Sunteți pe pagina 1din 19

1.

Prezentarea organizatiei
Tipul societatii si obiectul de activitate Directia Judetean de Statistic, organ de specialitate al administratiei publice locale n subordinea Institutului National de Statistic (INS), organizeaz i ntretine sistemul informational statistic n profil teritorial. Direcia Judeean de Statistic are ca obiect de activitate culegerea, prelucrarea, stocarea, analiza, difuzarea rezultatelor cercetrilor statistice i constituirea fondului teritorial de date statistice cu caracter economic, financiar, social, demografic, juridic necesar elaborrii politicii economice i sociale, informrii opiniei publice; asigurarea veridicitii datelor furnizate de ctre agenii economici i sociali, servicii publice, organisme guvernamentale si nonguvernamentale, care se gsesc sau i desfoar activitatea pe raza judeului; realizarea lucrrilor din programele anuale de activitate stabilite de I.N.S. si aprobate prin Hotarare de Guvern, publicarea si diseminarea datelor statistice. Forma de proprietate INS reprezinta un organism de specialitate al administratiei publice centrale, subordonat guvernului si beneficiaza de autonomie in sfera sa de activitate. Prin lege, INS este autorizata sa stabileasca sistemul indicatorilor statistici, nomenclatoarelor, clasificarilor, metodologiilor si tehnicilor de culegere, prelucrare, analiza si diseminare a datelor, in vederea asigurarii de date si cercetari statistice pe deplin obiective. Functionand ca institutie descentralizata a Institutului National de Statistica in teritoriu, Directia Judeteana de Statistica Bacau isi desfasoara activitatea respectand principiile de baza ale statisticii oficiale, reglementate prin lege: Ordonana Guvernului Nr. 9/1992 (modificata si completata prin Ordonana de urgena 75/2001 si Legea 311/2002). Scurt istoric Cadrul institutional al statisticii statului a fost creat in deceniul al saselea al secolului al XIX-lea, iar colaborarea internationala a statisticii romanesti dateaza de asemenea din aceasta epoca. Pe masura dezvoltarii sale, statistica privita ca metoda patrunde treptat in diferite stiinte: economie, sociologie, istorie, geografie, medicina s.a., in asa fel incat odata cu progresul metodologic, realizat de calculul probabilitatilor si statistica matematica, se largeste si se diversifica campul de aplicare. Primele organe ale statisticii statului au fost infiintate in anul 1859, curand dupa Unirea Principatelor (in Moldova - Directia Centrala de Statistica iar in tara Romaneasca - Oficiul Central de Statistica Administrativa). Aceste organe aveau preocupari in domeniul preturilor, produselor agricole si industriale, productiei si consumului, fenomenelor demografice . In 1862 cele doua institutii statistice sunt unificate sub denumirea de Oficiul Central de Statistica, dipunand de o retea teritoriala si cu atributii centralizate fata de diferite departamente si ministere. In 1871 ia fiinta Serviciul General de Statistica a Romaniei, iar in 1892 Directia Statisticii Generale subordonata Ministerului Industriei si Comertului. In 1925 se infiinteaza Institutul Demografic al Romaniei si Oficiul de Statistica Economica iar in 1950 a devenit Directia Generala a Statisticii in subordinea Consiliului de Stat.

La nivel teritorial, pana in 1968 erau Directii regionale si raionale iar din 1968 s-au infiintat Directii Judetene de Statistica subordonate la nivel central Comisiei Centrale de Statistica, care prin decretul Nr. 27 din 30.12.1989 se transforma in Comisia Nationala pentru Statistica. Din anul 1989 pana in prezent, denumirile organului central si a institutiilor subordonate au suferit schimbari de titulatura in functie de evenimentele interne si externe ce au avut loc in tara noastra. Atriuiile, organizarea i funcionarea Direciei Judeene de Statistic Bacu Direcia Judeean de Statistic Bacu este organizat i funcioneaz n baza prevederilor Ordonanei Guvernului Nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale n Romnia, republicat i a Hotrrii Guvernului Nr. 765/18.07.2003 privind organizarea i funcionarea Institutului Naional de Statistic, ca unitate teritorial subordonat acesteia. Direcia Judeean de Statistic ndeplinete n jude atribuiile, sarcinile i responsabilitile Institutului Naional de Statistic. Direcia Judeean de Statistic, serviciu public descentralizat, n subordinea Institutului Naional de Statistic, organizeaz i ntreine sistemul informaional statistic n profil teritorial. Direcia Judeean de Statistic are ca obiect de activitate culegerea, prelucrarea, stocarea, analiza, difuzarea rezultatelor cercetrilor statistice i constituirea fondului teritorial de date statistice cu caracter economic, financiar, social, demografic, juridic necesar elaborrii politicii economice i sociale, informrii opiniei publice; asigurarea veridicitii datelor furnizate de ctre agenii economici i sociali, serviciile publice, organismele guvernamentale i nonguvernamentale, care se gsesc sau i desfoar activitatea pe raza judeului; realizarea lucrrilor din programele anuale de activitate stabilite de I.N.S., publicarea i diseminarea datelor statistice. n realizarea obiectului su de activitate, ce se ntemeiaz pe principiile autonomiei, confidenialitii, transparenei, relevanei, proporionalitii, deontologiei statistice i raportului cost/eficien, Direcia Judeean de Statistic are urmtoarele atribuii: a) asigur culegerea, verificarea, prelucrarea i analiza datelor statistice de la agenii economici i sociali; b) organizeaz i efectueaz cercetri statistice cu caracter special cum ar fi: recensminte, anchete selective, lucrri finanate din fondurile externe nerambursabile i alte cercetri statistice pe baza dispoziiilor primite de la I.N S., din iniiativ proprie i la cererea administraiei publice locale; c) organizeaz perfecionarea pregtirii profesionale n domeniul statisticii pentru personalul din D.J.S; d) organizeaz instruiri, ndrum i acord asisten metodologic unitilor economice i sociale pentru completarea formularelor; e) particip la experimentarea i definitivarea metodologiilor statistice elaborate de I.N.S.; f) propune soluii pentru mbuntirea sistemului de indicatori, a formularelor de colectare a datelor statistice precum i a metodologiei de organizare i realizare a cercetrilor asupra agenilor economici sau asupra gospodriilor populaiei; g) asigur aplicarea normelor legale i a celor stabilite de I.N.S. cu privire la determinarea i publicarea indicatorilor statistici; h) furnizeaz ctre I.N.S. datele i informaiile statistice la perioadele i termenele prevzute n grafiul anual de cercetri statistice;

i) informeaz administraia public local, la solicitarea acesteia, asupra evoluiei principalilor indicatori de dezvoltare economico-social i a principalelor aspecte ce intervin n economia judeului; j) prezint semestrial I.N.S.-ului informri asupra activitii desfurate; k) editeaz anuare, breviare, buletine, culegeri de date statistice i alte publicaii la nivelul judeului; l) ndeplinete orice alte atribuii stabilite de I.N.S. prin acte normative pentru domeniul su de activitate. n ndeplinirea atribuiilor sale, D.J.S are dreptul: s solicite i s obin gratuit date i informaii statistice de la toate persoanele fizice i juridice care se afl, dein capital sub orice form sau desfoar o activitate de orice fel pe teritoriul Romniei; s efectueze, cu personalul propriu i/sau cu agenii statistici n calitate de colaboratori sau prin contractarea de servicii specializate cercetri statistice prin culegerea direct a datelor statistice privind fenomenele economico-sociale; n categoria agenilor statistici intr anchetatorii precum i gospodriile populaiei n cazul n care acestea constituie uniti de observare statistic; s contracteze, n condiiile legii, servicii specializate pentru realizarea cercetrilor, analizelor i studiilor statistice. s constate contravenii i s aplice amenzi n conformitate cu prevederile din art. 23 alin. (1) din Ordonana Guvernului Romniei nr. 9/1992 republicat n MO Partea I nr. 763/18.10.2002, pentru refuzul sau ntrzierea furnizrii datelor statistice solicitate, comunicarea de date eronate sau incomplete, refuzul de a prezenta persoanelor autorizate documentele i evidenele necesare verificrii datelor statistice, ca i pentru neaplicarea msurilor dispuse de serviciile de statistic oficial; s solicite de la I.N.S. date i informaii statistice privind indicatorii calculai pe jude i la nivel de ar, pentru efectuarea de analize i comparaii pe judee, n cadrul regiunilor statistice, precum i ntre regiuni; s aib drept de consultare a publicaiilor la Biblioteca I.N.S. i, n general, la metodologiile de calcul a indicatorilor statistici, inclusiv cei calculai n alte ri. Organizare, subordonare, relaii Direcia Judeean de Statistic este organizat i funcioneaz potrivit Hotrrii Guvernului nr. 765 din 8 iulie 2003 privind organizarea i funcionarea Institutului Naional de Statistic. D.J.S. are urmtoarea structur organizatoric (Anexa 2): Compartiment de producie statistic; Serviciul de exploatare aplicaii informatice, analiz, sintez i diseminare date statistice; Serviciul de coordonare anchete, gestiune resurse umane i financiare; Structurile organizatorice, numrul de posturi i subordonarea compartimentelor menionate anterior s-au stabilit prin ordin al preedintelui I.N.S. nr. 310 din 11.07.2003. Directia Judeteana de Statistica este subordonata Institutului National de Statistica si are relatii cu toate directiile generale, directiile din I.N.S., directiile generale de statistica regionala din tara si

directiile judetene de statistica. De asemenea, are relatii de colaborare cu organele administratiei publice locale si cu serviciile descentralizate ale administratiei publice centrale. Regulamentul de organizare si functionare se ntocmeste de catre Directia Judeteana de Statistica pe baza regulamentului cadru si se aproba de Presedintele I.N.S. Conducerea D.J.S. Bacau Directia Judeteana de Statistica este condus de un director executiv si de un director executiv adjunct. Directorul executiv si directorul executiv adjunct asigur conducerea operativ a D.J.S.Bacu. n cadrul D.J.S, pe lng director executiv, funcioneaz Colectivul de conducere, organ cu caracter consultativ. Directorul executiv este si presedinte al Colectivului de conducere. Directorul Executiv Directorul executiv conduce ntreaga activitate a D.J.S i reprezint direcia n raporturile cu organele administraiei publice locale, precum i cu organizaiile din ar i strintate. n aplicarea prevederilor legale, directorul executiv emite decizii, stabilind msurile necesare pentru realizarea acestora. Directorul executiv are n subordine direct serviciul Exploatare aplicaii informatice, analize, sinteze i diseminare date statistice. Directorul executiv adjunct Directorul executiv adjunct are n subordine direct serviciul de Coordonare anchete, gestiune resurse umane i financiare i conduce activitatea compartimentului aflat n subordine direct. Reprezint D.J.S n raporturile cu alte instituii publice i organizaii, pe baza delegrii de atribuii dispuse de director executiv.

Colectivul de conducere Colectivul de conducere, organ consultativ pe lng director executiv, are urmtoarea componena: a) Director executiv - presedinte b) Director executiv adjunct c) efi de serviciu Seful Serviciului de coordonare anchete, gestiune resurse umane si financiare asigura secretariatul Colectivului de conducere. Colectivul de conducere se intruneste de cte ori situatia concreta o cere. Colectivul de conducere se ntrunete sub conducerea directorului executiv, pentru dezbaterea problemelor importante privind activitatea D.J.S i i desfoar activitatea pe baza regulamentului propriu de lucru. La lucrarile Colectivul de conducere pot fi cooptati in caz de nevoie si alti specialisti din D.J.S si/sau din alte domenii de activitate (administratie locala, universitati etc.).

Obiectul activitii serviciilor din Direca Judeean de statistic Bacu n structura organizatoric a Direciei Judeene de Statistic Bacu funcioneaz 1 compartiment i 2 servicii: 1. Compartimentul de Producie Statistic; 2. Serviciul de Exploatare Aplicaii Informatice, Analiz, Sinteze i Diseminare date Statistice; 3. Serviciul de Coordonare Anchete, Gestiune Resurse Umane i Financiare. 1. Compartimentul de producie statistic n structura organizatoric a D.J.S. Bacu funcioneaz Compartimentul de producie statistic care se ocup de asigurarea datelor statistice privind industria, energia electric, construc iile, transporturile, comerul interior i comerul exterior, agricultura, silvicultura, cercetarea tiinific, protecia mediului, investitiile, fondurile fixe, locuinele, demografie, nvmnt, sntate, cultur, for de munc i salarii, preuri i tarife, comer, turism, servicii. Obiectul activitii culegerea datelor i informaiilor statistice de la agenii economici de pe teritoriul judeului, din ramurile i activitile ce intr n sfera serviciului, conform programelor anuale aprobate; interpretarea unitar a metodologiilor, indicatorilor i clasificrilor ce se utilizeaz n vederea realizrii cercetrilor statistice; validarea i valorificarea datelor statistice n conformitate cu metodologiile aprobate; implementarea n practica statistic teritorial a metodologiilor i indicatorilor utilizai de organisme specializate internaionale; stabilirea reprezentativitii eantioanelor la nivel de jude, pentru cercetrile statistice selective organizate de I.N.S. sau de D.J.S; ntocmirea lucrrilor statistice centralizate pe baza datelor primite de la agenii economici prin rapoarte statistice, chestionare elaborate pentru nregistrrile speciale, anchete statistice sau prin ali purttori de informaii; furnizarea de date i informaii statistice necesare serviciilor din cadrul Institutului Naional de Statistic la perioadele i termenele prevzute n planul de activitate i n normele stabilite de I.N.S.; participarea la perfecionarea metodologiei statistice pentru ramurile care intr n sfera de activitate a compartimentului. 2. Serviciul de exploatare, aplicaii informatice, analiz, sinteze i diseminare date statistice Obiectul activitii proiectarea aplicatiilor informatice (i.e. software) destinate unor segmente statistice neacoperite sau acoperite partial de sistemul centralizat de proiectare al I.N.S.; asigurarea metodelor i tehnicilor informatice de obinere a datelor statistice pe plan teritorial; testarea, implementarea i gestionarea aplicaiilor informatice realizate de Direcia general de tehnologia informaiei din I.N.S.; interfa cu sistemele informatice ale administraiei publice locale ;

a) b) c) d) e) f)

g)

j)

a) b) c) d)

e) f) g) h) i) j) k) l) m) n)

o)

participarea la elaborarea programelor privind formarea i perfecionarea personalului din D.J.S. Bacu; administrarea bazei de date locale; tehnoredactarea documentelor statistice; ntreinerea aplicaiilor de mare volum; administrarea reelelor de calcul aflate n dotarea D.J.S.Bacu; arhivarea, pstrarea i gestionarea informaiilor pe suport magnetic; ndeplinete funcia de unic furnizor de date i informaii statistice n cadrul Direciei Judeene de Statistic n conformitate cu aprobarea conducerii D.J.S. i a normelor I.N.S.; actioneaza pentru a crea fondul de date i informaii statistice pentru urmrirea fenomenelor economico-sociale la nivel judeean; realizeaz lucrri statistice cu caracter sintetic i analitic pentru caracterizarea statistic a situaiei economico-sociale a judeului; ntocmete lucrri periodice de analiz referitorare la situaia economic i social a judeului, din iniiativ proprie, pentru informarea opiniei publice sau la cererea altor organisme ale administraiei publice locale; pstreaz, arhiveaz i depoziteaz lucrrile din fondul judetean de date statistice. 3. Serviciul de coordonare anchete, gestiune resurse umane i financiare Obiectul activitii inventarul mijloacelor fixe care constituie patrimoniul D.J.S; evidena mijloacelor materiale i bneti ale D.J.S; statul de funciuni al personalului D.J.S; evidena crilor de munc a salariailor din D.J.S; drepturile salariale ale personalului din direcie; drepturile salariale ale colaboratorilor D.J.S; darea de seam contabil trimestrial i anual a D.J.S; raportul statistic privind numrul mediu al salariailor i fondul de salarii, precum si alte rapoarte statistice solicitate de autoritati si institutii abilitate; controleaz i analizeaz activitatea colaboratorilor D.J.S, care se ocup cu colectarea datelor prin anchetele statistice; difuzarea formularelor ctre gospodrii i persoane care sunt cuprinse n cercetrile statistice cu privire la bugete de familie i condiii de via.

a) b) c) d) e) f) g) h) i) j)

2. Analiza mediului de marketing


Institutul National de Statistica este un producator privilegiat de informatii la nivel national, deoarece aceste informatii sunt oficiale si constituie baza majoritatii calcule sintetice (efectuate de entitati interne sau externe). Exista institutii similare practic in toate tarile cu care se fac comparatii. Directia Judeteana de Statistica Bacau imprumuta multe din caracteristicile specifice Institutului National de Statistica, dar cu diferente:

Produsele si serviciile statistice ale DJS sunt fie aceleasi cu ale INS (intermediere de produse in special, adica publicatii), fie similare, dar mai adaptate cerintelor locale sau unor detalieri la nivelul judetului; Informatiile furnizate de DJS Bacau sunt coerente in raport cu INS; Datorita preocuparilor europene de dezvoltare regionala, exista produse si servicii furnizate de DJS Bacau, care nu sunt furnizate de INS fie de loc, fie cu intarzaieri apreciabile; aicci se regaseste si cazul calculului unor indicatori calculati de DJS, dar necalculate de INS la nivel de judet din diferite motive. Aceste informatii fac de multe ori obiectul unor cereri fie direct externe, fie intermediate local; Atat INS cat si DJS furnizeaza produse si servicii statistice ajustate dupa cerere a specifica a clientilor; Atat INS cat si DJS pot produce venituri bugetare sau extrabugetare din incasarea pretului produselor si serviciilor statistice; Atat INS cat si DJS sunt obligate fie de lege fie de circumstante sa furnizeze altor institutii volume apreciabile de publicatii cu titlu gratuit (fara a putea masura in vreun fel nivelul real al cererii acestor instituti sau in cazul serviciilor al eficacitatii lor); In raport cu situatia din 1990, cand puteau exista inregistrari complete ale majoritatii domeniilor economice la nivel de judet, datorita multiplicarii explozive a agentilor economice si a instabilitatii activitatilor, realitatile economice pot fi intelese doar cu mijloace statistice. De aici si necesitatea unei culturi statistice la nivelul consumatorului de produse statistice; INS isi concentraza eforturile si resursele pentru publicarea unor carti voluminoase si in general costisitoare sau pentru publicatii uniforme lunare sau trimestriale. Publicatiile electronice sunt CD-uri cu imaginea volumelor pe hartie, avand acelasi pret (desi costurile specifice sunt mai mici). Publicarea pe internet se face pentru continutul unor CD-uri cand acestea au incetat sa sa vanda. Nu se realizeaza produse de internet. DJS Bacau dobandeste evolutiv propria individualitate (adica isi constrieste caracteristici ce nu se regasesc la nivelul INS), dintre care mai imporante sunt: 1. DJS prefera sa publice volume mari de date statistce avand ca subiect judetul Bacau in special; 2. DJS ofera gratuit (pe internet in special) volume apreciabile de date statistice; 3. DJS prefera sa ofere informatii calde si in volum suficient pentru a oferi consumatorului posibilitatea de a face propriile rationamente (in masura in care DJS nu este limitat fie legal, fie ierarhic de INS); 4. Pentru produse similare, DJS prefera sa adauge valoare in cantitate suficienta, pentru ca diferenta sa fie vizibila si pozitiva; Cu cat exista sau vor exista caracteristici individuale DJS Bacau mai multe sau mai semnificative, cu atat va putea desfasura activitati proprii de marketing, avand la dispozitie mai multe instrumente si o mai mare mobilitate comparativ cu situatia de intermediar de produse. Toate caracteristicile urmatoare pot fi delimitate in doua zone: zona comuna cu INS si zona specifica DJS.

Macromediul intreprinderii DJS este finantata de la buget, veniturile extrabugetare obtinute din activiatea proprie fiind mult mai mici decat primele. Aceasta si din motivul ca majoritatea resurselor umane si materiale sunt destinate nu realizarii de produse si servicii statistice, ci culegerii datelor primare de la entitatile economice, persoane fizice sau juridice.

Activitatea DJS este direct dependenta de planul anual de lucrari, aprobat prin hotarare de guvern, continand lucrari lunare, trimestriale sau anuale, bazate pe esantioane, cat si lucrari de mare volum, cu inregistrari complete (recensaminte). Volumul de date procesat este in crestere, anii 2002 si 2004 fiind practic varfuri absolute (doua recensaminte intr-un an, dar si un numar record de lucrari bazate pe esantioane), in situatia in care politicile guvernamentale impun reduceri de personal.

Micromediul intreprinderii (DJS Bacau) Micromediul DJS Bacau este dominat de relatia cu furnizorii de date. (Urmeaza pe o scara descrescatoare de impact: fluenta juridica si ierahic-decizionala, dupa care relatia cu consumatorii de date statistice. Am omis de aici relatiile cu celelalte institutii de stat locale care datorita unui management performant al conducerii DJS, nu produc impact de micromediu). DJS contacteaza lunar sute (uneori mii) de entitati (agenti economici, persoane juridice, persoane fizice) cerindu-le sa completeze formulare diverse. Clientii (consumatorii) de produse si servicii statistice sunt in numar sensibil mai mic si coincid doar prin accident cu o submultime a furnizorilor de date. Mai mult, cei mai mari consumatori de date (institutiile de stat locale) arareori completeaza un formular.

Relatiile intreprinderii (DJS Bacau) cu mediul extern Adoptam aici modelul entitate-relatii. Mediul extern al DJS este compus din urmatoarele entitati: Institutiile centrale ale statului; Institutiile administratiei locale de stat: 1. Prefectura 2. Consiliul judetean 3. Primarii 4. Administratia financiara 5. Politie Furnizorii de date: 1. Institutii 2. Firme si ONG-uri 3. Persoane fizice Furnizorii de date adminstrative locali Consumatorii de date si servicii statistice (interni) 1. Institutii 2. Firme si ONG-uri 3. Persoane fizice Consumatorii de date si servicii statistice externi; Firme terte care efectueaza anchete statistice pentru INS; Altii..

Relatiile cu aceste entitati sunt: Relatii cu consum mare de resurse materiale si umane: (relatia cu furnizorii de date) Relatii cu clientii (direct, publicatii, internet); Relatii de colaborare (relatia cu institutiile administratiei locale si cu furnizorii de date administrative); Relatii de aprovizionare cu materiale Relatiile cu INS.

Toate aceste relatii au dinamici specifice, dar volumul lor general a crescut in mod consistent in perioada 2002-2004, atat datorita unor lucrari mari si complexe (recensaminte), cat si datorita aparitiei unor reglementari legale care presupun volum mai mare de comunicari / schimb de informatii. Managemenutul acestor relatii devine din ce in ce mai dificil, consumand mult timp si multe energii.

Relatia cu consumatorul de informatie statistica trece printr-o perioada dificila, desi exista legi (exemplu: a informatiei publice) care ar trebui sa o stabilizeze. Stilul impus de aceste legi este birocratic (bazat pe hartii si registre), astfel ca modalitatile moderne sunt date la o parte.

3. Analiza portofoliului de produse


Piaa produsului statistic Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Producator INS/DJS

Produs Anuar statistic pe hartie (carte) Anuar statistic pe CD Buletin Statistic Lunar ( hrtie) Buletin de Preturi (lunar) InfoSTAT (hrtie) InfoSTAT (internet) Recalculare cu IPC pe hartie Calculator IPC (internet) Nomenclatoare (internet) Rezultate recensminte la nivel de jude (internet) Rezultatele alegerilor locale si parlamentare din judetul Bacau Analize i studii statistice efectuate la cerere (taylor made services)

Piata produsului Piaa intern

DJS Bacau

Piaa judetului Bacu Bacu si localiti apropiate Piaa intern Piaa judeului Bacu Piaa intern Neprecizabil

Principalele caracteristici ale ofertei DJS Bacu Analizele realizate de DJS Bacu cuprind cu precdere indicatori i date statistice la nivelul judeului Bacau; Produsele electronice i de internet sunt fie singulare la nivel naional, fie avnd inclus o valoare adugat de DJS Bacu la un nivel uor de apreciat de consumator (exemplu: calculator IPC ) Anexa nr. 1 Timp n general scurt de raspuns la cererile mai speciale locale; Produsele pe suport hrtie au tiraje relativ mici; Publicatia infoSTAT este cunoscuta n mediile universitare statistice, cu care exist contacte frecvente; - Anexa nr. 2 Publicaia infoSTAT public n fiecare numr date statistice calde i n volum suficient de mare pentru ca cititorii s poat face propriile raionamente i analize; infoSTAT public lunar volume mari de date statistice, din toate domeniile economico-sociale; infoSTAT are o parte fix, care conine evoluia economic a judetului Bacu lun de lun i o parte variabil, coninand studii ample; Web site-ul DJS Bacau a fost conceput astfel c pemite accesul rapid si simplu la informaie; Acolo unde a fost posibil, web site-ul ofera kit-uri complete, care pot fi consultate dupa descrcare i offline.

Caracteristicile cererii de produse statistice Piaa pe care DJS Bacau este competitor este piaa informaiilor. Datele i serviciile statistice sunt percepute la modul general ca aparinnd unui tip distinct de informatie: Informaia statistic = informaie tiinific Necesitate achiziionrii unui produs statistic este determinat de: Imperative legal-birocratice (exemplu: recalculrile de sume cu IPC cerute de tribunale); Interes (curiozitate) tiintifica (exemplu: mediul academic, analize particulare); Interes profesional punctual (exemplu: jurnalitii); Dorinta de a oferi diverselor delegaii romne i strine documentaii cu priivire la starea economico-sociala a judetului (exemplu: prefectura, consiliul judetean); Dorinta de a documenta anumite raportari cerute de organe centrale (exemplu: instituiile); Dorinta de a documenta proiecte personale (exemplu: studenii, analitii, firme de consultan); Interesul de a angrena persoane competente n citirea indicatorilor economico-sociali n proiecte locale consistente (exemplu: consoriile ad-hoc create pentru diverse proiecte regionale). Principalele caracteristici ale ofertei DJS Bacau Analizele realizate de DJS Bacau cuprind cu precadere indicatori si date statistice la nivelul judetului Bacau; Produsele electronice si de internet sunt fie singulare la nivel national, fie avand inclusa valoare adaugata de DJS Bacau la un nivel usor de apreciat de consumator; Timp in general scurt de raspuns la cererile mai speciale locale; Produsele pe suport hartie au tiraje relativ mici; Publicatia infoSTAT este cunoscuta in mediile universitare statistice, cu care exista contacte frecvente; 10

Publicatia infoSTAT publica in fiecare numar date statistice calde si in volum suficient de mare pentru ca cititorii sa poata face propriile rationamente si analize; Dupa o perioada in care publicatia infoSTAT poate fi obtinuta contra cost pe hartie, ea este publicata gratuit pe internet; Volumul datelor publicate de DJS Bacau pe internet este net superior fata de volumul datelor publicate de INS; infoSTAT publica lunar volume mari de date statistice, din toate domeniile economico-sociale; infoSTAT are o parte fixa, care contine evolutia economica a judetului Bacau luna de luna si o parte variabila, continand studii ample; DJS Bacau nu a produs pana acum carti, in principal din considerente de lipsa de resurse materiale; Web site-ul DJS Bacau a fost conceput astfel ca pemite accesul rapid si simplu la informatie ( regula celor trei click-uri). S-au evitat ornamentele si alte elemenete inutile; Acolo unde a fost posibil, web site-ul ofera kit-uri complete, care pot fi consultate dupa descarcare si offline; Produsele sunt realizate in principal in timpul liber al personalului implicat. Analiza pricipalelor caracteristici ale cererii.

Piata pe care DJS Bacau este competitor este piata informatiilor. Datele si serviciile statistice sunt percepute la modul general ca apartinand unui tip distinct de informatie: Informatia statistica = informatie stiintifica Practic, caracteristicile cererii de date si servicii statistice sunt determinate de caracteristicile si atitudinile net diferentiate ale acestor trei tipuri de clienti. La modul general, marketingul informatiilor statistice se aseamana cu marketingul tehnic, caracterizat de o anumita rigididate in raport cu pretul produsului (clientul inglobeaza automat pretul produsului in propriile costuri). Actul de cumparare (sau uneori de obtinere) a unui produs statistic este determinat de: Imperative legal-birocratice (exemplu: recalcularile de sume cu IPC cerute de tribunale); Interes (curiozitate) stiintifica (exemplu: mediul academic, in general decuplat de realitate); Interes profesional punctual (exemplu: jurnalistii); Dorinta de a oferi diverselor delegatii romane si straine documentatii cu priivire la starea economico-sociala a judetului (exemplu: prefectura, consiliul judetean); Dorinta de a documenta anumite raportari cerute de organe centrale ( exemplu: institutiile); Dorinta de a documenta proiecte personale (exemplu: studenti); Interesul de a angrena persoane competente in citirea indicatorilor economico-sociali in proiecte locale consistente (exemplu: consortiile ad-hoc create pentru diverse proiecte regionale)\ Dorinta de a detine un obiect mai aparte (exemplu: anuare sau alte carti.

11

Segmentele cererii:
Nr. Crt. 1 Capacitatea clientului de a cumpara produse statistice Capacitate mare de finantare si cumparare a produselor, dar marcata de rigiditatea planificarii bugetare Capacitati foarte diferite de cumparare, dependente de propriile rezultate financiare. Caracteristi si atitudini specifice tipului de client In general doresc gratuitati. Modul de alocare a resurselor financiare pentru proiecte sau produse statistice este netransparent si creeaza impresia de atribuire discretionara. Se hotarasc greu sa aloce sume de bani pentru produse statistice. Au tendinta de a cumpara date primare sau cu agregare scazuta, angajandu-se astfel implicit in a le prelucra si analiza ei insisi, desi detin de multe ori cunostinte indoielnice in domeniu. In general, cumpara produse statistice fortati de imprejurari. Tipuri de produse statisice preferate Anuare, carti si alte tomuri. Tabele cerute de organul ierahic superior completate de-a gata. Informatii rapide prilejuite de ocazii speciale. Obiecte ce pot fi inmanate delegatiilor diverse. Serii de date de timp si detaliate geografic. Date amanuntite cu privire la subiecte specifice. Prefera informatia electronica sau direct relcrabila (gen Excel)

Tip Client

Institutii

Agenti economici si ONG-uri

Persoane fizice

Capacitate financiara redusa.

Acte stampilate, carti.

Modelul Boston Consulting Group


Acest model cunoscut si sub numele de matricea BCG sau matricea crestere cota de piata, a fost elaborata de o firma americana de consultanta manageriala cu acelasi nume. Cu ajutorul matricei se grupeaza activitatile (produsele) existente in portofoliul intreprinderii in patru categorii, in functie de doua criterii: 1. rata de crestere a pietei activitatii (produsului). Ca prag de diferentiere s-a considerat valoarea de 10% care distinge o piata aflata in crestere rapida si una aflata in crestere lenta, stagnare sau scadere. 2. cota relativa de piata detinuta de o intreprindere in cadrul pietei respective. Ca prag de diferentiere s-a considerat valoarea de 1,00 care diferentiaza produsele lidere de cele non-lidere ale intreprinderii. Astfel in functie de cadranul in care sunt plasate activitatile (produsele) intreprinderii, acestea vor purta denumiri sugestive, permitand o analiza a lor.

12

Matricea BCG
20% VEDETE 10% VACI DE MULS 0% 2 1 COTA RELATIVA DE PIATA 0 PIETRE DE MOARA DILEME

Dileme- produse care actioneaza pe o piata aflata in crestere rapida, nereusind sa ocupe o pozitie
de lider. Exista o similitudine intre pozitia ocupata de un produs in cardul acestei matrice si etapele din ciclul de viata al produselor. Astfel, dilemele vor fi aflate in faza de lansare, cand inca nu s stie sigur daca vor constitui un succes sau nu. Web site-ul DJS Bacau a fost conceput astfel ca pemite accesul rapid si simplu la informatie ( regula celor trei click-uri). S-au evitat ornamentele si alte elemenete inutile.

Vedete- produse care actioneaza pe o piata cu crestere rapida, ele detinand poztia de lider. De
regula, un produs afalat in faza de crestere se plaseaza in acest cadran. Aici putem situa InfoStat-ul care publica lunar volume mari de date statistice, din toate domeniile economico-sociale; are o parte fix, care conine evoluia economic a judetului Bacu lun de lun i o parte variabil, coninand studii ample. Vaci de muls- produse care ocupa poztia de lider pe o piata aflata in crestere latenta, stagnare sau chiar declin. Aceste produse sunt valori certe a intreprinderii, in sensul ca ele aduc profituri si furnizeaza lichiditati pentru finantarea celorlalte produse situate in alte cadrane. Un produs aflat in faza de maturitate se poata situa in acest cadran. Aici putem plasa toate cererile de date statistica si frecventele actualizari de sume cu IPC.

Pietre de moara - sunt produse aflate pe o piata in crestere lenta, stagnare sau declin si care nu reusesc sa detina pozitia de lider. Ele nu contribuie la obtinerea profitului intreprinderii si nici la imbunatatirea imaginii acesteia. Deoarece necesita lichciditati, se pune problema mentinerii lor sau abandonarii, dar numai dupa o analiza riguroasa a tuturor aspectelor economico financiare (de exemplu ponderea lor in totalul cifrei deafaceri a intrerpinderii). De regula, un produs aflat in faza de declin se situeaza in acest cadran. In acest caz putem situa Anuarul judetului Bacau care se realizeaza in prezent cu mari eforturi de resurse umane si materiale dar despre care nu putem spune ca se afla in faza de declin si nici nu se poate renunta la realizarea lui fiind un produs pe o piata in crestere lenta dar potentiala pe termen lung.

13

4. Analiza contextului concurenial


Piata pe care DJS Bacau este competitor este piata informatiilor. Aceasta piata este marcata de abundenta, diversitate, rapiditate, dinamici puternice de continut si prezentare. Competitorii cu cota mare de piata (televiziunile si radiourile, precum si presa scrisa comuna) nu exceleaza insa in rolul de comunicatori de informatii stiintifice (din care face parte si informatia statistica economica si sociala). DJS Bacau nu este competitor pe piata externa. Pentru a vinde produsele in exterior ar avea nevoie de o anumita infrastructura care sa permita aceasta (exemplu: plati electronice pentru produse electronice) dar si de resurse pentru a produce pentru exterior. La modul general, piata externa (potentiala) este piata globala a informatiilor. Progamele de colaborare inter-tari sau regionale pot fi motoare suficiente pentru activarea acestei piete, mai ales ca eventualii clienti externi recunosc marfurile de calitate si le platesc oricum mult mai bine decat clientii interni.

Este deosebit de semnificativa urmatoarea imagine, reprezentnd fluxurile de intrare / iesire de informatii pentru INS (DJS):

Segmentarea pietei informatiilor statistice Un numar mic de entitati (institutiile) solicita un volum mare de date si servicii statistice INS si implicit DJS, in timp ce un numar mare de persoane fizice solicita un volum redus de date si servicii statistice. Veniturile obtinute de catre INS (si DJS) drept contravaloare pentru aceste informatii statistice este puternic diminuat pe segmentul institutiilor, in principal datorita sistemului si practicii gratuitatilor, adica INS (DJS) nu incaseaza toata contravaloarea aferenta volumului de date livrat catre institutii. Mai mult, acest fenomen consuma foarte multe resuse umane si materiale care ar putea fi dirijate spre satisfacerea cererilor celorlate doua categorii de clienti. Segmentul de piata cel mai echilibrat este cel al agentilor economici (firme) si al ONG-urilor care solicita informatii statistice in special cu ocazia initiarii unor proiecte noi.

14

Piata actuala (interna) a informatiilor statistice este segmentata dupa cum urmeaza:
Nr. Crt. 1 Volumul de date statistice consumate, veniturile obtinute de DJS Consuma un volum mare de date si servicii statistice, pentru care arareori si platesc (sistemul gratuitatilor)

Segment Institutii

Caracteristici Nu se cunoaste eficienta informatiilor statistice livrate catre institutii . In general, institutiile sunt si furnizori de date (completeaza formulare). Formuleaza cereri de date imprecise si fara a aprecia corect costurile de realizare. De multe orii lasa impresia ca nu doresc sa cunoasca realitatea, ci doar sa scrie niste documentatii. Se poate aprecia corectitudinea pretului incasat si calitatea produsului din interactiunea cu clientii din acest segment. Completeaza cele mai multe formulare ( un volum uneori impresionant) ,pe propriile costuri si manifesta de multe ori saturatie in postura de furnizor de date. Nu obtin practic nimic ca folos pentru informatiile pe care le furnizeaza catre INS (DJS). Sunt si furnizori de date (anchete si recensaminte). De departe este segmentul cel mai defavorizat, in sensul ca prin lege i se aplica un tratament birocratic si ineficient (registre, bonuri, hartii, facturi). DJS Bacau s-a hotarat sa ofere gratuit in special acestui segment un volum apreciabil de date statistice prin internet.

Agenti economici si ONG-uri

Comenzile de date si servicii statistice sunt sporadice, dar in general platite corespunzator

Persoane fizice

Cereri multiple ale aceleiasi informatii (IPC de exemplu). Venituri mici care nu acopera costurile operative.

Este evident ca pe baza aceleasi segmentari, se poate estima piata potentiala. Pe scurt, valoare maximala este suma institutii + firme + persoane fizice care stiu de existenta INS (DJS) prin contactele avute anterior. Numarul lor este suficient de mare (din cele 12000 de firme active din judetul Bacau, DJS Bacau contacteaza anual circa 2000, iar pentru persoane fizice, acestea sunt contactate in proportie foarte mare cu ocazia recensamintelor). 15

Nu fiecare din acestia pot deveni clienti, fie si din simplul motiv ca nu sunt interesati de nici un fel de produs statistic. Sunt necesare politici diferentiate in raport cu fiecare segment: Institutiile si in special cele ce administreaza programe de dezvoltare trebuie convinse (inclusiv cu intrumente de marketing) sa plateasca servicii si date statistice si sa colaboreze real cu reteaua INS de pe pozitii naturale de egalitate; Firmele care rezista cu stoicism in completarea formularelor INS trebuie sa li se ofere rezultatele anchetelor la care participa sub o forma utila si pentru ele; Persoanele fizice trebuie sa fie scutite de procedurile birocratice si sa li se ofere informatii statistice interesante sau utile (o simpla adresa sau un pret de produs pot fi mai utile decat cunoasterea castigului mediu salarial net). Relatiile dintre piata intreprinderii si piata produsului In tabel sunt incluse numai produsele INS pentru care DJS este intermediar.

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Producator INS

Produs Anuar statistic pe hartie (carte) Anuar statistic pe CD Buletin Statistic Lunar ( hartie) Buletin de Preturi (lunar) InfoSTAT (hartie) InfoSTAT (internet) Recalculare cu IPC pe hartie Calculator IPC (internet) Nomenclatoare (internet) Rezultate recensaminte la nivel de judet (internet) Rezultatele alegerilor locale si parlamentare din judetul Bacau Analize si studii statistice efectuate la cerere (taylor made services)

Piata produsului Piata interna

DJS Bacau

Piata judetului Bacau Bacau si localitati apropiate Piata interna Piata judetului Bacau Piata interna Neprecizabil

DJS Bacau domina piata informatiilor statistice din judetul Bacau, dar detine produse care depasesc limitele judetului (prin internet) si pentru care nu exista altele similare. (exemplu: calculator IPC). Gama de produse INS se concentreaza pe indicatori nationali, mai rar agregati judetean sau regional, asfel ca DJS Bacau a gasit o nisa pentru propriile produse, adica indicatori la nivelul judetului Bacau.

16

5. Plan de marketing
Obiectivele proiectului - Infiintarea unui birou de furnizare a informatiilor statistice, analize si studii ce cuprind cu precdere indicatori i date statistice la nivelul judeului Bacau; Produse electronice i de internet avnd inclus o valoare adugat de DJS Bacu la un nivel uor de apreciat de consumator (exemplu: calculator IPC) Descrierea tehnica Structura constructiv Spaiu propriu de 50 m2 , care prezinta condiii de confort i dotri pentru satisfacerea utilizatorilor de date statistice, ce constau n: mese scaune gresie,faian,zugrvit, etc. prize i corpuri de iluminat. Principalele utilaje n dotare: birouri calculatoare,cabluri i echipamente (hub-ri sau switch-uri) pentru realizarea legturii cu serverul) Utiliti: energie electric ap, caldura telefon

Managementul proiectului Echipa de implementarea a proiectului este formata din : Manager proiect: HARJA EUGENIA Manager asistent: MAGIRESCU DANIELA Asistenti proiect: STANGACIU OANA ANCUTA Devizul general al investiiei: 2 birouri * 250 RON = 500 RON 2 scaune * 120 RON = 240 RON 2 calculatoare * 4000 RON = 8.000 RON 1 imprimant reea = 800 RON extindere reea = 1.000 RON 2 telefoane * 50 RON = 100 RON 6 mese lucru* 100 RON = 600 RON 6 scaune * 50 RON = 300 RON 1 copiator * 10.000 RON = 10.000 RON 1 scaner * 10.000 RON = 10.000 RON 6 dulap biblio * 300 RON = 1.800 RON TOTAL: = 33.340 RON Devizul estimativ: 33.500 RON 17

Principalii indicatori tehnico economici ai investiiei : Valoarea total: 33.500 RON Ealonarea: Anul I: 33.500 RON Durata de realizare (luni): 12 Costuri de exploatare pe lun medii: 50 RON energia electric 100 RON telefon 150 RON alte utilitati (gaze, apa canal, salubritate) 1.700 RON cheltuieli personal 500 RON cheltuieli materiale TOTAL /an 2.500* 12 luni = 30.000 RON /an

Costuri de investiii: An 1 : 33500 RON Costuri de exploatare: An 1: 24000 RON . An 10: 24000 RON

Venituri din exploatare An An An An An An An An An An 1: 20000 RON 2: 80000 RON 3: 100000 RON 4: 150000 RON 5: 150000 RON 6: 200000 RON 7: 200000 RON 8: 200000 RON 9: 200000 RON 10: 200000 RON

Prin infiintarea biroului de furnizare a informatiilor statistice, (analize si studii) D. J. S Bacau vine in intampinarea utilizatorilor de date statistice atat judetene cat si regionale si nationale.Se considera ca planul de afaceri este unul realist, cu cheltuieli minime si cu venituri care pot ulterior fi redistribuite catre finantarea altor proiecte. Obiectivul propus vine in intampinarea nevoilor consumatorilor de informatii printr-o activitate care se doreste cat mai aproape de standardele europene prin servicii de inalta calitate si profesionalism.

18

6. Analiza SWOT
Puncte tari
se adreseaza atat cerintelor publicului cat si cerintelor individuale purtatorilor cererii; timp redus de distribuire a serviciilor statistice; transparenta in vederea sesizarii sporului de valoare si calitatea serviciilor; existenta unei structuri organizationale cu specializare functionala; existenta unor fuctionari publici competenti avand cunsotinte solide in domeniu; calitatea superioara a serviciilor oferite; lider al pietei judetene de informatii; dotari cu mijloace tehnice moderne si competitive.

Puncte slabe
informatii specializate ce se adreseaza doar unui segment tinta strict interesat al pietei sin nu publicului larg; implicare teritoriala slab perceputa; lipsa unor evenimente de promovare la nivel international; fara posibilitati de sponsorizare; pretul relativ ridicat al produselor.

Riscuri
complexitatea produselor poate determina inhibitii sau retineri din partea publicului larg; diversificarea pachetului de servicii poate duce la o perceptie defavorabila a publicului tinta; posibilitatile financiare reduse prevazute pentru dezvoltarea si modernizarea produselor pot scade atractivitatea din partea pietei si a gradului de solicitate; sistem legislativ neacualizat; aparitia concurentei.

Oportunitati
tendinte positive in domeniu; redimensionarea imaginii prin adoptarea unui nou tip de mesaj; completarea imaginii cu trasaturi de ancorare in social; posibilitatile de a largi imaginea produsului in perceptia publicului; directii strategice majore in consolidare/diversificare/spaecializare/generalizare; extinderea/cresterea calitativa a retelei de distributie;; schimbari geo-politice; redimensionarea imaginii prin adoptarea unui nou tip de mesaj ; conceperea si implementarea unui segment de public care nu a fost abordat.

19