Sunteți pe pagina 1din 43

FIZIOLOGIA TRANSMITERII SINAPTICE

Etape & caractere ale transmiterii Mecanismul eliberarii mediatorului

Tipuri de efecte post-sinaptice


Clase de neuromediatori

D. D. BRANISTEANU
1938-2005

1972-1986

RENIN ANGIOTENSIN SYSTEM

1973-1994
1975-1992 1984-1992 1986-1998 1988-1998

PURINERGIC MEDIATION
DYNAMICS OF QUANTAL MEDIATOR RELEASE SECOND MESSENGERS AND MEDIATOR RELEASE SMOOTH MUSCLE CONTRACTION INTRACELLULAR DRUG DELIVERY VIA LIPOSOMES

Asa-zisele sinapse electrice sunt de fapt bazate pe


jonctiunea celulara comunicanta (nexus, gap-

junction),

structura

proteica

transmembranara

ce

delimiteaza un por care strabate doua membrane adiacente. Ele permit difuzia ionilor de la o celula la cealalta, asigurand propagarea potentialului de actiune.

Sinapsele chimice sunt structuri specializate ce


asigura transmiterea de mesaje intre celule invecinate

prin intermediul unei substante mesager de ordinul I.

Sinapsa

chimica

presupune

existenta

unui

mediator chimic pentru semnalizarea intercelulara,


eliberat din teritoriul presinaptic* in spatiul sinaptic si care actioneaza asupra unor receptori specifici din membrana postsinaptica.
*unidirectionalitate

Componenta

presinaptica

este

intotdeauna

terminatia unei prelungiri neuronale de tip axonic. Daca celula receptoare este un neuron, sinapsa este neuro-neuronala, iar daca apartine altui tip celular sinapsa se numeste neuro-efectoare.

Etapele transmiterii sinaptice reprezinta parcursul

moleculei semnal (eliberare, difuzie, actiune), la care


putem adauga etape premergatoare (sinteza, transport, incarcare in vezicule, pregatire vezicule).
Neuromediatorul este sintetizat la nivelul butonului terminal sau in ribozomii corpului celular al neuronului. In al doilea caz (neuropeptide), este transportat de-a lungul axonului cu ajutorul microtubulilor (neurofilamente).

In cele mai multe cazuri eliberarea mediatorului in spatiul sinaptic se produce prin exocitoza, ceea ce preupune prezenta sa la nivel presinaptic in vezicule.

Aparitia unui potential de actiune la nivelul butonului


terminal (fiziologic prin propagare de-a lungul

membranei axonale) determina un influx de calciu


voltaj-dependent.

Cresterea calciului citosolic la nivel submembranar presinaptic initiaza fuziunea dintre membrana presinaptica si membrana veziculelor cu mediator (ancorate deja la nivelul situsurilor de eliberare), deci

exocitoza.

eliberarea quantala a mediatorului =

cantitati quasiconstante; incarcatura veziculelor


evidentierea transmiterii sinaptice cu microelectrozi inserati intracelular la nivel postsinaptic, modificari tranzitorii de potential = potentiale postsinaptice excitatorii sau inhibitorii

Cuplarea cu receptori membranari postsinaptici

determina un raspuns excitator sau inhibitor.


In termeni de potential electric transmembranar

excitatie = depolarizare, inhibitie = hiperpolarizare;


Depolarizarea este de obicei rezultatul unui influx de

sodiu si / sau calciu, iar hiperpolarizarea poate fi


determinat de eflux de potasiu sau de influx de clor. Se produce cresterea sau scaderea probabilitatii de aparitie a unui potential de actiune pe baza fenomenului de sumatie spatio-temporala.

In cazul jonctiunii nero-musculare din muschiul


striat frecventa potentialelor de actiune din fibra

motorie

determina

cantitatea
si in de

de
final, la

mediator
datorita nivelul

eliberata, deci gradul de ocupare a receptorilor postsinaptici sumatiei membranei nicotinici temporo-spatiale postsinaptice,

conditioneaz

probabilitatea

declansarii

potentialelor

de

actiune in fibra musculara, deci frecventa lor.

In cazul sinapselor interneuronale mecanismul


integrativ este mult mai complex.

Membrana corpului celular este in general


incapabila sa genereze potentiale de actiune. Ea reprezinta suportul sumatiei spatio-temporale a tuturor efectelor postsinaptice excitatorii si inhibitorii, conditionand frecventa de descarcare a potentialelor de actiune la nivelul conului de emergenta al axonului.

In jonctiunile neuro-efectoare vegetative, laxe, nu

exista o specializare strict delimitata ca membrana


postsinaptica. Datorita spatiului larg de difuziune a mediatorului intreaga membrana a celulei efectoare este sub influenta neuromediatorilor proveniti din varicozitati ale mai multor terminatii neuronale. In functie de echipamentul de canale ionice,

raspunsul postsinaptic este modificarea globala a


potentialului membranar sau potentialul de actiune, daca este atins pragul intr-o regiune membranara.

difuzie extrasinaptica + captare extraneuronala

inactivare enzimatica
recaptare presinaptica + internalizare autoreceptori internalizare receptori postsinaptici

Multe sinapse folosesc mai multi mediatori pentru

transmiterea & modularea semnalului (cotransmisie)


Unul este de obicei neurotransmitatorul principal, iar

ceilalti sunt cotransmitatori, cu diverse efecte post- si


pre-sinaptice. Transmitatorul principal poate actiona pe receptori presinaptici, de obicei in sens auto-inhibitor. Datorita vitezei relativ mici a etapelor componente, transmiterea sinaptica presupune o intarziere, determinata mai ales de difuzia mediatorului.

CONTRACTIA MUSCHIULUI SCHELETIC


Mecanismul molecular al contractiei Cuplarea excitatie-contractie Aspecte mecanice ale contractiei Placa motorie & unitatea motorie

Scurtarea muchiului striat


este rezultatul scurtrii sarcomerelor (~1 m), cu meninerea constant a lungimii benzilor A, fapt datorat alunecrii reciproce a filamentelor de actin i miozin. Aceasta este rezultatul atarii i detarii ciclice a punilor transversale, prin legarea reversibil a capetelor miozinei pe situsuri active succesive de pe filamentul de actin.

Fixarea Ca++ pe troponina C

descoperirea zonelor active de pe actina


fixarea capului polar al miozinei prin activarea ATP-azei miozinice se modifica incarcarea capului polar care, atras de corpul filamentului de miozina, determina flexia puntii transversale spre interiorul discului intunecat.

Actina aluneca spre mijlocul sarcomerului,


care astfel se va scurta = mecanism glisant Desfacerea puntii transversale duce la revenirea in pozitie perpendiculara pe directia filamentului de miozina, refacand o noua legatura cu locusul urmator de pe actina. Procesul inceteaza si are loc relaxarea fibrei musculare cand scade concentratia calciului citosolic liber la nivelul de repaus.

PAsenzor voltaj (DHPR)CICR

Ca++ citosolic indeparteaza efectul inhibitor al complexului troponina-tropomiozina asupra interactiunii actina-miozina.

Relaxarea se datoreaza

revenirii Ca++ citosolic la valorile de repaus,


deoarece repolarizarea sarcolemei

intrerupe CICR, permitand


expulzarea din citosol a calciului suplimentar,

prin activitatea pompelor de calciu.

Functiile musculaturii scheletice cuprind deplasarea corpului si


segmentelor sale in cadrul unor activitati motorii reflexe si voluntare functii (inclusiv acte comportamentale prin complexe ca gestualitatea, mimica si vorbirea), precum si participarea la vegetative (respiratie, realizarea ventilatiei pulmonare de catre muschii respiratori; digestie si excretie prin sfincterele striate, aflate sub control somatic, voluntar).

Proprietatile muschilor sunt


(excitabilitate, tonicitate). elasticitate)

comune cu alte tesuturi vii


si specifice (contractilitate,

Potentialul membranar de repaus este cuprins intre -70 si -90 mV. Stimulul fiziologic este impulsul nervos din motoneuronii de tip din coarnele anterioare ale substantei cenusii a maduvei spinarii si din nucleii somatomotori ai nervilor cranieni. Unitatea motorie este formata dintr-un astfel de motoneuron si toate fibrele musculare scheletice pe care le inerveaza. Mediatorul chimic ce asigura transmiterea sinaptica in jonctiunea neuromusculara (placa motorie) din muschiul striat scheletic este acetilcolina (ACh).

ACh actioneaza la nivelul membranei postsinaptice prin receptori colinergici nicotinici (N); contin un canal de sodiu, care se deschide prin legarea ACh.
Influxul de sodiu determina depolarizare locala (potential postsinaptic excitator), care prin sumatie spatio-temporala poate duce la deschiderea canalelor de sodiu voltaj dependente din sarcolema obisnuita invecinata, cu declansarea unui potential de actiune (PA). ACh este inactivata prin colinesteraze nespecifice. scindare de catre acetilcolinesteraza si

Un singur potential de actiune are ca efect eliberarea calciului suficient pentru declasarea mecanismului contractil, dar acesta este foarte rapid pompat inapoi in reticul, inainte ca muschiul sa dezvolte forta maxima. Secusa este contractia tranzitorie submaximala ca raspuns la un singur potential de actiune. Potentialele de actiune repetitive produc sumatie temporala, conducand la tetanos partial sau complet; contractiile succesive fuzioneaza si nu se mai disting ca secuse; concentratia citosolica a calciului se mentine deasupra nivelului necesar cuplarii EC. Dupa atingerea frecventei critice de stimulare necesara tetanizarii, orice crestere ulterioara a acesteia nu este urmata decat de cresteri neinsemnate ale fortei de contractie. Contractia musculara fiziologica este tetanosul. Legea tot sau nimiceste valabila pentru o singura unitate motorie sau fibra musculara. Muschiul fiind format din mai multe unitati motorii, are o excitabilitate heterogena. Exista astfel posibilitatea de gradare a efectului mecanic la cresterea intensitatii de stimulare, datorita recrutarii progresive a unitatilor motorii.

Forta dezvoltata de muschi este proportionala cu rata

ciclarii puntilor transversale.


Forta generata de un muschi depinde de lungimea musculara. Dupa conditiile mecanice contractiile musculare sunt: izotonice; cu realizare de lucru mecanic si deplasarea segmentelor corporale, caracteristice pentru majoritatea activitatilor motorii (mers, alergare, ridicari de greutati) izometrice; lungime constanta deci mobilitate nula, caracteristice pentru activitatea musculara posturala.