ASIA:

INDIA: Coasta Malabar si Coromandel, Cmpia Indogangetic Vestul Peninsulei Indochina

-Temperaturi ridicat tot timpul anului cu valori cuprinse intre 2025 grade Celsius -exista 2 sezoane cu durata de 6 luni determinate de musoni -unul ploios( mai- octombrie) -unul secetos(octombrie- mai) Vegetatia -padurii tropicale luminoase, uni arbori isi pierd frunzele in sezonul secetos. Arbori au o inaltime pana la 35 m. Jungla propiu zisa. Specii de plante: abanos, mafon, palisandru, santal, tek-ul Fauna: -rinocelul Indian, elefantul Indian, serpii, pasarii, insecte, tigrul begalez Solurile laterite: Impactul antropic este ridicat. Suprafete forestiere mari au fost inlocuite cu terenuri agricole si plantati.

Musonii sunt vnturi cu caracter periodic, ce iau natere datorit marilor contraste termice ntre apele Oceanului Indian i partea centrala a Asiei n cele dou anotimpuri extreme ale anului. n timpul verii partea centrala i sudic a Asiei se inclzete excesiv,temperatura aerului ajungnd si la 50C. Ca urmare a acestui fapt deasupra acestor regiuni se va contura o vast zona depresionar, spre care converg masele de aer umed, dens si rcoros de pe oceanele ce scald rmurile sudice si sud-estice ale Asiei. Si, astfel ia natere musonul de var. Puternicile vnturi musonice strbat toat partea central si nordic a Oceanului Indian, aducnd ploi deosebit de bogate in India, Bangladesh, Birmania, rile din peninsula Indochinei i n partea de vest a Indoneziei.

MUSONII

Ploile musonice favorizeaz obinerea a cte dou i trei recolte anual n aceast parte a lumii unde traiesc,aproximativ, 1.800.000.000 de oameni, adica 2/5 din populatia globului. Dar in acelasi timp de musonul de vara este legata formarea prdalnicilor cicloni tropicali, ce provoaca mari calamitati naturale in aceste regiuni. In semestrul rece al anului situatia atmosferica sufera schimbari radicale fata de sezonul cald. De aceasta data in partea centrala si nordica a Asiei ia nastere un intins maxim barometric, ca urmare a persistentei aerului rece, dens si uscat,in timp ce deasupra oceanelor se vor forma o serie de zone depresionare. Spre aceste depresiuni se vor indrepta masele de aer rece de pe continentul asiatic, dand nastere musonului de iarna.

Harta musonilor

Directia musonilor

Pe cat de umed si de bogat in precipitatii este musonul de vara pe atat de sarac in umezeala este cel de iarna. Vreme de sase luni(octombrieaprilie) seceta domneste in partile sudice si sud-estice ale Asiei. Intensitatea acestui muson este la fel de mare ca si a celui de vara,schimband si el directia alizeelor si desfiintind calmul ecuatorial. Influenta sa se resimte pana in Madagascar, pe tarmurile Mozambicului si in nordul Australiei. In aceste regiuni musonul de iarna nu mai este un vint uscat, deoarece traversand intinsul oceanului se incarca cu umezeala si aduce ploi bogate.

Precipitatiile sunt astfel ridicate, aproximativ 4000 mm/an, iar la Cherapunji (n regiunea Assam din India) se afl polul precipitatiilor, aici inregistrandu-se 12000 mm/an. Temperaturile sunt si ele ridicate (24-25C), cu diferentieri termice mici intre cele doua sezoane(5C).

Astfel in regiunea Asiatica apare mediul tropical musonic, dar si partial in America Latina intalnim un mediu asemanator cu un anotimp cald si secetos, timp de 6 luni pe an, si un anotimp cald si ploios. In Asia bat musoni, sezonul ploios se datoreaza deplasarii maselor de aer dinspre Oceanul Indian spre sudul si sud-estul Asiei (vara), care duc cantitati mari de precipitatii, iar sezonul secetos se datoreaza deplasarii maselor de aer dinspre continentul Asia inspre Oceanul Indian. In America, timp de 6 luni pe an, bat alizeele ce duc precipitatiile dinspre Oceanul Atlantic.

URSUL

PANDA

Ursului-panda i displace atat gerul cat i cldura mare. Cnd temperaturile sunt cuprinse ntre 10 si 25 C, se simt cel mai comod. Zonele de activitate ale ursului-panda se schimb n funcie de anotimpuri. Ct despre hran, ursul-panda mnnc n principal frunze de bambus, lastare de bambus i coaja de brad de China , rareori i unele mncruri cu carne.

Tigrul este cea mai mare dintre felinele mari. Are mai multe subspecii, toate fiind amenintate cu disparitia. Cea mai raspandit i cunoscuta subspecie este tigrul indian sau bengalez. Tigrul este un animal foarte puternic; este n stare sa coboare animale mult mai mari decat el, cum ar fi bivolul salbatic. Dup ce a capturat i a omorat victima, o trte ntr-un loc retras, adesea lng apa i zile la rnd se hrnete din ea. Vnatoarea este epuizant, de aceea tigrul si petrece 80 % din timp odihnindu-se. Vneaz noaptea la adpostul ntunericului, furisndu-se ncet n apropierea pradei.

Elefantul este foarte inalt, intre 3 si 4,5 m, cantareste 5.000-7.000 kg, mananca in jur de 225 kg de mancare pe zi si bea 90 litri de apa. El nu vede foarte bine dar urechile si nasul il ajuta, poate mirosi apa de la 4 km distanta si este singurul animal care nu poate sari.

ELEFANTUL

Pantera este cea mai raspndit dintre toate felinele mari. Succesul n evolutie l datoreaza faptului ca se adapteaza foarte bine la diferite condiii de mediu i hrana. Este un animal elegant. Corpul sau zvelt este acoperit de un par lucios, mpodobit cu rozete, pete sub forma de discuri. Pantera neagra nu este o specie aparte, ci doar o varianta de culoare, corpul ei fiind deasemenea acoperit cu pete sub form de rozete, dar acestea nu prea se observa. Este raspndita mai ales n Asia de sud-est, unde se confunda foarte bine cu vegetatia de sol abundenta din paduri. Este mai agresiva decat celelalte pantere

PANTERA

VEGETAIA

Pdurile musonice sunt asemntoare cu cele din regiunile tropicale umede, dar ii pierd n cea mai mare parte frunzele n anotimpul secetos, corespunzator musonului de iarna. Speciile de arbori sunt, in ansamblu, cele caracteristice padurii ecuatoriale, dar numarul lor este mult mai redus, padurea fiind mai putin densa si umbroasa. Pe alocuri este intrerupta de savana. Pdurile sunt constituite din arbori cu lemn valoros pentru industria mobilei, ca santalul, palisandrul si teckul, care ajung la inaltimi de 15-35 m, si din hatisuri dese de bambus. Datorita exploatarii intense, fie pentru lemn de foc, fie pentru lemn pretios (destinat exportului), au fost defrisate mari intinderi ale acestui tip de padure, lasand locul terenurilor degradate, mai ales in India.

ntre productivitatea biologic si cea economic a pdurilor dense umede tropicale exist adeseori un decalaj considerabil, generat de accesibilitatea acestora, precum si de stadiul actual de cunoatere a valorii tehnologice si de utilizarea a multitudinii de specii ce compun aceste specii, ce compun aceste paduri. Cum majoritatea pdurilor tropicale sunt situate n ri subdezvoltate sau n curs de dezvoltare, n care infrastructura general este deficitar, iar densitatea populaiei extrem de redus decalajul este i mai evident. Datorit acestui fapt cu toat productivitatea lor biologic considerabil, pdurile dense umede tropicale, au o productivitate economic foarte sczut.

BAMBUSUL

Conditile climatice deosebite ale zonei intertropicale au importante repercusiuni asupra formarii si evolutiei solurilor din aceasta zona. Astfel, temperaturile ridicate si constante, ca si cantitatile mari de precipitatii, influenteaza in primul rand dezagregarea si alterarea rocilor. n condiiile unui climat cald si umed, alterarea silicailor este complet, rezultand acizi liberi de fier si de aluminiu. Acest tip de alterare se numeste alterare alitica sau lateritizare. De aceeea solul poart denumirea de sol lateritic. Viteza de alterare este influenat de temperatur i precipitaii. De aceea, n zona cald intertrpoical, hidroliza -principalul proces de alterare a silicailor- este favorizat de temperaturile ridicate i de precipitaiile abundente. Odat cu creterea umiditii are loc i o levigare mai intens a srurilor i bazelor i mai redus a siliciei i oxizilor de fier si de aluminiu.

SOL LATERITIC

PEISAJE ANTROPIZATE

n Asia de sud i Oceanul Indian cultura orezului i a grului, n cretere cantitativ n ultimii ani, reprezint baza alimentar a unei populaii numeroase, aflate de asemenea ntr-o crestere numeric accentuat. India, dei are un nivel de dezvoltare economic relativ redus, are o poziie ridicat la unele produse agricole: locul 2 pentru producia de gru, orez i zahr, locul 3 mondial pentru bumbac i 5 pentru soia. n privina produciei de ceai ocup primul pe mapamond. Pentru mediul tropical musonic sunt specifice peisajele antropizate reprezentate de plantaiile de ceai i cultura orezului.

PLANTATII DE CEAI