Sunteți pe pagina 1din 528

MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR

COMISIA NAŢIONALĂ DE ARHEOLOGIE

DIRECŢIA GENERALĂ PATRIMONIU CULTURAL NAŢIONAL

COMPARTIMENTUL ARHEOLOGIE

MUZEUL DE ISTORIE NAŢIONALĂ ŞI ARHEOLOGIE CONSTANŢA

CRONICA CERCETĂRILOR ARHEOLOGICE DIN ROMÂNIA

CAMPANIA 2005

A XL-a SESIUNE NAŢIONALĂ DE RAPOARTE ARHEOLOGICE CONSTANŢA, 31 MAI – 3 IUNIE 2006

cIMeC – INSTITUTUL DE MEMORIE CULTURALĂ

2006

Această publicaţie apare cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii şi Cultelor, Direcţia Generală Patrimoniu Cultural Naţional, Compartimentul Arheologie

Copyright © autorii textelor şi ilustraţiilor şi cIMeC 2006

Editori: Mircea Victor Angelescu, Florela Vasilescu

Redactori: Carmen Bem, Irina Nicolae

Procesare imagini: Vasile Andrei, Paula Jercan

Hărţi: Ionuţ Şandric

Versiunea pe Internet a Cronicii Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2005: http://archweb.cimec.ro

Acest volum este publicat şi pe CD-ROM în versiune extinsă.

Coperta I, IV: Adamclisi – Tropaeum Traiani

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

SESIUNEA ANUALĂ DE RAPOARTE ARHEOLOGICE (40; 2006; Constanţa) Cronica cercetărilor arheologice din România: campania 2005: [prezentată la] a XL-a ediţie a Sesiunii

Anuale de Rapoarte Arheologice, Constanţa 2006 / ed. Mircea Victor Angelescu, Florela Vasilescu – Bucureşti:

CIMEC, 2006 p. 546; cm: 21x29,5 Bibilogr. ISBN 973-7930-07-X

I. Angelescu, Mircea Victor (ed.)

II. Vasilescu, Florela (ed.)

Editat de:

cIMeC – Institutul de Memorie Culturală

Piaţa Presei Libere 1, CP 33-90 013701 Bucureşti ROMÂNIA

ISBN 973-7930-07-X

http://www.cimec.ro Tel: 021/317 90 72 Fax: 021/317 90 64 e-mail: cimec@cimec.ro

Tiparul realizat la:

S.C. DAIM P. H. s.r.l.

Cuprins

Programul Naţional de implementare a unui sistem informaţional geografic (GIS)

pentru protecţia patrimoniului cultural naţional imobil (arheologie şi monumente

istorice) – eGISpat

/

5

Lista abrevierilor

/

11

Lista siturilor arheologice

/

17

Rapoartele de cercetare arheologică

/

31

Proiecte de cercetare

/ 403

Planşe

/ 411

Anexe

/ 487

Indici

/ 505

Indice cronologic

/ 507

Indice de tipuri de sit

/

511

Indice de instituţii

/ 515

Indice de persoane

/ 519

Date statistice ale Compartimentului Arheologie

/

533

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2005

PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMPLEMENTARE A UNUI SISTEM INFORMAŢIONAL GEOGRAFIC (GIS) PENTRU PROTECŢIA PATRIMONIULUI CULTURAL NAŢIONAL IMOBIL (ARHEOLOGIE ŞI MONUMENTE ISTORICE) - eGISpat -

Programul naţional eGISpat a fost instituit prin OMCC 2408/2005, pentru realizarea unui sistem informaţional geografic (GIS) pentru protecţia patrimoniului cultural naţional imobil (arheologie şi monumente istorice). Programul se bazează pe un parteneriat între Ministerul Culturii şi Cultelor, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice şi ESRI România. Necesitatea implementării unui astfel de program este dată de inexistenţa unui sistem informatic de inventariere a patrimoniului imobil complet funcţional şi unitar, ci numai a unor sisteme parţiale, atât din punct de vedere al funcţionalităţii, cât şi din punctul de vedere al teritoriului acoperit, deşi există prevederi ale legislaţiei europene şi româneşti care cer în mod expres acest lucru. Un alt argument pentru desfăşurarea acestui program este faptul că Ministerul Culturii şi Cultelor nu are la dispoziţie un sistem coerent de colectare a informaţiilor care să îi asigure datele necesare unei etape de evaluare, acesta având drept consecinţă imposibilitatea fundamentării unei strategii coerente şi eficiente privind protecţia a patrimoniului imobil. Programul se va desfăşura în conformitate cu procedurile specifice proiectelor de cercetare-dezvoltare. În consecinţă, INMI va asigura coordonarea tuturor demersurilor necesare atingerii obiectivelor acestui program, astfel încât sistemul informaţional geografic (GIS) pentru protecţia patrimoniului cultural naţional imobil (arheologie şi monumente istorice) să corespundă necesităţilor de gestionare integrată a datelor de către Ministerul Culturii şi Cultelor. Proiectul se va desfăşura pe perioada a 8 ani (2006-2013), fiecare an cuprinzând patru faze, fiecare dintre ele permiţând îndeplinirea a cinci acţiuni care se pot desfăşura în paralel.

În prima fază, obiectivele Programului Naţional eGISpat sunt: crearea cadrului administrativ-organizaţional pentru realizarea unei infrastructuri de date spaţiale referitoare la patrimoniul imobil la nivel naţional; asigurarea suportului logistic pentru dezvoltarea şi implementarea eGISpat; utilizarea experienţei dobândite prin aplicarea metodologiilor de realizare a inventarierii, prin gestionarea datelor colectate anterior şi prin punerea în practică a proiectelor pilot de inventariere; crearea unei baze de date care să cuprindă datele referitoare la arhiva aerofotografică; constituirea unei surse de informaţii obiective şi actuale pentru administraţia centrală şi locală privind patrimoniul imobil cuprinzând datele aflate atât la INMI cât şi la ONMI; crearea unor seturi de date conforme cu specificaţiile şi standardele europene; îmbunătăţirea radicală a cantităţii şi calităţii informaţiilor privind patrimoniul imobil; asigurarea unui flux de date continuu între DJCCPCN (implicate ca furnizori sau utilizatori ai sistemului informatic) al cadastrului monumentelor istorice; îmbunătăţirea activităţii de colectare de date statistice şi de monitorizare a patrimoniul imobil; furnizarea unui suport grafic de precizie pentru reprezentarea şi distribuţia spaţială a patrimoniului imobil; utilizarea datelor ca suport

5

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2005

pentru decizii în exercitarea funcţiilor de administrare, restaurare, conservare şi promovare a patrimoniului imobil; implementarea strategiilor şi politicilor sectoriale Sistemul trebuie să ofere soluţii viabile şi moderne pentru: administrarea complexităţii informaţiilor în folosul Ministerului; optimizarea schimbului de date cu celelalte instituţii ale statului; informarea optimă a populaţiei, în limite stabilite prin norme juridice; asigurarea accesului şi a altor servicii pentru utilizatori externi ai informaţiei. În afara acestor acţiuni de ordin intern, Programul îşi propune să colecteze, structureze şi să prezinte informaţii din domeniul mediului şi al planificării spaţiale a teritoriului României. Interpretarea şi corelarea acestor categorii de informaţii va permite obţinerea de noi date privind domenii de importanţă majoră pentru protecţia patrimoniului imobil: influenţa factorilor naturali asupra patrimoniului imobil, categorii de riscuri la care este supus patrimoniul imobil, modalităţi de management eficient al riscurilor, corelarea cu acţiuni ale altor instituţii ale administraţiei centrale.

Sistemele de informaţii geografice (GIS) reprezintă cea mai nouă tehnologie care permite reprezentarea geografică şi cartografică a datelor cuprinse de bazele de date relaţionale. Prin aplicarea acestei tehnologii este posibilă reprezentarea vizuală simultană a hărţilor şi a conţinutului lor tematic (relief, ape, unităţi administrative, zone de risc etc), informaţiilor referitoare la amplasamentul şi distribuţia geografică a siturilor arheologice şi a monumentelor istorice De asemenea, construirea unei baze date geo-spaţiale implică nu numai reprezentarea geografică, ci şi utilizarea bazelor de date deja constituite pentru gestionarea Repertoriului Arheologic Naţional şi a Listei Monumentelor Istorice. Principalele beneficii ale aplicării acestei tehnologii se referă la: posibilitatea de vizualizare geografică a datelor referitoare la patrimoniul cultural imobil, posibilitatea de efectuare a unor operaţii statistice cu o limită de complexitate determinată numai de cantitatea şi de calitatea datelor avute la dispoziţie, crearea posibilităţii de a avea un instrument performant ca suport decizional la nivel naţional pentru gestionarea eficientă a patrimoniului imobil, posibilitatea de evaluare cantitativă şi calitativă a patrimoniului imobil şi pe baza acesteia fundamentarea coerentă a unei strategii la nivel naţional în domeniul patrimoniului imobil.

Programul eGISpat va răspunde necesităţii aplicării, în domeniul protejării patrimoniului, a două concepte:

conservarea integrată şi managementul riscurilor. Conceptul de conservare integrată a fost prima dată folosit cu referire la patrimoniul arhitectural (construit) în Rezoluţia (76)28/1976 privind adaptarea legilor şi regulamentelor la cerinţele conservării integrate a patrimoniului arhitectural. Conform definiţiei din acest document, conservarea integrată include „toate măsurile posibile ce au drept scop perpetuarea patrimoniului cultural, menţinerea sa ca parte a mediului de viaţă (fie el natural sau creat de om), utilizarea sa şi adaptarea sa la nevoile societăţii”. Principiile conţinute de această Rezoluţie au fost mai apoi reluate şi definite pe larg în art. 10. al Convenţiei Granada. Pentru a pune în aplicare acest concept este nevoie ca politica de amenajare a teritoriului, precum şi cea vizând protecţia mediului, să integreze şi conservarea patrimoniului arheologic astfel încât să rezulte un ansamblu unitar care să răspundă în acelaşi timp necesităţilor culturale, sociale şi economice ale comunităţilor umane. Conservarea integrată are două obiective esenţiale:

6

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2005

- Conservarea patrimoniului înţeleasă în sens larg, de cultural environment, prin: instituirea unor mecanisme de protecţie cât mai eficiente, adoptarea de măsuri pentru conservarea sau îmbunătăţirea stării fizice a elementelor constitutive ale patrimoniului, demararea a cât mai numeroase procese de punere în valoare, dar şi de valorificare a potenţialului economic al patrimoniului cultural.

- Integrarea patrimoniului cultural în viaţa societăţii contemporane prin: implementarea de programe de dezvoltare locală, regională şi naţională care să includă problematica patrimoniului cultural, cooperare între elementele de planificare şi dezvoltare a teritoriului la nivel local şi regional în scopul utilizării (valorificării) cât mai eficiente a elementelor de patrimoniu cultural. Principala noutate adusă de principiul conservării integrate este atenţia acordată problemelor de mediu, văzute ca elemente decisive ale asigurării calităţii vieţii. Una dintre direcţiile prevăzute de Convenţia La Valetta este cea care are în vedere creşterea impactului pe care lucrările majore de investiţii (mai ales construcţii) le au asupra patrimoniului arheologic. Din această cauză, Convenţia La Valetta, cere statelor semnatare instituirea de măsuri (inclusiv prin mecanismele şi metodele săpăturilor preventive) pentru protecţia siturilor arheologice, în cazul punerii în practică de proiecte investiţionale. În articolul 5 al Convenţiei europene (revizuită) pentru protecţia patrimoniului arheologic (Valetta 1992) este instituit principiul conservării integrate. O astfel de politică a conservării patrimoniului arheologic permite ca arheologia să-şi găsească locul în politica globală de amenajare a teritoriului şi în aceea a protecţiei mediului, căpătând astfel obiective care sunt în acelaşi timp culturale, sociale şi economice. Dezideratul dezvoltării durabile nu poate fi realizat fără aplicarea principiului conservării integrate, prin care este asigurată corelarea tuturor acelor politici sectoriale ce privesc, pe de o parte dezvoltarea economică (cu toate componentele ei) şi, pe de altă parte, protejarea mediului (inclusiv patrimoniul cultural).

Iată de ce problematica siturilor arheologice şi a monumentelor istorice trebuie sistematic abordată în studiile de impact asupra mediului (S.I.M. – E.I.A.) 1 , oferindu-se astfel posibilitatea corelării protejării lor, cu celelalte aspecte economice şi sociale implicate de marile lucrări finanţate public sau privat. Aplicarea principiului dezvoltării durabile încurajează o acţiune mai dinamică atât asupra teritoriului cât şi asupra patrimoniului cultural prin:

- Programe de investiţii majore, la nivel naţional, care trebuie să includă numeroase oportunităţi pentru valorificarea patrimoniului cultural.

- Programe de restaurare urbană (de ex. a centrelor istorice ale oraşelor) şi programe locale de dezvoltare rurală cu participarea actorilor locali.

- Folosirea patrimoniului cultural pentru a produce atât beneficii culturale cât şi progres economic şi social (de ex. turismul).

- Valorificarea patrimoniului astfel încât să se răspundă mai degrabă nevoilor curente ale societăţii sau ale unui public cât mai larg, şi nu pentru punerea lui numai la dispoziţia câtorva specialişti.

1 Legea Mediului nr. 137 din 29/12/1995, art.4 şi 7. H.G. nr. 918 din 22 august 2002 privind stabilirea procedurii-cadru de

evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 686 din 17 septembrie 2002). Cf. şi http://europa.eu.int/comm/environment/eia/eia-support.htm

7

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2005

Managementul riscurilor este indispensabil protejării patrimoniul cultural imobil - siturile arheologice şi monumentele istorice sunt supuse atât riscurilor antropice (provocate de acţiunile umane) cât şi celor naturale. În funcţie de gradul de gravitate pe care îl reprezintă, orice risc poate fi calculat în funcţie de trei parametri:

dimensiune, probabilitate de apariţie şi efect (sau impact). Aplicarea metodelor de cuantificare a riscurilor la care este supus patrimoniul imobil şi înregistrarea constantă a acestor date este, necesară respectării principiilor conservării integrate. Prin multiplicarea probabilităţii de apariţie a riscului cu scorul efectului (impactului) se poate obţine o de- relativizare a unei astfel de măsurători. Astfel, ponderea unui risc poate fi amplificată pentru a pune în evidenţă o anumită categorie de riscuri. Prin aplicarea unor astfel de măsurători putem obţine date importante privind riscurile la care este supus patrimoniul imobil, indiferent de natura acestora. Aceste date pot fi integrate în aplicaţia GIS permiţând obţinerea de noi date prin operaţiuni de interogare complexă a bazei de date geo-spaţiale. Programul naţional eGISPat răspunde, de asemenea, reglementărilor legislative, atât celor româneşti cât şi celor europene, din domeniul protejării şi conservării patrimoniului cultural Astfel, în ceea ce priveşte legislaţia românească, în domeniul general al inventarierii patrimoniului cultural naţional imobil există în ultimii ani o preocupare constantă a administraţiei centrale. În domeniul inventarierii siturilor arheologice sau al zonelor cu potenţial arheologic, începând de la OG nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic (cu modificările aduse prin L. 378/2001 şi L. 462/2003), continuând cu alte norme juridice şi metodologii publicate (OMCC nr. 2458/2004 privind instituirea Regulamentului Repertoriului Arheologic Naţional, OMCC nr. 2392/2004 privind instituirea de Standarde şi proceduri arheologice), apare din ce in ce mai necesară importanţa colectării informaţiilor referitoare la siturile arheologice, standardizarea şi diseminarea acestora. În domeniul inventarierii monumentelor istorice, principala reglementare juridică o constituie Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Aceasta conţine un întreg capitol (Titlul II, CAPITOLUL II: Evidenţa şi clasarea monumentelor istorice) cu prevederi privind inventarierea şi procedurile de clasare şi declasare a monumentelor istorice. Aceste prevederi au fost mai apoi detaliate în norme juridice care reglementează aspecte specifice inventarierii şi clasării, prin OMCC nr. 2682/24.06.2003 şi 2314/16.07.2004. Pe plan european, principalele prevederi legislative pentru domeniul protejării patrimoniului sunt:

- CONVENŢIA EUROPEANĂ pentru protecţia patrimoniului arheologic (revizuită) România a ratificat Convenţia europeană pentru protecţia patrimoniului arheologic (revizuită), adoptată la La Valetta la 16 ianuarie 1992, prin Legea nr. 150 din 24 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial nr. 175 din 29 iulie 1997. Prevederile acesteia au fost implementate prin Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional (textul modificat al OG 43/2000, cu modificările şi completările introduse prin Legea 378/2001, publicate în Monitorul Oficial nr. 394 din 18 iulie 2001, precum şi cu modificările şi completările introduse prin Legea 462/2003 publicată în Monitorul Oficial nr. 820 din 19 noiembrie 2003).

- CONVENŢIA EUROPEANĂ pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei România a ratificat Convenţia pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei, adoptată la Granada la 3 octombrie 1985, prin Legea nr. 157 din 7 octombrie 1997, publicată in Monitorul Oficial nr. 274 din 13

8

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2005

octombrie 1997. Prevederile acesteia au fost implementate prin Legea nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice.

- CONVENŢIA EUROPEANĂ a peisajului - România a ratificat Convenţia europeană a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000, prin Legea nr. 451 din 8 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 536 din 23 iulie 2002. Prevederile acesteia sunt în curs de implementate prin proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice.

- Directiva Consiliului Europei privind Studiul de Impact asupra Mediului - EIA Directive 85/337/EC amendată de Directivele 97/11/EC şi 2003/35/EC) on the assessment of the effects of certain public and private projects on the environment, publicată în Official Journal no. L. nr. 175 , 05/07/1985 p. 0040 – 0048. Prevederile acesteia au fost implementate prin Legea Mediului nr. 137 din 29/12/1995 (cu modificările ulterioare) şi prin H.G. nr. 918 din 22 august 2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 686 din 17 septembrie

2002).

- Directiva Consiliului Europei privind Studiul Strategic de Impact asupra Mediului - SEA Directive 2001/42/EC publicată în Official Journal no. L 197, 21/07/2001, p. 0030 şi a intrat în vigoare la 21.07.2004. Prevederile acesteia sunt în curs de implementate prin Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.

- Directiva Consiliului Europei privind informaţiile spaţiale privind infrastructura - The INfrastructure for SPatial InfoRmation in Europe initiative (INSPIRE) - adoptată la 24.06.2005 şi care urmează a fi publicată în Official Journal. Prevederile acesteia sunt în curs de implementate prin Ministerul Transporturilor, Comunicaţiilor şi Turismului. Directiva INSPIRE 24/06/2005 creează cadrul legal pentru înfiinţarea şi operarea unei infrastructuri a informaţiilor geografice în Europa. Scopul său este dublu:

- punerea la dispoziţia tuturor nivelurilor de decizie din Statele Membre date geografice de cea mai bună calitate, pentru o mai bună implementare a politicilor comunităţilor;

- punerea la dispoziţia publicului a acestor informaţii. INSPIRE are drept ţintă punerea la dispoziţie a informaţiilor geografice relevante armonizate şi de calitate în scopul formulării, implementării, monitorizării şi evaluării acestora de către factorii de decizie ai comunităţilor. Principalele principii ale Directivei INSPIRE sunt:

- Datele spaţiale vor fi colectate la un nivel guvernamental şi distribuite la toate nivelurile guvernului

- Datele spaţiale necesare unei bune guvernări vor fi disponibile pe baza unor condiţii care să nu restricţioneze utilizarea lor cât mai extinsă

- Datele vor fi colectate o dată şi întreţinute la nivelul la care aceasta se poate face cel mai bine

- Va fi posibilă combinarea datelor provenite din diferite surse şi utilizarea lor de cât mai mulţi utilizatori şi aplicaţii.

- Implementarea sectorială a acestor cerinţe şi în acelaşi timp gestionarea lor la nivel central.

9

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2005

În concluzie, necesitatea implementării programului naţional eGISPat, pentru patrimoniul imobil este nu numai evidentă, ci şi urgentă. Există premise favorabile acestui salt tehnologic (în primul rând existenţa unor baze de date relativ mari) şi este momentul ca prin crearea unui mecanism coerent de colectare şi gestionare a datelor Ministerul Culturii şi Cultelor să dispună de un instrument decizional important. Pe de-o parte va exista posibilitatea de îmbunătăţire semnificativă a actului decizional prin aplicarea unei strategii bazate pe o evaluare corectă a situaţiei patrimoniului imobil, ceea ce în acest moment nu există, iar pe de alta este vorba de crearea unicului instrument care va permite aplicarea principiului conservării integrate a patrimoniului cultural. Integrarea într-un sistem informaţional unic a datelor deţinute de INMI, ONMI, cIMeC, direcţiile judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional, va permite o mai bună gestionare a patrimoniului cultural imobil, iar relaţionarea cu sistemul de planificare spaţială a teritoriului nu va avea decât de câştigat. Extinderea acestui sistem la nivel naţional va permite realizarea unei structuri de colectare şi gestionare a datelor conform standardelor europene în domeniu.

Cooperarea tuturor arheologilor la cartarea digitală a siturilor arheologice precum şi contribuţia la creşterea cantitativă dar mai ales calitativă a datelor conţinute de bazele de date existente (RAN şi LMI) va conduce la crearea unui sistem de management integrat ce va permite şi o reală protecţie juridică.

10

dr. Mircea Victor Angelescu Compartimentul Arheologie

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2005

LISTA ABREVIERILOR

ASPAA Aveyron

CCA

Bucureşti

CCB

Iaşi

CM Arad

CM Bistriţa-Năsăud

CMB Suceava

CMIA Bacău

CMJ Neamţ

CMNM Iaşi CNMCD Târgovişte DCCPCN Alba DCCPCN Hunedoara DCCPCN Tulcea DCCPCN Vâlcea DCCPCN Vrancea

FBB

FGB

FIB

Freie Univ. Berlin

FTI Caransebeş

HISAR – Cardiff University

IA Chişinău

IA Iaşi

IAB

IAIA Cluj

ICEM Tulcea

IGA Berlin

INMI

INS Bucureşti

IPTCE Sibiu

ISER Cluj

ISPAIM

ISSU Sibiu

Association pour la Sauvegarde du Patrimoine archéologique Aveyronnais, France Centrul de Cercetări Antropologice „Francisc I. Rainer”, Bucureşti Centrul de Cercetări Biologice, Academia Română, Filiala Iaşi Complexul Muzeal Arad Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud Complexul Muzeal „Bucovina” Suceava Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău Complexul Muzeal Judeţean Neamţ – Piatra Neamţ Complexul Naţional Muzeal „Moldova”, Iaşi Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească”, Târgovişte Direcţia pentru Cultură Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Alba Direcţia pentru Cultură Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Hunedoara Direcţia pentru Cultură Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Tulcea Direcţia pentru Cultură Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Vâlcea Direcţia pentru Cultură Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Vrancea Facultatea de Biologie, Universitatea Bucureşti Facultatea de Geologie, Universitatea Bucureşti Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti Freie Universität Berlin Facultatea de Teologie şi Istorie, Caransebeş Scool of History and Archaeology, Cardiff University, UK

Institutul de Arheologie Chişinău

Institutul de Arheologie Iaşi Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ,Tulcea Institutul German de Arheologie, Berlin (Deutsches Archäologisches Institut, Eurasien Abteilung) Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, Bucureşti Institutul Naţional de Statistică Bucureşti Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Cultural Transilvanean în Context European

Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca

Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, Bucureşti

Institutul de Studii Socio-Umane, Sibiu

M

Astra Sibiu

Muzeul Astra Sibiu

M

Brăilei

Muzeul Brăilei

M

Olteniei

Muzeul Olteniei

M

Vrancei

Muzeul Vrancei

MA

Mangalia

MB

Timişoara

MBM

Reşiţa

MCC

MCC

Franţa

MCC

Hunedoara

MCDR Deva

Muzeul de Arheologie „Callatis”, Mangalia

Muzeul Banatului Timişoara Muzeul Banatului Montan, Reşiţa Ministerul Culturii şi Cultelor Ministerul Culturii şi Comunicării, Franţa Muzeul Castelul Corvineştilor Hunedoara Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva

11

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2005

MCG Olteniţa

Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa Olteniţa

MCR MDJ Călăraşi MHR Odorheiu Secuiesc

Muzeul Carpaţilor Răsăriteni Sfântu Gheorghe Muzeul Dunării de Jos Călăraşi Muzeul „Haas Rezso” Odorheiu Secuiesc

MI

Sighişoara

Muzeul de Istorie Sighişoara

MI

Turda

Muzeul de Istorie Turda

MINAC

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Constanţa

MJ

Arad

Muzeul Judeţean Arad

MJ

Argeş

Muzeul Judeţean Argeş

MJ Buzău

Muzeul Judeţean Buzău

MJ Giurgiu

Muzeul Judeţean „Teohari Antonescu” Giurgiu

MJ Gorj

Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” Târgu Jiu

MJ Ialomiţa

Muzeul Judeţean Ialomiţa

MJ Maramureş

Muzeul Judeţean Maramureş

MJ Mureş

Muzeul Judeţean Mureş

MJ Satu Mare

Muzeul Judeţean Satu Mare

MJI

Teleorman

Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman, Alexandria

MJERG Caransebeş

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş

MJI

Braşov

Muzeul Judeţean de Istorie Braşov

MJI

Galaţi

Muzeul Judeţean de Istorie Galaţi

MJIA Prahova

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Ploieşti

MJIA Zalău

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Zalău

MM

Câmpulung

Muzeul Municipal Câmpulung

MM

Huşi

Muzeul Municipal Huşi

MMB MNB Sibiu MNIR MNIR – CNCP

Muzeul Municipiului Bucureşti Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu Muzeul Naţional de Istorie a României Muzeul Naţional de Istorie a României - Centrul Naţional de Cercetări

MNIT

Pluridisciplinare Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca

MNUAI

Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia

MO

Beclean

Muzeul Orăşenesc Beclean

MO

Carei

Muzeul Orăşenesc Carei

MO

Craiova

Muzeul Orăşenesc Craiova

MO

Gherla

Muzeul Orăşenesc Gherla

MRPF Turnu Severin NCNUA Lisabona RGK Ruhr-Univ. Bochum UAIC Iaşi UBB Cluj UCDC Bucureşti UDJ Galaţi ULB Sibiu UMK Iaşi Univ. Alba Iulia Univ. Alba Iulia, IAS Univ. Bacău Univ. Bucureşti Univ. CaFoscari Veneţia Univ. Craiova Univ. de Lille

Muzeul Regiunii Porţile de Fier, Drobeta-Turnu Severin National Center for Nautical and Underwater Archeology, Lisabona Roemish-Germanischen Kommission Ruhr-Universität, Bochum Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi, Universitatea „Babeş - Bolyai”, Cluj-Napoca Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” Bucureşti Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu Universitatea „Mihail Kogalniceanu“ Iaşi Universitatea „1 Decembrie 1918“ Alba Iulia Universitatea „1 Decembrie 1918“ Alba Iulia – Institutul de Arheologie Sistemică Universitatea Bacău Universitatea Bucureşti Universitatea Ca’Foscari Veneţia Universitatea Craiova Université de Lille

12

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2005

Univ. de Stat Ujgorod Univ. din Erlagen Univ. Lublin, Polonia Univ. of London Univ. of Michigan Univ. Pisa Univ. Piteşti Univ. Reşiţa Univ. Târgu Mureş Univ. Toulouse UO Constanţa US Chişinău US Cluj USH Bucureşti UŞtcM Suceava UTAH UV Târgovişte UV Timişoara

Universitatea de Stat Ujgorod Universitatea din Erlagen (Institut für Ur-und Frühgeschichte) Universitatea Lublin, Polonia University of London University of Michigan Universitatea Pisa, Italia Universitatea Piteşti Universitatea Reşiţa Universitatea Târgu Mureş Universitatea Toulouse Universitatea „Ovidius” Constanţa Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău Universitatea „Sapienţia” Cluj-Napoca Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava Unité Toulousaine d’Archéologie et d’Histoire Universitatea „Valahia” Târgovişte Universitatea de Vest Timişoara

13

RAPOARTELE DE CERCETARE ARHEOLOGICĂ

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2005

LISTA SITURILOR ARHEOLOGICE

1. Acâş, com. Acâş, jud. Satu Mare Punct: Biserica Reformată

31

2. Adamclisi, com. Adamclisi, jud. Constanţa [Tropaeum Traiani] Punct: Cetate

31

3. Adâncata, com. Adâncata, jud. Suceava Punct: Imaş

42

4. Alba Iulia, jud. Alba [Apulum] Punct: str. 9 Mai, nr. 10

44

5. Alba Iulia, jud. Alba [Apulum] Punct: str. Brânduşei, nr. topo 4339/3/1 (proprietar Elena Vlaic)

46

6. Alba Iulia, jud. Alba [Apulum] Punct: str. Dimitrie Cantemir, nr. 3 (proprietar Radu Cioran)

46

7. Alba Iulia, jud. Alba [Apulum] Punct: str. Dacilor, nr. topo 276/1/1 (proprietar Aurel Iurian)

47

8. Alba Iulia, jud. Alba [Apulum] Punct: str. Dacilor, nr. topo 277/1 (proprietar Ana Chiorean)

48

9. Alba Iulia, jud. Alba [Apulum] Punct: str. Dacilor, nr. 41 (proprietar Ion Oltean)

49

10.

Alba Iulia, jud. Alba [Apulum]

50

Punct: str. Ferdinand, nr. 73 (proprietar Florin Bumbac)

11.

Alba Iulia, jud. Alba [Apulum]

51

Punct: str. Gemenilor, nr. topo 238/14/2 (proprietar Corneliu Marcus)

12.

Alba Iulia, jud. Alba [Apulum]

51

Punct: str. Gemenilor, nr. 52 (proprietar Ioan Filipescu)

13.

Alba Iulia, jud. Alba [Apulum]

52

Punct: str. Glinca, nr. 18 (proprietar Ana Groza)

14.

Alba Iulia, jud. Alba [Apulum]

52

Punct: str. Traian, nr. 15 (proprietar SC Diafan SRL)

15.

Alba Iulia, jud. Alba [Apulum]

54

Punct: str. Traian, nr. 66 (proprietar Ioan Filimon)

16.

Alba Iulia, jud. Alba [Apulum]

54

Punct: str. Traian, nr. 70 (proprietar SC Midas SRL)

17

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2005

17.

Alba Iulia, jud. Alba [Apulum]

54

Punct: str. Aurel Vlaicu, nr. 6 (proprietar Ioan Sara)

18.

Alba Iulia, jud. Alba [Apulum]

55

Punct: str. Aurel Vlaicu, nr. 20 (proprietar Nicolae Cojanu)

19.

Alba Iulia, jud. Alba Punct: Lumea Nouă

55

20.

Alba Iulia, jud. Alba [Apulum II] Punct: str. Decebal, nr. 25

59

21.

Alba Iulia, jud. Alba [Apulum II]

64

Punct: Dealul Furcilor, str. Izvor, (proprietatea SC Andreeas Company SA)

22.

Alba Iulia, jud. Alba [Apulum II]

66

Punct: Dealul Furcilor, str. Izvor, f.n. (proprietatea Cojan)

23.

Alba Iulia, jud. Alba [Apulum II]

68

Punct: Dealul Furcilor, b-dul Încoronării, nr. 26 (proprietatea Hârceagă)

24.

Alba Iulia, jud. Alba [Apulum II] Punct: str. Lăcrănjan

69

25.

Alba Iulia, jud. Alba

70

Punct: Izvorul Împăratului

26.

Alba Iulia, jud. Alba

72

Punct: Dealul Furcilor-Monolit

27.

Albeşti, com. Albeşti, jud. Constanţa Punct: Cetate

74

28.

Ariceştii Rahtivani, com. Ariceştii Rahtivani, jud. Prahova Punct: Crângul lui Bot (balastiera Baumeister)

78

29.

Augustin, com. Augustin, jud. Braşov Punct: Tipia Ormenişului

80

30.

Avrig, jud. Sibiu.

82

Punct: parcul palatului Brukenthal

31.

Axente Sever (Frauendorf, Assonyfalva, Frâua), com. Axente Sever, jud. Sibiu Punct: Biserica Evanghelică

82

32.

Babadag, jud. Tulcea Punct: Cetăţuie

84

33.

Baziaş, com. Socol, jud. Caraş-Severin Punct: Mănăstirea Baziaş

85

34.

Becheni, com. Săuca, jud. Satu Mare

85

18

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2005

Punct: Biserica reformată

35.

Berzovia, com. Berzovia, jud. Caraş-Severin [Bersobis] Punct: Castrul legiunii a IV-a Flavia Felix

86

36.

Borduşani, com. Borduşani, jud. Ialomiţa Punct: Popină

89

37.

Braşov, jud. Braşov

89

Punct: după Zidurile de Sus

38.

Brădeni, com. Brădeni, jud. Sibiu Punct: Biserica Evanghelică

91

39.

Brăneşti, com. Brăneşti, jud. Ilfov Punct: proprietatea Aurel Checiu

92

40.

Bucium, com. Bucium, jud. Alba Punct: Frasin, Rodu

93

41.

Bucşani, com. Bucşani, jud. Giurgiu Punct: La Pod

95

42.

Bucu, com. Bucu, jud. Ialomiţa Punct: Pochină

98

43.

Bucureşti

100

Punct: aleea Scroviştea, nr. 50-54, sector 1

44.

Bucureşti

102

Punct: Băneasa - Lac

45.

Bucureşti

104

Punct: Militari-Câmpul Boja

46.

Bucureşti

106

Punct: Biserica Sf. Nicolae Udricani, str. Iuliu Baraschi, nr. 11

47.

Bulci, com. Bata, jud. Arad Punct: La Cetate

108

48.

Bumbeşti-Jiu, jud. Gorj Punct: Gară

109

49.

Bumbeşti-Jiu, jud. Gorj Punct: Vârtop

110

50.

Capidava, com. Topalu, jud. Constanţa [Capidava] Punct: Cetate, La Bursuci

111

51.

Căscioarele, com. Căscioarele, jud. Călăraşi Punct: D-aia parte

119

19

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2005

52.

Căşeiu, com. Căşeiu , jud. Cluj [Samum] Punct : Cetăţele

121

53.

Câmpulung, jud. Argeş

123

Punct: Mănăstirea Negru Vodă, str. Negru Vodă nr. 64

54.

Cârlomăneşti, com. Verneşti, jud. Buzău Punct: Cetăţuia

124

55.

Cârlomăneşti, com. Verneşti, jud. Buzău Punct: La Arman

126

56.

Cecălaca, com Aţintiş, jud. Mureş Punct: La Tău

128

57.

Cenade, com. Cenade, jud. Alba Punct: Biserica fortificată

131

58.

Ceplea, com. Plopşoru, jud. Gorj

133

Punct: Valea Satului, Biserica Dacilor

59.

Cheia, com Grădina, jud. Constanţa Punct: Vatra satului

133

60.

Chitila, com. Chitila, jud. Ilfov Punct: Cărămidărie

134

61.

Ciocadia, com. Bengeşti-Ciocadia, jud. Gorj Punct: Codrişoare

135

62.

Cioroiu Nou, com. Cioroiaşi, jud. Dolj Punct: Cetate

136

63.

Constanţa, jud. Constanţa [Tomis] Punct: Teritoriu rural

137

64.

Corabia, jud. Olt [Sucidava] Punct: Celei

138

65.

Costişa, com. Costişa, jud. Neamţ Punct: Cetăţuia

140

66.

Covasna, jud. Covasna

141

Punct: Cetatea Zânelor

67.

Craiva, com. Cricău, jud. Alba Punct: Piatra Craivii

143

68.

Creţeştii de Sus, com. Creţeşti, jud. Vaslui Punct: La Intersectie

144

69.

Cumpărătura, com. Bosanci, jud. Suceava

146

20

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2005

Punct: Biserica satului dispărut Nemirceni

70.

Dealu Mare, com. Vălişoara, jud. Hunedoara Punct: Ruşti

147

71.

Desa, com. Desa, jud. Dolj

149

Punct: Castraviţa, La ruptură

72.

Dolheşti, com. Dolheşti, jud. Iaşi Punct: La Ulm

152

73.

Enisala, com. Sarichioi, jud. Tulcea Punct: Palanca

153

74.

Enisala, com. Sarichioi, jud. Tulcea Punct: Peştera

154

75.

Fântânele, com. Matei, jud. Bistriţa-Năsăud Punct: La Gâţa

154

76.

Feteşti, com Adâncata, jud. Suceava Punct: La Schit

155

77.

Focşani, jud. Vrancea

159

Punct: Ateneul Popular ,,Maior Gh. Pastia”

78.

Frumuşeni, com. Fântânele, jud. Arad Punct: Mănăstirea Bizere

161

79.

Fulgeriş, com. Pânceşti, jud. Bacău Punct: Dealul Fulgeriş/La 3 cireşi

162

80.

Garvăn, com. Jijila, jud. Tulcea [Dinogetia] Punct: Bisericuţa

166

81.

Găiseni, com Găiseni, jud. Giurgiu Punct: Fostul Schit Strâmbu

166

82.

Gherghiţa, com. Gherghiţa, jud. Prahova Punct: Velcovici

167

83.

Giurgeni. com. Giurgeni, jud. Ialomiţa Punct: Oraşul de Floci

168

84.

Glavacioc, com. Ştefan cel Mare, jud. Argeş Punct: Biserica mănăstirii Glavacioc

169

85.

Goleşti, com. Bălileşti, jud. Argeş Punct: Silişte

169

86.

Grădiştea Coslogeni, com. Dichiseni, jud. Călăraşi Punct: La Clinci

170

21

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2005

87.

Grădiştea de Munte, com. Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara [Sarmizegetusa Regia] Punct: Dealul Grădiştii

171

88.

Hărman, com. Hărman, jud. Braşov Punct: Groapa Banului

172

89.

Hârşova, jud. Constanţa [Carsium] Punctul: Cetate

173

90.

Hârşova, jud. Constanţa Punct: Tell

176

91.

Hunedoara, jud. Hunedoara

176

Punct: Grădina Castelului - Platou

92.

Iclod, com. Iclod, jud. Cluj Punct: Pământul Vlădicii

177

93.

Iedera, com. Iedera, jud. Dâmboviţa Punct: Cetăţuia

178

94.

Ip, com. Ip, jud. Sălaj

179

Punct: Din jos de fântână (traseul Autostrăzii Transilvania, sector 3C, km. 1+000 – 1+300)

95.

Isaccea, jud. Tulcea Punct: Suhat

180

96.

Isaccea, jud. Tulcea [Noviodunum] Punct: Cetate

181

97.

Isaiia, com. Răducăneni, jud. Iaşi Punct: Balta Popii

187

98.

Istria, com. Istria, jud. Constanţa [Histria] Punct: Cetate

191

99.

Însurăţei, jud. Brăila

200

Punct: Popina I, Popina II

100.

Jijila, com. Jijila, jud. Tulcea

204

Punct: Cetăţuie

101.

Jurilovca, com. Jurilovca, jud. Tulcea [Orgame/Argamum]

205

Punct: Cap Dolojman

102.

Lapoş, com. Lapoş, jud. Prahova

207

Punct: Poiana Roman

103.

Lăpuş, com. Lăpuş, jud. Maramureş

207

Punct: Gura Tinoasei

104.

Luncaviţa, com. Luncaviţa, jud. Tulcea

209

22

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2005

Punct: Cetăţuia

105.

Lupu, com. Cergău, jud. Alba

210

Punct: Cimitirul nou

106.

Malaya Kopanya, ob. Zakarpatia, raionul Vinogradov, Ucraina

211

Punct: Dealul Gorodiste, Seredny Grunok

107.

Mangalia, jud. Constanţa [Callatis]

211

Punct: Callatis - Colţul de NV

108.

Mangalia, jud. Constanţa [Callatis]

212

Punct: str. Oituz, nr. 18, bl. OP2

109.

Mangalia, jud. Constanţa

215

Punct: B-dul 1 Decembrie 1918

110.

Mangalia, jud. Constanţa

215

Punct: Cartier Dobrogea II, lot 6-8

111.

Mangalia, jud. Constanţa

215

Punct: str. N. Iorga

112.

Mangalia, jud. Constanţa

216

Punct: str. Muncitorului nr. 10

113.

Măgura, com. Măgura, jud. Teleorman

216

Punct: Buduiasca, TELEOR 003

114.

Mălăieştii de Jos, com. Dumbrăveşti, jud. Prahova

218

Punct: La Mornel

115.

Măriuţa, com. Belciugatele, jud. Călăraşi

219

Punct: La Movilă

116.

Miercurea Ciuc, jud. Harghita

220

Punct: Ciuboteni

117.

Miercurea Sibiului, jud. Sibiu

222

Punct: Petriş

118.

Milişăuţi, com. Milişăuţi, jud. Suceava

229

Punct: Bădeuţi

119.

Mironeşti, com. Gostinari, jud. Giurgiu

230

Punct: Malu Roşu

120.

Moigrad, com. Mirşid, jud Sălaj [Porolissum]

231

Punct: Pomet

121.

Muchea, com. Siliştea, jud. Brăila

232

Punct: Popină

23

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2005

122. Munţii Făgăraşului, zona Bâlea, jud. Sibiu

233

123. Murighiol, com. Murighiol, jud Tulcea [Halmyris]

235

Punct: La Cetate, la 2.5 km E de sat

124.

Nufăru, com. Nufăru, jud. Tulcea

237

Punct: Trecere bac, proprietăţile S.C. Soliana S.R.L., Popa, Ducica, Hanganu, Paraschiv, DJCCPCN Tulcea, Bârsan

125.

Ocna Sibiului, jud. Sibiu

240

Punct: Faţa Vacilor-La Făgădău

126.

Ocolişu Mic, com. Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara

241

Punct: La Vămi (Blidaru)

127.

Olteni, com. Bodoc, jud. Covasna

242

Punct: Cariera de nisip/Tag

128.

Opatiţa, oraş Deta, jud. Timiş

245

Punct: Călăşturi

129.

Orăştie, jud. Hunedoara

246

Punct: Dealul Pemilor - X2

130.

Ostrov, com. Ostrov, jud. Constanţa [Durostorum]

247

Punct: Ferma 4

131.

Ostrov, com. Ostrov, jud. Constanţa

249

Punct: Păcuiul lui Soare

132.

Ovidiu, jud. Constanţa

250

Punct: fortificaţia romano-bizantină

133.

Pantelimonu de Sus, com. Pantelimon, jud. Constanţa [Ulmetum]

251

Punct: Sectorul Nord şi Sectorul Vest

134.

Parţa, com. Şag, jud. Timiş

252

Punct: Casa Cerbului

135.

Pâncota, jud. Arad

255

Punct: Cetatea Turcească

136.

Pecica, com. Pecica, jud. Arad

256

Punct: Şanţul Mare

137.

Petreştii de Jos, com. Petreştii de Jos, jud. Cluj

259

Punct: Cheile Turzii - Peştera Ungurească

138.

Piatra-Neamţ, jud. Neamţ

261

Punct: Curtea Domnească

139.

Piatra Neamţ, jud. Neamţ

262

Punct: Poiana Cireşului

24

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2005

140.

Pietrele, com. Băneasa, jud. Giurgiu

264

Punct: Gorgana

141.

Pietroasa Mică, com. Pietroasele, jud. Buzău

267

Punct: Gruiu Dării

142.

Pietroasele, com. Pietroasele, jud. Buzău

268

Punct: SCVV Pietroasa - Necropola 2; Valea Bazinului

143.

Pietrosu, com. Costeşti, jud. Buzău

271

Punct: La Arman

144.

Platoneşti, com. Platoneşti, jud. Ialomiţa

273

Punct: Platoul Hagieni-Valea Babii

145.

Plosca, com. Bistreţ, jud. Dolj

274

Punct: Cabana de metal

146.

Poduri, com. Poduri, jud. Bacău

275

Punct: Dealul Ghindaru

147.

Pruniş, com. Ciurila, jud. Cluj

277

Punct: La Cruce

148.

Radovanu, com. Radovanu, jud. Călăraşi.

279

Punct: Gorgana a doua

149.

Rapoltu Mare, com. Rapoltu Mare, jud. Hunedoara

281

Punct: Măgura Uroiului

150. Răcarii de Jos, com. Brădeşti, jud. Dolj

282

151. Răducăneni, com. Răducăneni, jud. Iaşi

285

Punctul: Bazga-Cetaţuie

152.

şnov, jud. Braşov

286

Punct: Cetatea Râşnov

153.

Remetea Oaşului, com. Oraşu Nou, jud. Satu Mare

287

Punct: Remetea Şomoş I, Remetea Şomoş II, Coasta Boineşti (Belevara)

154.

Rogova, com. Rogova, jud. Mehedinţi

289

Punct: La cazărmi

155.

Româneşti, com. Grăniceşti, jud. Suceava

290

Punct: Chetriş

156.

Roşia Montană, com. Roşia Montană, jud. Alba [Alburnus Maior]

292

Punct: Masivele Cârnic şi Păru Carpeni

157.

Roşia Montană, com. Roşia Montană, jud. Alba [Alburnus Maior]

297

Punct: Ţarina-proprietatea Pojghi

25

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2005

158.

Roşia Montană, com. Roşia Montană, jud. Alba [Alburnus Maior]

299