Sunteți pe pagina 1din 24

Liceul Tehnologic Constantin Brncoveanu Trgovite

PROIECT DE SPECIALITATE
Calificarea: Tehnician operator tehnica de calcul

ndrumtor: Ing. Croitoru Lizica Elev: Gnd tefan Eduard Clasa a XII-a A

2013

TEMA:
INTERFEE GRAFICE WINDOWS, KDE, GNOME.

CUPRINS

1. Ce este o interfata grafica 1.1. Tipuri de interfete cu utilizatorul 1.2 . Sistemul de ferestre Linux 1.3 .Arhitectura X Window System 1.4 .X.Org si XFree86 2. Instalarea interfetei grafice 3. Pornirea si oprirea interfetei grafice 3.1. Pornirea interfetei grafice 3.2. Oprirea interfetei grafice 4. Configurarea serverului X 4.1. /etc/X11/xorg.conf 5. Setari de sistem in interfata vizuala 6. Interfaa Grafic i Utilizarea SO Windows XP

7. Bibliografie

Argument
Interfaa grafic (n englez: Graphical User Interface sau GUI, pronunat n dou silabe: /'gu.i/, v. AFI) este numit sistemul de afiaj grafic-vizual pe un ecran, situat funcional ntre utilizator i dispozitive electronice cum ar fi computere, dispozitive personale de tip hand-held (playere MP3, playere media portabile, dispozitive de jucat), aparate electrocasnice i unele echipamente de birou. Pentru a prezenta toate informaile i aciunile disponibile, un GUI ofer pictograme i indicatori vizuali, n contrast cu interfeele bazate pe text, care ofer doar nume de comenzi (care trebuie tastate) sau navigaia text. Un sistem Unix rulnd X Window (stil vechi) Termenul GUI este legat istoric de ecranele bidimensionale cu rezoluie mare, capabil s afieze informaii de toate genurile, n tradiia cercetrilor n domeniul informaticii de la Xerox Palo Alto Research Centre (Centrul de Cercetare Palo Alto al companiei Xerox), prescurtat "PARC". nainte de asta termenul GUI a fost aplicabil unor tipuri de interfee de nalt rezoluie diferite, specifice unui domeniu anume, cum ar fi jocurile video, sau care nu sunt limitate la ecranele plate, ci se pot juca i pe ecrane volumetrice (afioare3D). Precursorul interfeelor grafice a fost inventat de ctre cercettorii de la Institutul de Cercetare Stanford, SRI, condus de Douglas Engelbart. Ei au dezvoltat folosirea hiperlinkurilor bazate pe text, manipulate cu un maus. Conceptul de hiperlinkuri, realizat prin aa-numite texte active (care conduc la alt pagin web atunci cnd sunt apsate cu mausul pe ecran), a fost rafinat i extins i spre elemente grafice, formnd astfel interfaa primar pentru computerul Xerox Alto. Majoritatea interfeelor grafice cu scop general sunt derivate din acest sistem. Ca rezultat, unii numesc aceast clas de interfee interfaa PARC (PUI). n 1963 Ivan Sutherland a dezvoltat un dispozitiv de indicare i desenare pe ecran numit sketchpad. Systemul utiliza un light pen (un fel de creion electronic care n locul minei de grafit avea n vrf un senzor de lumin) pentru a conduce crearea i manipularea obiectelor din desenele inginereti de pe ecran. Interfaa grafic PARC este format din widget-uri grafice pentru ecran (acestea sunt ferestre, meniuri, butoane rotunde ca la radiourile vechi, cutii de bifat, liste i alte pictograme). Interfaa grafic PARC utilizeaz, pe lng tastatur, i un dispozitiv de indicat (maus). Dup PARC, primul computer centrat pe GUI a fost Xerox 8010 Star Information System, n 1981. 4

Interfeele grafice familiare majoritii utilizatorilor de astzi sunt Microsoft Windows, Mac OS X i interfeele X Window System. Companiile Apple, IBM i Microsoft au utilizat numeroase idei ale companiei Xerox pentru a dezvolta specificaiile IBM Common User Access care au format baza interfeei grafice care se gsete n Microsoft Windows, IBM OS/2 Presentation Manager, toolkit-ul i managerul de ferestre Motif de la Unix. Aceste idei au dus la interfaa din versiunile curente ale sistemelor de operare Windows, Mac OS X i multe medii de desktop pentru sisteme Unix sau de tip Unix. GNOME este un mediu desktop gratuit pentru sisteme compatibile UNIX. Este software (open source), sub licena liber (GPL) (anumite biblioteci i toolkitul GTK+ sunt sub licena LGPL). Este mediul standard de lucru pe un numr mare de distribuii Linux (Ubuntu, Fedora, Red Hat etc.) i pe sistemele SUN Solaris. n plus, poate fi instalat pe aproape toate distribuiile Linux, pe sisteme BSD, etc. GNOME a aprut n 1997, autorul iniial fiind Miguel de Icaza. Proiectul a fost nceput ca urmare a utilizrii de ctre KDE a toolkit-ului Qt, care la vremea respectiv nu era open source ducnd la limitari asupra a ceea putea fi programat pentru KDE, i la posibilitatea ca, n cazul n care Qt i schimb strategia, KDE s nu mai poat fi folosit legal. Acest lucru nu mai este o problem, Qt este software liber astzi, dar att Gnome ct i KDE continu a se dezvolta, fiecare proiect avnd obictive diferite. KDE i GNOME colaboreaz n cadrul proiectului Free Desktop, pentru a asigura standardizarea n sisteme Unix/Linux. Gnome se bazeaz pe limbajul de programare C i pe toolkit-ul GTK+, toolkit care origineaz din proiectul GIMP, i a fost extins de ctre GNOME. Acest toolkit este portat i pe alte sisteme (Windows, MacOS etc.), permind aplicaiilor bazate pe acest toolkit s ruleze nativ i pe aceste sisteme. Pe lng GTK+, GNOME a mai dezvoltat un numr de tehnologii, precum GConf, un sistem integrat de configurare pentru sistem, LibXML, NetworkManager i Orbit. n plus, GNOME a mai adoptat i un numr de tehnologii dezvoltate n parteneriat cu ceilali parteneri FreeDesktop, precum Cairo (un sistem de prelucrare a graficii vectoriale), DBUS (un sistem de comunicare ntre procese), HAL (o bibliotec de abstractizare a system call-urilor), etc. Gnome se bazeaz pe un ghid de design foarte strict, care asigur c aplicaiile arat i funcioneaz la fel. inta Gnome este un sistem simplu - care s permit maximum de configurare i funcionalitate cu minimum de efort. De aceea, multe opiuni care sunt puin folositoare, au fost scoase, sau comprimate - asigurnd un sistem curat i puin ncrcat, dar n acelai timp puternic. Aceeai mentalitate a dus, spre exemplu, la un sistem de "salvare pe msur ce configurezi", orice modificare aplicndu-se imediat, fr ca utilizatorul s apese vreun buton de tip Ok sau Aplic (de obicei exist un buton "napoi" dac utilizatorul nu dorete sa pstreze modificrile). Aceeai mentalitate de sistem uor configurabil a dus la includerea a foarte puine programe n nucleul 5

sistemului - dar i la existena a foarte multe proiecte independente care se bazeaz pe GNOME, i care sunt incluse n distribuiile de Linux alturi de sistem. Astfel, n GNOME se gsete Nautilus (un navigator de fiiere i sistem), Metacity (un manager de ferestre - Gnome poate folosi orice alt manager de ferestre), Ekiga (un sistem de telefonie VOIP), Epiphany (un browser web, care ns e nlocuit n multe distribuii de Firefox, care se bazeaz i el pe GTK+, gedit (un editor text). Pe tehnologii GNOME, se bazeaz software precum Pidgin (fostul GAIM - un sistem de mesajerie instant multi-protocol), FileRoller (un arhivator), Banshee (un player de muzic), F-Spot (un organizator de imagini), Inkscape (un editor de grafic vectorial), GIMP (un editor de imagini) etc. Gnome este un sistem extrem de configurabil, totul, de la poziionarea, coninutul i aspectul meniurilor i dialogurilor, pn la forma desktopului se poate configura. ntreaga interfa este configurabil prin utilizarea de teme, care se instaleaz prin drag-and-drop n managerul de teme furnizat de GNOME. Una din trsturile proiectului este tendina spre accesibilitate i internaionalizare, oferind suport complet (meniuri, aplicaii, spell-checker) pentru limbi multiple (inclusiv limba romn) i pentru tastaturi (inclusiv o tastatur corect pentru limba romn, cu trei moduri de input, la preferina utilizatorului). Alt trstur fundamental e tendina spre accesibilitate - oferind un cititor de ecran, o "lup", posibilitatea de control vocal (cu software suplimentar), configuratoare specifice de tastatur, o metod de input bazat doar pe mouse i un toolikit pentru scrierea de aplicaii noi n acest domeniu. KDE (K Desktop Environment) este un Mediu Desktop gratuit pentru sisteme compatibile Unix. inta proiectului este de a oferi o interfa complet, uor de utilizat, i uor de adaptat nevoilor personale ale fiecrui utilizator. KDE este mediul desktop standard pe un numr de distribuii : Mandriva, Kubuntu, SUSE, Knoppix, Slackware, este una din opiuni pe multe alte distribuii (Debian, Gentoo), sau poate fi instalat ca mediu secundar (pe Ubuntu, Red Hat, Fedora, etc.). KDE a fost primul mediu desktop integrat disponibil pentru Linux. Dezvoltat ncepnd cu 1996 de o echip coordonat de Matthias Etrich, sistemul este bazat pe tool-kit-ul Qt, oferit de firma Trolltech, i a fost scris folosind limbajul C++. Paradigma principal a fost oferirea unui mediu complet desktop - interfaa de baz, un set de programe, i unelte de configurare pentru acele programe i pentru sistem - toate artnd i funcionnd la fel i fiind distribuite mpreun (utilizatorul este liber s aleag dac dorete sau nu instalarea anumitor componente - dar programele sunt gndite n aa fel nct s poat colabora). Acest mod de gndire, la vremea aceea unic pentru Linux, a dus la popularizarea acestui mediu desktop nc de la prima versiune (1.0 n 1997).

Cu toate acestea, au existat probleme i controverse de ordin legal - la vremea lansrii KDE, Qt era software proprietar - existnd astfel oricnd posibilitatea ca o schimbare de viziune a firmei care comercializa toolkitul s duc la distrugerea proiectului prin taxe de licen. Acest lucru a dus la dezvoltarea unui mediu desktop concurent, numit Gnome. Toate problemele de acest gen au disprut, n momentul n care Trolltech a lansat Qt pentru Linux sub licen liber (iniial QPL, astzi GPL). n plus, lansarea Qt 4, pe care se bazeaz KDE 4, sub licen liber i pe alte platforme (Macintosh i Windows) duce la posibilitatea ca KDE i aplicaiile bazate pe KDE s fie disponibile i pe alte sisteme. Mascota proiectului KDE este un dragon verde pe nume Konqi. Konqi poate fi vzut n multe aplicaii, inclusiv cnd utilizatorul iese din mediul desktop i n ecranul Despre KDE.

1. Ce este o interfata grafica


1.1 Tipuri de interfete cu utilizatorul
CLI (Command Line Interface) interactiunea cu SO se baseaza pe comenzi scrise de la tastatura curba abrupta de invatare - utilizatorul se obisnuieste greu cu comenzile rapiditate in utilizare dupa ce comenzile au fost retinute (in special daca este folosit pot fi invocate comenzi complicate utilizand secvente scurte de caractere desi de la aparitia sa a fost concurat de TUI si GUI, ramane metoda de control al SO

history-ul de comenzi)

preferata de utilizatorii avansati datorita usurintei in utilizare (in special a usurintei utilizarii comenzilor) Exemple: Shell-ul din Linux, cmd in Windows TUI (Text User Interface) Interactiunea cu SO se realizeaza prin intermediul ferestrelor, meniurilor, butoanelor, Pentru desenarea interfetei sunt utilizate caractere disponibile pe orice terminal text Exemple: mcedit, links GUI (Graphical User Interface) Este un sistem de interactiune de tipul WIMP (window, icon, menu, pointing device) Pentru desenarea interfetei foloseste moduri grafice de rezolutie inalta (VGA=640X480, A aparut ca o reactie la curba destul de abrupta de invatare a comenzilor din CLI Exemple: Windows, interfata grafica din linux

mouse-ului

SVGA=800X600, 1024X768, 1280X1024, 1600X1200)

1.2 Sistemul de ferestre Linux


X Window System (cunoscut ca X11 sau ca X) este un protocol care permite crearea de ferestre pe un display de tip raster (in care imaginea este retinuta ca un bitmap. Opus acestui tip de display 8

este display-ul vectorial in care imaginea este retinuta sub forma de vectori). El ofera un set de unelte pentru dezvoltarea de interfete garfice si este folosit pentru crearea de GUI in Unix, sisteme de operare derivate din Unix, si OpenVMS. X ofera un framework de baza pentru cerarea unor interfete grafice: desenarea si mutarea ferestrelor pe ecran si interactiunea cu mouse-ul si tastatura. Restul este lasat in seama programelor, motiv pentru care aspectul vizual al interfetelor grafice bazate pe X difera destul de mult. X a fost creat in 1984 la MIT. Versiunea curenta a protocolului este X11 si a aparut in 1987. Proiectul X este condus in momentul de fata de catre X.Org Foundation si a ajuns la versiunea X11 Release 7.1.

1.3 Arhitectura X Window System


X Window Sytem are o arhitectura de tip client-server: un sever X comunica cu mai multe programe client. Serverul accepta cereri grafice de output si trimite inapoi catre clienti inputul de la utilizator (preluat de la tastatura, mouse, etc). Terminologia client-server difera in cazul de fata comparativ cu sensul pe care il are in majoritatea cazurilor. Aceasta deoarece serverul este calculatorul local si clientul un calculator remote, care ruleaza o aplicatie pe calculatorul local. Serverul X ofera servicii de display pentru aplicatii, astfel incat functioneaza ca un server. Orice program foloseste aceste servicii, devenind astfel un client. Clientul si serverul se pot afla pe calculatoare diferite: un program remote se poate conecta la serverul X local pentru a afisa ferestre pe ecranul local si pentru a prelua input de la userul local.

Fig.1. X server

Arhitectura X Server

Asadar: Serverul X este responsabil de managamentul resurselor pentru clienti. Aceste resurse implica ecranul, tastatura si mouse-ul. Serverul X ruleza pe calculatorul care interactioneaza cu utilizatorul si trimite inputul primit de la acesta catre clienti. De asemenea serverul X trimite pe ecran catre utilizator informatiile primite de la clienti. Exemple de servere: XFree86, X.Org. Clientii X se conecteaza la un server X pentru a se folosi de resursele administrare de acesta. Clientii pot rula local (pe acelasi calculator cu serverul) sau pot rula pe un alt calculator aflat la distanta. Protocolul X este protocolul X utilizat in comunicatia dintre clienti si server. X nu contine nici o specificatie legata de Application User Interface (de exemplu felul in care arata butoanele, meniurile, ferestrele, etc.). Aceste specificatii sunt facute in schimb de catre alte componente, cum ar fi window manager, desktop environments sau application-specific GUI. Un window manager controleaza amplasarea si felul in care arata ferestrele aplicatiilor. Un window manager poate crea o interfata asemanatoare cu cea din Microsoft Windows sau cu cea din Mac OS X. De exemplu, window manager-ul din KDE se numeste Kwin, iar cel din GNOME se numeste Metacity). Window managerele pot oferi functionalitati de baza (cum ar fi twm care este window managerul ce vine impreuna cu X) sau functionalitati complexe (cum ar fi Enlightenment ce se apropie ca functionalitate de un desktop environment). Un desktop environment include un window manager, mai multe aplicatii si o interfata consistenta. GNOME si KDE sunt doua exemple de desktop environment. Un display manager este este un program care permite pornirea unei sesiuni pe un server X de pe acelasi calculator sau de pe unul remote. Display managerul afiseaza utilizatorului un ecran de login permitandu-i acestuia sa introduca un username si o parola. Dupa ce autentificarea s-a realizat cu succes o noua sesiune este pornita. Exemplu de display managere: kdm, gdm, xdm. Atunci cand display managerul ruleza pe acelasi calculator cu serverul X, el va porni serverul inainte de a prezenta fereastra de login. Astfel display-managerul are are o functie asemanatoare cu 10

procesele init sau getty. Atunci cand display managerul ruleaza pe un calculator remote, el se comporta ca un server de telnet, cerand utilizatoruliui un username si o parola si pornind apoi o sesiune cu serverul X. Asadar: Window manager este un tip special de client X (el se conecteaza la serverul X ca orice alt client) care controleaza felul in care arata ceilalti clienti X. El face ca toti ceilalti clienti sa aibe caracteristici comune: title bar-ul ferestrei, butoanele de minimize si maximize, etc. Un Desktop Environment ofera mai multe facilitati decat un window manager, incercand sa ofere consistenta tuturor aplicatiilor. Un Display Manager este un tip special de client X care se ocupa de autentificarea utilizatorilor.

Fig.2. Interfaa grafic KDE

11

Fig.3.Interfaa grafic GNOME

1.4 X.Org si XFree86


X.Org si XFree96 sunt cele mai des intalnite implementari ale serverului X. XFree86 a aparut in 1992, provenind din serverul X386 pentru IBM PC (care se baza pe versiunea X11R5 a protocolului). XFree86 a evoluat in timp de la un simplu server X la cea mai populara implementare a X-ului. In mai 1999 Open Group a format X.Org, rezultand aparitia X11R6.5.1. Pana la inceptul lui 2003, in timp ce popularitatea Linux crestea, X.Org a ramas inactiv in timp ce majoritatea inovatiilor si dezvoltarilor erau facute de XFree86. In martie 2004, dupa anumite rupturi in cadrul XFree86, este lansata versiunea 4.4 sub o licenta mult mai stricta ce devenise inacceptabila pentru multe din proiectele care depindeau de X. La inceptului lui 2004 X.Org si freedesktop.org au format X.Org Foundation, iar Open Group le-a oferit controlul asupra domeniului x.org. Acest lucru a marcat schimbari radicale in modul de conducere a fundatiilor de acest tip. In momentul de fata XFree86 este un proiect care nu mai este dezvoltat.

12

2. Instalarea interfetei grafice


In cazul in care interfata grafica nu este instalata, instalarea pachetelor necesare se face cu comanda: apt-get install xserver-xorg x-window-system x-window-system-core

3. Pornirea si oprirea interfetei grafice


3.1 Pornirea interfetei grafice

In cazul in care interfata grafica nu porneste o data cu sistemul de operare, ea poate fi pornita separat. Pentru a realiza acest lucru exista mai multe posibilitati: folosind xinit xinit este un program care porneste serverul X si un prim client care se conecteaza la el. Atunci cand primul client isi incheie activitatea, xinit va opri serverul X: student@kubuntu:~$man xinit [...] The xinit program is used to start the X Window System server and a first client program on systems that cannot start X directly from /etc/init or in environments that use multiple window systems. When this first client exits, xinit will kill the X server and then terminate. folosind startx startx este un front-end pentru xinit care ofera utilizatorului o interfata mai complexa: student@kubuntu:~$man startx [...] The startx script is a front end to xinit that provides a somewhat nicer user interface for running a single session of the X Window System. It is often run with no arguments. pornind un Display Manager Atunci cand un Display Manager este pornit pe calculatorul local, el va porni mai intai un server X, urmand ca apoi sa prezinte utilizatorului un ecran de login.

13

Pornirea unui Display Manager se poate face in felul urmator: pentru kdm: /etc/init.d/kdm start pentru gdm: /etc/init.d/gdm start

3.2 Oprirea interfetei grafice

Pentru oprirea interfetei grafice este suficienta oprirea Display Manager-ului. Acest lucru se poate realiza in felul urmator: kill -9 *dm sau /etc/init/d/*dm stop Pentru repornirea interfetei grafice este din nou suficient sa fie repornit Display Managerul: /etc/init.d/*dm restart De asemenea restartarea serverului X se poate realiza si prin combinatia de comenzi Ctrl+Alt+Backspace.

14

4 Configurarea serverului X
4.1 /etc/X11/xorg.conf

Configurarea serverului X se realizeaza printr-un fisier text. Pentru X.Org acest fisier este /etc/X11/xorg.conf. Pentru XFree86 fisierul este /etc/X11/XF86Config. Cele doua fisiere au o structura asemanatoare. Acest fisier este organizat in sectiuni, fiecare dintre ele putandu-se imparti la randul ei in subsectiuni. Principalele sectiuni ale fisierului de configurare sunt: Files, ServerFlags, Module, InputDevice (Keyboard si Mouse), Monitor, Device, Screen, ServerLayout. Sectiunea Files e folosita pentru a specifica serverului X anumite cai de care are nevoie. Unele dintre aceste cai pot fi setate de asemenea din linie de comanda. Sectiunea Files este optionala, la fel cum sunt si intrarile care apar in ea. Sectiunea Modules e folosita pentru a specifica ce module ale serverului X sa fie incarcate. Acest lucru se face prin sintagma: Load "modulename". Sectiunea InputDevice specifica, printre altele, si setarile tastaturii si a mouse-ului. In cazul mouse- ului, optiunea ZAxisMapping este cea raspunzatoare de functionare scroll-ului (pe butoanele 4 si 5 ale mouse-ului se mapeaza scroll up si scroll down). Sectiunea Device contine setarile placii video. O alta sectiune importanta este sectiunea Monitor. Aici se pot specifica frecventele orizontala si verticala de functionare a monitorului. In cazul monitoarelor CRT, daca monitorul suporta frecventa veticala de 85Hz si aceasta nu a fost setata automat, trebuie introduse in aceasta sectiunea specificatiile monitorului (frecventa orizontala si verticala). Sectiunea screen uneste un monitor cu o placa video, ambele definite anterior. Aceasta sectiune contine subsectiuni in care sunt definite perechi de adancimi de culoare si de rezoluii pentru care sunt disponibile. Alegerea unei adancimi de culoare si a unei rezolutii este facuta de catre serverul X incepand cu valoarea cea mai mare. Daca aceasta esueaza, se trece la urmatoarea in ordinea marimii. Sectiunea DRI este o sectiune optionala folosita pentru a oferi informatii despre structura de randare directa.

15

5. Setari de sistem in interfata vizuala


In kubuntu toate setarile importante ale sistemului sunt reunite intr-un panou de comanda numit System settings". Acest panou este asemanator ca functionalitate cu Control Panel din Windows si poate fi accesat din meniul de Start".

System Settings
Principalele setari care se pot realiza aici sunt: Appearance: seteaza schema de culori a ferestrelor si butoanelor (Colors), fonturile (Fonts), icoanele (Icons), stilul in care arata elementele vizuale (butoane mai rotunde sau mai colturoase, etc) (Style), felul in care arata titlebar-ul ferestrelor (Window Decorations) Panel: setari legate de taskbar 16

Desktop: permite schimbarea wallpaper-ului (Background), a screen saver-ului (Screen Saver) Regional and Accessibility: setarea layout-ului tastaturii si setarea de short-cut-uri pentru tastatura Sound and Multimedia: permite asignarea de sunete anumitor actiuni din sistem User Account: permite schimbarea setarilor user-ului logat in sistem (se pot schimba parola, nume, directorul home, etc.) Keyboard: se poate seta rata de repetare a caracterelor, pornirea sau oprirea NumLock la bootare Display: permite schimbarea rezolutiei ecranului si a ratei de refresh a monitorului (trebuie intrat in mod administrator mai intai) Storage Media: permite definiea de actiuni care se pertec atunci cand in sistem sunt introduse diverse medii de stocare Network Settings: se pot seta parametrii placii de retea (trebuie intrat in mod administrator mai intai): IP, Netmask, Rute, Gateway, Servere de DNS Date and Time: permite setarea fusului orar, a datei si orei sistemului Disk and Filesystems: ofera posibilitatea de a modifica parametrii partitiilor, stergerea si crearea de noi partitii Login Manager: se poate seta meniul care apare la login (meniu afisat de catre display manager) System serices: se pot porni si opri servicii ale sistemului Users and groups: se pot adauga/sterge/modifica utilizatori si grupuri de utilizatori

17

6. Interfata Grafica si Utilizarea SO Windows XP


In aceasta lectie vom invata cateva notiuni de baza despre utilizarea sistemului de operare Windows XP. In primul rand, atunci cand vom porni pentru prima data Windows XP vom observa o interfata mult mai prietenoasa decat la sistemele de operare de pana acum. Daca la instalare ai creat mai multe conturi de utilizatori, atunci va trebui sa alegi din ecranul de intampinare contul dorit:

18

Meniul START Pentru a vizualiza meniul Start click pe butonul Start din partea stanga a ecranului:

Observam ca in partea de sus a meniului Start este trecut numele utilizatorului conectat. In partea stanga a meniului avem programele recent folosite. Asa cum am vazut mai devreme, desktop-ul este aproape gol, avand decat un singur icon: recycle bin, pozitionat in dreapta jos. Celelalte elemente care se aflau pe desktop in versiunile windows anterioare, au fost trecute in meniul Start. Daca vrei ca unul dintre elementele din meniul Start sa fie prezent si pe desktop, nimic mai simplu: click dreapta pe elementul care te intereseaza din meniul Start si alege optiunea Show on Desktop (afiseaza pe desktop):

19

Daca nu ai gasit, in meniul Start, programul care te intereseaza apasa butonul All Programs din partea stanga jos, pentru a deschide o fereastra cu toate programele instalate. Poti sterge unul sau mai multe programe din lista programelor recent utilizate: click dreapta pe programul respectiv si alege optiunea Remove from This List.

20

Taskbar In aceasta sectiune ne vom ocupa de taskbar, adica bara de lucru din partea de jos a ecranului. Pentru a seta diverse proprietati ale acestei bare, efectueaza un click dreapta oriunde pe taskbar si alege optiunea Properties.

Va apare urmatoarea fereastra de dialog:

Din aceasta fereastra de dialog, poti bifa urmatoarele optiuni: Lock the taskbar pentru ca bara sa nu poata fi redimensionata sau mutata in alta parte; Auto-hide the taskbar daca vrei ca bara de lucru (taskbar) sa apara doar atunci cand cursorul mouse-ului se afla peste taskbar; Keep the taskbar on top of other windows pentru ca taskbar-ul sa fie vizibil tot timpul indiferent ce program este deschis; Group similar taskbar buttons pentru ca atunci cand avem deschise mai multe documente Word, de exemplu, acestea sa fie grupate unul sub altul ca in imaginea de mai jos;Show Quick Launch daca vrei ca bara Quick Launch sa fie afisata pe taskbar.

21

Un buton care se poate dovedi foarte util este butonul Show Desktop din bara Quick Launch. Acest buton minimizeaza toate ferestrele care sunt deschise, oferind acces la intregul desktop.

Desktop Pentru a schimba imaginea folosita ca fundal: click dreapta undeva pe desktop si alege optiunea Properties. Alege caseta Desktop, iar apoi alege imaginea dorita din cele existente sau apasa butonul Browse pentru a alege o alta imagine.

Pentru a afisa pe desktop elemente care erau prezente in versiunile anterioare, apasa butonul Customize Desktop din partea stanga jos. Din fereastra Desktop Items, care va apare, poti selecta unul sau mai multe elemente care sa fie prezente pe desktop: My Documents, My Computer, My Network Places si/sau Internet Explorer.

22

Tot din aceasta fereastra, cu ajutorul butonului Clean Desktop Now, poti sterge de pe desktop elementele care nu sunt folosite sau sunt folosite foarte rar. Pentru a nu se sterge ceva din greseala, va apare o lista cu elementele care vor fi sterse, de unde poti alege ca unele elemente sa nu fie sterse.

23

7. BIBLIOGRAFIE
O colectie de screenshot-uri luate de-a lungul timpului din foarte multe sisteme de operare. Puteti gasi atat imagini cu Microsoft Windows 1.x cat si imagini cu Mac OS X 10.4.6. http://toastytech.com/guis/index.html Un timeline al interfetelor grafice aparute de-a lungul timpului: http://www.vanemery.com/Linux/XoverSSH/GUI-History.html Descrierea AIGLX (AIGLX este un proiect opensource ce permite utilizarea window manager- ului compiz penste un server X normal. Compiz creeaza o interfata 3D pentru sistmeul de operare): http://en.wikipedia.org/wiki/Aiglx Capitolul 6 este transcris de aici: http://aa-tic.blogspot.ro/p/interfata-grafica-si-utilizarea.html

24

S-ar putea să vă placă și