Ministerul Educatiei al Republicii Moldova Institutul de Relatii Internationale din Republica Moldova Catedra ,,Stiinte Economice

Friedrich Nietzsche
Referat la disciplina universitara ,,Filosofia Afacerilor A realizat:Studenta gr 1BA1 Malanetchi Cristina A verificat:Consultant stiintific,Doctor conferentiar Simion Rosca

Chisinau 2013

Planul: Introducere Biografie Filosofia lui Nietzsche Nietzsche,anti-dumnezeu,antiDarwin Bibliografie

Introducere
Din punct de vedere etimologic cuvintul filosofie provine din limba greac i este compus din doua radcini : philein i sophia ceea ce in traducere ar insemna dragoste de nelepciune. Filosofia este o disciplin autonom a culturii avnd ca obiect cunoaterea formelor i proceselor gndirii. Este o modalitate de gndire i investigare, format dintr-un ansamblu de noiuni i idei, care tinde s cunoasc i s neleag sensul existenei sub aspectele sale cele mai generale, o concepie general despre lume i via. Filosofia este una din principalele forme ale manifestrii spiritului uman. ntrebarea cum se poate defini filozofia este chiar i ea una filozofic. Pentru introducerea conceptului putem spune c este studiul nelesurilor i justificrilor sau credinelor despre cele mai generale sau universale aspecte ale lucrurilor, un studiu care nu este realizat prin experimente i observare atent, ci prin formularea problemelor i oferirea soluiilor lor, argumentarea soluiilor oferite i discuia dialectic a tuturor acestora. Filosofia studiaz concepte generale precum existena, buntatea, cunoaterea sau frumuseea. Pune ntrebri precum "Ce este buntatea, n general?" sau "Este cunoaterea posibil ?". n termeni generali, filosofia este studiul critic, speculativ sau analitic al exteriorului i interiorului n plus fa de studiul reflectiv asupra metodei de studiere a unor asemenea subiecte. Daca sa analizm din punct de vedere cronologic atunci putem spune ca filosofia i are rdcinile inc din cele mai vechi timpuri, cu muli ani naintea erei noastre ,ncepnd cu lumea antic. Si isi continua existenta ani la rind,implicind in istoria sa diferite personalitati,una dintre aceste care ma impresionat cel mai tare este Friederich Nietzsche Nietzsche a negat existenta Dumnezeului biblic, preferand sa se ingroape in propriile ganduri, care au fost transmise generatii de-a randul. Foarte multe persoane (cel putin acelea carora ne adresam) au orientari filosofice asemanatoare - ratiunea inaintea credintei oarbe. Din scrierile sale, chiar daca multe au fost falsificate si modificate, ne putem da seama cum era filosoful Nietzsche ca fiinta umana. Multe dintre cuvintele sale

reflectau un suflet sincer, care nu isi ascundea nici latura putreda, nici cea care il facea om. In unele citate spuse de elam gasit raspuns la unele intrebari ce mi le pun adesea.Citatele care mi-au placut foarte mult,m-au impresionat,le-am introdus in lucrarea data,am simtit necesitatea de a imi impartasi gindurile la care ajungi citind aceste spuse: 10. Dragostea este oarba; prietenia doar inchide ochii. Atunci cand iubesti refuzi sa crezi ca o persoana draga ti-ar face rau voit in vreun fel si te dedici cu totul. Iubirea "coafeaza" oamenii si ii face sa para sfinti in ochii nostri insa unui prieten ii putem vedea mult mai usor defectele, chiar daca in menirea sentimentului de prietenie consta "inchiderea ochilor". 9. Fiecare biserica este o piatra pe mormanul omului bun - nu vrea sub nicio forma ca el sa se ridice din nou. Nu puteau sa lipseasca binecunoscutele citate cu caracter religios. Religia era considerata de Nietzsche o lesa menita sa il struneasca pe om, sa il abata de la drumul vietii. 8. Credinta: refuzul de a sti ceea ce este adevarat. Atunci cand crezi cu tarie in ceva refuzi sa crezi ca acel ceva nu exista, chiar daca ti se prezinta dovezi in acest sens. Cand erai mic erai increzator in existenta lui Mos Craciun insa treptat ti s-a spus ca totul este o plasmuire. La inceput nu ai crezut insa treptat te-ai maturizat si ai constientizat si singur. Omenirea sa va maturiza vreodata? Se pare ca Nietzsche a sperat la asta toata viata. 7. Frica este mama moralitatii. Daca vezi un obiect de mare valoare in vitrina unui magazin, nu il vei fura, pentru ca vei fi pedepsit de lege. Asta este o dovada de moralitate sau de supunere? 6. Dumnezeu este un gand ce incovoiaza tot ceea ce este drept. De fapt, orice concept caruia ii atribuim puteri inegale cu ale omului va sta impotriva a tot ceea ce este moral. Dar ce este moralitatea in afara de un alt concept creat de mintea umana? 5. Cel ce lupta cu monstri ar trebui sa aiba grija sa nu devina unul. Atunci cand cineva te loveste, il vei lovi la randul tau. Vei deveni ca el. As putea compara acest citat cu o mica replica gasita in Biblie: "Cand cineva te loveste intoarce si celalalt obraz". 4. Omul este inventia lui Dumnezeu sau Dumnezeu este inventia omului? Omul tinde sa inventeze tot felul de fiinte, concepte, pentru a-si complica existenta, caci daca si-ar duce zilele linistit, ar realiza cat de gol este de fapt.

3. Daca te uiti mult timp in abis, abisul se va uita la randul sau in tine. Dar daca abisul a fost dintotdeauna in noi? Atunci cand cercetezi adanc in fiinta ta poti vedea cele mai ascunse temeri, cele mai bune intentii dar si cele mai negre ganduri, singura grija a individului este ca acele ganduri sa nu il acapareze. De ce sa sufli peste niste vreascuri care abia fumega cand tu vrei sa le stingi? 2. Crestinismul a fost interpretat gresit; a existat un singur crestin iar acela a murit pe cruce. O idee destul de controversata daca ne gandim ca filosoful respingea ideea de Dumnezeu, deci implicit si de Iisus. De unde deducem ca Nietzsche s-a referit nu la faptul ca aceasta religie este moarta, ci ca nu a existat vreodata. 1. Femeia a fost cea de-a doua greseala a lui Dumnezeu. Nietzsche a spus-o in cel mai elegant mod posibil.

Biografie
S-a nscut ntr-o familie protestant, tatl su fiind pastor. nc din tineree, este confruntat cu problema credinei n Dumnezeu i nclin mai degrab spre ateism, fapt ce se va reflecta mai trziu n gndirea sa filozofic. Studiaz filozofia la Universitatea din Leipzig. Lectura crii lui Arthur Schopenhauer, Welt als Wille und Vorstellung ("Lumea ca voin i reprezentare"), va constitui premisa ideatic a vocaiei sale filozofice. n 1869, n vrst de numai 25 de ani, este numit profesor la Universitatea din Basel i primete cetenia elveian. Studiaz filozofia antic greac, n special pe reprezentanii perioadei presocratice, Heraclit i Empedocle. Din motive de sntate, abandoneaz nvmntul universitar i, ncepnd din anul 1879, peregrineaz ntre Veneia, Torino, Nisa i Engadin, n cutarea unei clime prielnice. n 1882 o cunoate pe Lou von Salom, pe care o cere n cstorie, fiind ns refuzat. n acelai an, n timp ce se gsea la Nisa, ncepe s scrie lucrarea sa capital, Also sprach Zarathustra ("Aa grit-a Zarathustra"), care va aprea n 1885. n 1888 se mut la Torino, unde va desvri operele Gtzen -Dmmerung ("Amurgul idolilor") i Ecce Homo. n ziua de 3 ianuarie 1889, n piaa Carlo Alberto din Torino, asistnd la biciurirea slbatic i agonia unui cal n plin strad, are prima criz de nebunie, n cursul creia are manifestri delirante, considerndu-se Dionysos sau Iisus. Este ngrijit pn la sfritul vieii de sora sa, Elisabeth Foerster Nietzsche.

Filosofia lui Nitzsche

Filosofia lui Nietzsche gndete reevaluarea filozofiei i artei Greciei din perioada istoric cea mai veche, n defavoarea clasicismului, vzut ca afirmare a viziunii raionale i, n consecin, decadent. Nitzsche identifica n tradiia greac patru etape: 1) etapa obscur a Titanilor cnd lumea era indefinit; 2) etapa raiunii echilibrate i a visrii (apolinicul); 3) etapa haosului, a beiei, a dezordinei, a buturilor narcotice (dionysiacul); 4) etapa acordului ntre apolinic i dionisiac, unde starea de beie este limitat de o raiune echilibrat. n special tragedia greac (Eschil, Sofocle) a fost interpretat ca o expresie a impulsului vital care se rentoarce asupra sa nsui, limitnd ordinea i dezordinea, ambele n elese n termeni radicali, excesivi. Nietzsche critic valorile fundamentale ale societii ultra-raionalizate n care tria, ajungnd la negarea principiilor enciclopediste ce exclud vitalismul existenei. Conceptul de "voin de putere" joac un rol central n gndirea lui Nietzsche, n msura n care acesta este pentru el - n sens metafizic - un instrument pentru nelegerea lumii: "esena cea mai intim a existenei este voina de putere". Proiectul lui de reevaluare a conceptelor tradiionale ale metafizicii va antrena abolirea valorilor idealiste, n special ale cretinismului, dar i ale istoricilor. Voina de putere este analizat ca relaie intern a unui conflict, ca structur intim a devenirii, ca pathos fundamental, i nu numai ca dezvoltare a unei fore. Aceast concepie permite depirea omului, nu eliminarea lui, ci abandonarea vechilor idoli i a speranei ntr-o lume de dincolo, acceptarea vieii n ceea ce comport ea ca aspiraie spre putere. Astfel, contrar falselor interpretri ale filozofiei sale, supraomul nietzschenian nu este un om atotputernic fizic i intelectual, ci reprezint o tendin n evoluie, ateptat i dorit de om: "Am venit s v vestesc Supraomul. Omul este ceva ce trebuie depit" (Aa grit-a Zarathustra). Omul este aadar o punte ntre maimua antropoid i supraom, un element tranzitoriu n evoluie (cf. parabola acrobatului din Zarathustra). Pornind de la premisa voinei de putere, Nietzsche dezvolt o psihologie abisal, care pune pe prim plan lupta sau asocierea instinctelor, a impulsurilor i afectelor, contiina nefiind dect perceperea tardiv a efectelor acestui joc al forelor subcontiente. Nietzsche face distincie ntre morala celor slabi i cea a celor puternici. Astfel, n concepia lui, mila, altruismul, toate valorile umanitare sunt de fapt valori prin care omul se neag pe el nsui pentru a -i da aparena unei frumusei morale i a se convinge de propria-i superioritate. Nietzsche a dorit s restructureze societatea criticnd aspectele culturii moderne, ale filozofiei oficiale universitare, negnd ideile de civilizaie i acelea ale democraiei. Pentru el, doar arta este singurul factor care justific viaa. n Die Geburt der Tragdie ("Naterea tragediei"), opune i asociaz figurile dionisiace i cele apollinice, ambele nscute din beia simurilor. Prima este o beie a descrcrii de energie, a doua o beie pur vizual. n consecin, Nietzsche adaug o a treia form: fora voluntar care se manifest n arhitectur.

Nietzsche este cel care a spus ca Dumnezeu e mort. Idee care a primit dou interpretri majore: prima susine faptul ca Nietzsche vorbete despre moartea Dumnezeului cretinilor, iar a doua interpretare vorbete despre moartea Dumnezeului filosofilor (el prevzuse agonia metafizicii odat cu manifestarea spiritului raional socratic care a distrus principiile omului dionisiac ce urmrea extazul prin beie, concupiscena i alte forme de manifestri extatice obinute prin exacerbarea simurilor). Nietzsche este considerat un filosof vitalist. El propovduiete toate virtuile omului sntos, ale omului plin de vigoare, ale omului stpn pe instinctele sale, ale omului care tie s susin pe umerii si libertatea. Ca o ironie a celor susinute, Nietzsche a fost toat viaa sa un om boln av. Motivul principal pentru care el renun la cariera universitar este boala sa care se nrutise. Se spune c precursorul lui Nietzsche ar fi fost Schopenhauer, care prin lucrarea Lumea ca voin i reprezentare l determin pe Nietzsche s "ndrepte " conceptul de voin, alturndu-l puterii care devine esenial n afirmarea individului. Dup o interpretare a lui Constantin Noica. Heidegger ar duce conceptul mai departe vorbind despre voina ca voin.

Nitzsche,anti-Dumnezeu,anti-Darwin
Filosoful german Friedrich Nietzsche (1844-1900) este probabil cel mai cunoscut pentru afirmatia Dumnezeu este mort. Nu asa de bine cunoscut este faptul ca desi el credea in evolutie, a respins vehement principiile majore ale Darwinismului.

Nietzsche si moartea lui Dumnezeu Nietzsche a proclamat moartea lui Dumnezeu in Stiinta voioasa printr-o parabola despre cum un nebun si o lanterna care il cauta pe Dumnezeu, numai pentru a sfarsi ridiculizat de concetatenii sai: Nebunul a sarit in mijlocul lor si i-a pironit cu privirea. Unde este Dumnezeu? a strigat el; Iti voi spune. L-am ucis eu si cu tine. Noi toti suntem ucigasii sai... Dumnezeu este mort.... Si noi l-am omorat. Nietzsche a explicat apoi ca se referea la faptul ca credinta in Dumnezeul crestin a devenit incredibila. Motivul sau pare a fi fost contracarea conceptului viitoarei judecati prin anuntarea mortii Judecatorului! El a scris: Il respingem pe Dumnezeu; prin respingerea Sa, negam orice raspundere. In locul lui Dumnezeu, Nietzsche a propus Super-omul, (bermensch in limba germana) ,un individ amoral, imaginar, super-puternic, care va infrange orice opozitie precum si nevoia de Dumnezeu pentru ca in viziunea lui Nietzsche, Dumnezeu era o iluzie a mintii. Nietzsche si Geneza In Anticristul, Nietzsche s-a dezlantuit impotriva lui Dumnezeu si a istoriei Genezei: A fost oare inteleasa cu adevarat povestea care sta la inceputul Bibliei povestea fricii mortale a lui Dumnezeu de stiinta... Prima greseala a lui Dumnezeu: omul nu a gasit animalele distractive le-a dominat, el nu si-a dorit sa fie un animal. In consecinta Dumnezeu a creat femeia. Si atunci intr-adevar a luat sfarsit plictiseala dar a fost si un sfarsit al altceva! Femeia a fost a doua greseala a lui Dumnezeu. Femeia in esenta ei este sarpe, Eva orice preoteasa stie, orice rau vine in lume prin femeie... Poate cel mai elegant comentariu asupra acestei afirmatii este sa o tratam ca pe un semn al inceputului ultimilor 11 ani de nebunie ai lui Nietzsche. Nietzsche impotriva lui Darwin Nietzsche a scris la scurt timp dupa Darwin. Milioanele de ani de evolutie erau deja considerati fapt, iar teoria evolutionista era extrem de populara printre membrii elitei vremii, din care o parte inca mai dezbatea mecanismul. Un ateu trebuie, prin definitie, sa creada in evolutie o lume care s-a creat singura indiferent decum s-au intamplat aceste

transformari. Nu este deci surprinzator sa vedem un ateist ca Nietzsche scriind in Asa grait-a Zarathustra: Voi [omenirea] v-ati transformat din viermi in oameni, si mare parte din voi e inca vierme. Odata erati primate, si chiar si acum fiinta umana este mai primata decat orice primata. Totusi, el s-a opus vehement ideilor lui Darwin despre cum s-a petrecut evolutia, preferand propria notiune, ceea ce el numea vointa de putere. Nietzsche a afirmat ca Darwin s-a inselat in patru aspecte fundamentale ale teoriei sale. 1. Schimbarile mici nu pot produce organe noi El a realizat ca un organ partial format nu are nici o valoare pentru supravietuire si a scris: Impotriva darwinismului. Utilitatea unui organ nu ii explica originea; din contra! Pentru o mare parte a duratei de formare acesta nu ajuta individul si nu ii este de nici un folos, cu atat mai putin in lupta cu inamici si circumstante externe. Nietzsche sustine ca in viata reala mai repede supravietuiesc cei slabi decat cei puternici. El a scris: 2. Cei slabi supravietuiesc celor puternici Anti-Darwin Cu privirea la mult aclamata lupta a vietii, ... acolo unde este o lupta este si o lupta pentru putere... deznodamantul este invers celui dorit de scoala lui Darwin... cei slabi ii domina pe cei puternici din nou si din nou motivul fiind ca ei sunt in majoritate si sunt mai isteti.... Darwin a uitat mintea. 3. Selectia sexuala nu normala Nietzsche a scris despre notiunea lui Darwin: Anti-Darwin ... Aproape intotdeauna vedem masculi si femele care fructifica orice oportunitate intamplatoare, nearatand nici un fel de selectivitate. 4. Absenta formelor tranzitionale Nietzsche scrie: Nu exista forme tranzitionale. ... Se spune ca fiintele primitive sunt stramosii celor existente. Dar o privire aruncata asupra florei si faunei din Tertiar nu ne duce cu gandul decat la o tara neexplorata care gazduieste specii care nu exista in alta parte, in timp ce altele care exista in alta parte lipsesc. [Tertiarul este o perioada geologica ulterioara disparitiei

dinozaurilor, in viziunea care considera o perioada lunga a istoriei preumane.] Nietzsche ne ofera apoi o alta sectiune, din nou indreptata Anti-Darwin: Anti-Darwin. Ceea ce ma surprinde cel mai mult atunci cand ma gandesc la destinul omenirii este ca intotdeauna vad oposul a ceea ce Darwin si scoala lui doresc sa vada astazi: selectia in favoarea celui mai puternic, mai bine alcatuit si progresul speciilor. Exact oposul este palpabil ... Inclin sa cred ca scoala lui Darwin a fost inselata complet ... . Vointa de putere, in care recunosc caracterul si fundamentul tuturor schimbarilor, ne ofera motivatia pentru care selectia nu este in favoarea exceptiilor si norocului: cei mai puternici si norocosi sunt slabi in comparatie cu instinctele unei turme organizate, timiditatii celui slab, cu vasta majoritate. Nu este surprinzator atunci ca in autobiografia sa, Ecce Homo ,Nietzsche descrie ca bivoli pe acei carturari care cred ca super-omul sau este un produs al evolutiei darwiniene. Nietzsche, Darwin si Hitler Exemplul cel mai bun al Super-omului lui Nietzsche este omul care a trait dupa propria moralitate si si-a anihilat orice opozitie, Adolf Hitler. Hitler a imbratisat atat Darwinismul cat si filosofia lui Nietzsche. Pentru el notiunea lui Darwin despre dominarea celor slabi de catre cei puternici era cel mai puternic bine. In acelasi timp, el se considera a fi super-omul descris in filosofia lui Nietzsche, si a aplicat ideea acestuia legata de superioritatea unor indivizi in incercarea de a convinge poporul german ca apartine rasei superioare. Hitler a transpus ideile lui Darwin si Nietzsche la o concluzie logica o morala ateista care a rezultat in devastarea Europei si uciderea a peste sase milioane de civili in Holocaust. Concluzie Nietzsche si-a fluturat pumnul catre Dumnezeu, dar Nietzsche este mort iar Dumnezeu este viu. Asa ca ultimele cuvinte ii apartin lui Dumnezeu. Nebunul zice n inima lui: Nu este Dumnezeu! Fiindc propovduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzrii; dar pentru noi, care suntem pe calea mntuirii, este puterea lui Dumnezeu. Cci este scris: Voi prpdi nelepciunea celor nelepi i voi nimici priceperea celor pricepui.

Bibliografie
Google-http://www.spiritualrs.net/Conferinte/GA005/GA005_02.html Google- http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Friedrich+Nietzsche Google-http://www.humanitas.ro/friedrich-nietzsche