei 2 coeficienti de vascozitate
Fie o particula fluida avand forma unui cub
Figuram tensiunile normale pe fetele cubuluiI
11
, I
22
, I
33
Presiunea este media aritmetica a celor 3 tensiuni
p=-
1
11
+1
22
+1
33
3
Semnul tine seama ca tensiunile sunt orientate in sensul normalei.
Interpretarea fizica a primului coeficient de vascozitate
Se mai noteaza cu p
1
|Ii]] = |p i]] |Ii]] = |p] _
oui
ox]
_ |Ii]] = P
u
I
11
I
22
I
33
j
u
x]
[ = j
u
i
x]
[ =
ms
-1
m
= s
1
inlocuim
P=|u] s
1
|p] = P
u
s
|p] =
N
m
2
s =
kg m s
2
m
2
= kg m
1
s
1
1P(Poisc) 1g cm
1
s
1
1P = u,1Po s
v
p
s
|v] = m
2
s
1
1st cm
2
s
1
Notam cu

tensiunea exercitata de fluidul exterior asupra corpului fluid M.

|

(x)] = I(x) |n] |

] = I. -c2

Interpretare fizica a celui de-al doilea coeficient de vascozitate

|

] = I |n] = -p +zJi:u)I
3
|n] +2p|n] z(Ji:u ) n-este o
componenta a tensiunii normale care actioneaza in sens invers dilatarii.
Tensiunea la perete
Consideram un perete solid peste care se misca
un fluid Newtonian notat cu Sp-suprafata peretelui
(x
,
) = I

(x
,
) n
,
; (x) = I(x) |n]- sensul normalei din rebte
Este de la perete catre fluid
Ecuatia de bilant a momentului cinetic
Marimi fizice: Mom cinetic al corpului fluid
H
0
(H, t) =
(t)
x xpuJx
Momentul fortelor masice H
0
(H, t) =
(t)
x xpmJx
Mom tensiunilor de pe frontiera H
0
s
(H, t) =
(t)
(x I

n)
Principiul variatie momentului cinetic
Variatia mom cinetic
d
dt
(H
0
(H, t) = H

0
m
(H, t) +H
0
s
(M,t)
P

n
x
SP
Ecuatia de b. m.c-v.c
J
Jt
_
(t)
xpuJx = _
(t)
xxpmJx +
_
(t)
xx[I

n J
E.b.i loc
p
u
t
= pm

+Ji:I

t
E.b m .e-v.c
_
o
ot

(xxpuJx + _
o
(xxpu)(u, n)J= _

xxpm

Jx + _
o
xx(I

, n)J
Particulele fluide nu au spin(mom cinetic propriu).Datorita absentei spinului
ebmc se reduce la e.b.i 2ee nu mai sunt independente.