Sunteți pe pagina 1din 4

Colan Alina- IMPM

Teoria probabilitilor

Introducere Teoria probabilitilor i statistica matematic se aplic n majoritatea domeniilor tiinei, ncepnd cu tiinele exacte i inginereti i finaliznd cu tiinele socio-economice, n special acolo unde exist condiii de risc i incertitudine i unde este necesar adoptarea unor decizii riguros argumentate. Una dintre construciile de baz n fundamentele statisticii i teoriei probabilitilor, precum i n justificarea aplicrii acestora n alte domenii, este dat de legea numerelor mari teorem binecunoscut care i aparine matematicianului Jakob Bernoulli (1654-1705), fiind aprut n lucrarea postum Ars conjectandi (1713). 1. Evenimente Definiia: Prin eveniment vom nelege orice rezultat al unei experiene despre care putem spune c s-a realizat sau c nu s-a realizat, dup efectuarea experimentului considerat. Evenimentele se pot clasifica n: evenimente sigure, evenimente imposibile, evenimente aleatoare. -

Evenimentul sigur este evenimentul care se produce n mod obligatoriu la efectuarea unei probe i se noteaz cu . Evenimentul imposibil este evenimentul care n mod obligatoriu nu se produce la efectuarea unei probe i se noteaz cu . Evenimentul aleator este evenimentul care poate sau nu s se realizeze la efectuarea unei probe i se noteaz prin litere mari A, B, C, , sau prin litere mari urmate de indici Ai, Bi,. Evenimentul contrar evenimentului A se noteaz i este evenimentul ce se realizeaz numai atunci cnd nu se realizeaz evenimentul A.

Un eveniment se numete: - elementar dac se realizeaz ca rezultat al unei singure probe; se noteaz cu . - compus dac acesta apare cu dou sau mai multe rezultate ale probei considerate. Mulimea tuturor evenimentelor elementare generate de un experiment aleator se numete spaiul evenimentelor elementare (spaiul de selecie) i se noteaz cu . Acesta poate fi finit sau infinit. Observaia: O analogie ntre evenimente i mulimi permite o scriere i n general o exprimare mai comode ale unor idei i rezultate legate de conceptul de eveniment. Astfel, vom nelege evenimentul sigur ca mulime a tuturor evenimentelor elementare, adic: , = {1, 2, n} i orice eveniment compus ca o submulime a lui . De asemenea, putem vorbi despre mulimea tuturor prilor lui pe care o notm prin P( ), astfel c pentru un eveniment compus A putem scrie, n contextul analogiei dintre evenimente i mulimi, A P().

Colan Alina- IMPM

Exemplul: Fie un zar, care are cele ase fee marcate prin puncte de la 1 la 6. Se arunc zarul pe o suprafa plan neted. Dac notm cu i = evenimentul "apariia feei cu i puncte",i = , atunci spaiul evenimentelor elementare ataat experimentului cu un zar este dat prin ={1 , 2 , 3, 4 , 5, 6}. Evenimentul sigur este "apariia feei cu un numr de puncte Evenimentul imposibil este "apariia feei cu 7 puncte". 2. Relaii ntre evenimente Fiind date doua evenimente A si B, se numeste reuniunea lor si se noteaza prin A U B, evenimentul a carui realizare consta in realizarea a cel putin unuia din cele doua evenimente. Se mai citeste "A sau B". La aruncarea zarului consideram evenimentele A = {1, 2, 3} si B = {2, 3, 6} Evenimentul A se realizeaza daca se realizeaza unul din evenimentele {1}, {2}, {3}, iar evenimentul B se realizeaza daca se realizeaza unul din evenimentele {2}, {3} sau {6}. Deci, pentru a realiza cel putin unul din evenimentele A, B trebuie sa obtinem una din probele {1}, {2}, {3}, {6} si avem A U B = {1, 2, 3, 6} Intersectia evenimentelor A si B este evenimentul A B a carui realizare consta in realizarea simultana a evenimentelor A,B. Putem citi A si B in loc de A intersectat cu B. In cazul de mai sus avem A B = {2, 3} Multimea tuturor evenimentelor legate de o experienta (inclusiv evenimentul sigur si evenimentul imposibil) formeaza un camp de evenimente. Daca repetam o experienta de n ori in conditii identice, si obtinem de a ori evenimentul A, atunci numarul : fn=a/n poarta numele de frecventa. Numarul a poate varia de la 0 la n inclusiv. Evenimente egal posibile. Fie A si B doua evenimente referitoare la aceeasi experienta. Daca din motive de perfecta simetrie, putem afirma ca ambele evenimente au aceeasi sansa de a fi realizate, spunem ca evenimentele sunt egal posibile. 3. Probabilitate Definitie. Pobabilitatea unui eveniment este egala cu raportul dintre numarul cazurilor egal posibile care realizeaza evenimentul si numarul cazurilor egal posibile. Asadar, vom spune ca probabilitatea evenimentului A este egala cu raportul dintre numarul m al cazurilor favorabile realizarii evenimentului A si numarul n al cazurilor egal posibile. Vom scrie 6".

Exemplu. Avem o urna care contine 20 de bile numerotate cu 1, 2, 3, ... , 19, 20. Care este probabilitatea ca printr-o extractie sa obtinem o bila numerotata cu un nr. mai mic dect 6? Notam cu A evenimentul caruia dorim sa-i calculam probabilitatea. Numarul cazurilor egal posibile
2

Colan Alina- IMPM

este 20. Numarul cazurilor favorabile realizarii evenimentului A este 5. Aceste cazuri sunt: extragerea bilei 1, extragerea bilei 2, extragerea bilei 3, extragerea bilei 4 sau extragerea bilei 5.

Atunci avem Proprietati ale probabilitatilor Probabilitatea unui eveniment A, pe care o notam prin P(A), are urmatoarele proprietati:

Regula de adunare a probabilitatilor Fie A si B doua evenimente incompatibile intre ele avand respectiv probabilitatile p si q. Probabilitatea ca s se ntmple cel puin unul dintre ele este p + q. Evenimente independente Fie A i B dou evenimente. Dac

evenimentele A si B sunt, prin definitie, independente. Exemplu. Consideram ca avem dou zaruri: unul rou si celalalt albastru.Fie A evenimentul ca zarul rou s apar cu faa 1 i cellalt cu faa 4. Sunt evenimentele A si B independente? Evenimentele elementare sunt (j, k ) , (j =1, 2, 3, 4, 5, 6; k =1, 2, 3, 4, 5, 6), unde j sunt nr. de puncte de pe faa zarului rou, iar k de pe faa zarului albastru. Toate aceste evenimente sunt egal posibile. Deci, avem 36 de cazuri posibile. Avem un singur caz posibil pentru A B, adica (1,4). Deci =1/36.

Pentru A avem 6 cazuri posibile (1,1), (1,2), (1,3), (1,4), (1,5), (1,6). Deci P(A) = 6/36 = 1/6. Pentru B avem 6 cazuri favorabile: (1,5), (2,5), .... Deci P(B) = 6/36 = 1/6. Relatia Cmp de probabilitate este indeplinit. Atunci evenimentele A si B sunt independente.

Colan Alina- IMPM

Mulimea tuturor evenimentelor legate de o experien mpreun cu probabilitile respective formeaya un cmp de probabilitate. Probabilitile calculate se refer la evenimente legate de experiene avnd un numr finit de cazuri posibile(evenimente elementare). Formule pentru calcularea unor probabiliti 1. 2. Scheme clasice de probabilitate 1.Schema lui Poisson Se dau n urne U1, U2, U3, ..., Un care contin bile albe si negre in proportii date. Cunoastem, deci, probabilitile pi (i=1, 2, ..., n) cu care este extrasa o bila alb din urna Ui. Se cere probabilitatea de a extrage k bile albe si n-k bile negre, atunci cand din fiecare urna se extrage cate o bil. Probabilitatea cutat va fi coeficientul lui xk in polinomul

2. Schema lui Bernoulli In schema lui Poisson peresupunem ca avem urnele identice. Atunci putem lua p1 = p2 = ... pn = p si q1 = q2 = ... qn = q = 1 - p . In acest caz, probabilitatea extragerii a k bile albe, va fi coeficientul lui xk din polinomul
,

adica va fi egala cu
.