Asistenta legala

Preambul

Fiecare stat trebuie sa implementeze masuri in vederea asigurarii restabilirii psihice, psihologice si sociale a victimelor infractiunilor, inclusiv in cooperare cu organizatii neguvernamentale, cu alte organizatii competente si alte elemente ale societatii civile; sa le furnizeze: un adapost convenabil; sfaturi si informatii privind drepturile pe care legea le recunoaste, intr-o limba pe care o pot intelege; asistenta medicala, psihologica si materiala; posibilitati de angajare, educatie si formare.

Protectie: Componenta esentiala a oricarui program de asistenta, atat pentru securitatea fizica a persoanei cat si pentru siguranta includerii intr-un program de incluziune sociala in tara de origine, in tara de destinatie sau intr-o tara terta. Protectia martorilor: seria de masuri de siguranta care trebuie sa asigure siguranta/securitatea martotilor in procedurile legale. Protectia martorilor poate fi oferita inainte, in timpul si dupa procesul penal si poate sa includa o singura sau o combinatie de masuri indreptate sa asigure siguranta si securitatea martorului si a familiei sale.

Victima infractiunii se deosebeste totusi de un simplu martor atat prin faptul ca in multe cazuri ea este cunoscuta de faptuitor si deci necesita o protectie speciala, cat si prin faptul ca la aplicarea masurii de protectie trebuie prevenita dubla victimizare a acesteia. Drepturile victimei in timpul procesului:

1. DREPTUL LA ASISTENTA JURIDICA Victima are dreptul la asistanta juridica Aceasta va putea fi insotita de catre avocatul sau la depunerea tuturor cererilor, la audieri in timpul urmaririi penale si la toate sedintele de judecata. 2. DREPTUL DE A FORMULA PLANGERE IMPOTRIVA AGRESORULUI

Victima are dreptul de a depune plangere impotriva persoanei care a agresat-o si sa fie informata cu privire la solutionarea acesteia. Potrivit dispozitiilor art.222 Cod procedura penala, plangerea reprezinta incunostiintarea facuta de o persoana fizica sau juridica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin infractiune. Plangerea va trebui sa cuprinda: numele, prenumele, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii, indicarea faptuitorului daca este cunoscut si a mijloacelor de proba. Daca aceasta este formulata oral se va consemna intr-un procesverbal de organul care o primeste. Conform art. 275 Cod procedura penala, orice persoana poate formula plangere impotriva masurilor si actelor de urmarire penala, daca prin acestea s-a adus o vatamare intereselor sale legitime. Potrivit art. 278 alin 3 Cod procedura penala, in cazul rezolutiei de neincepere a urmaririi penale, sau al ordonantei, ori dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, plangerea se va putea formula in termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanta sau rezolutie, persoanelor interesate. In cazul in care plangerea formulata a fost respinsa, persoana vatamata poate face plangere, in termen de 20 de zile de la comunicarea de catre procuror a modului de rezolvare, la judecatorul de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta. 3. DREPTUL LA INFORMARE Victima are dreptul sa fie informata de catre organul de urmarire penala despre drepturile si obligatiile sale, precum si sa primeasca copii de pe toate hotararile luate in privinta ei. 4. DREPTUL LA PROTECTIE FIZICA Victima are dreptul la protectie fizica pe durata procesului penal, acordata de organele de politie, in cazul existentei unui pericol la adresa vietii, integritatii corporale, libertatii acesteia. 5. DREPTUL LA REPARAREA PREJUDICIULUI MATERIAL SI MORAL, POTRIVIT LEGII Victimele infractiunilor au dreptul sa ceara in cursul procesului penal, repararea daunelor materiale si morale, suferite ca urmare a agresiuni suferite. Conform art. 14 si urm. din Cod procedura penala, actiunea civila are ca obiect tragerea la raspundere civila a inculpatului, precum si a partii responsabile civilmente. Aceasta poate fi alaturata actiunii penale in cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vatamate ca parte civila. Constituirea ca parte civila se poate realiza in cursul urmaririi penale si in fata instantei de judecata pana la citirea actului de sesizare. Calitatea de parte civila a persoanei care a suferit o vaatamare prin infractiune nu inlatura dreptul acestei persoane de a participa in calitate de parte vatamata in aceasi cauza. Actiunea civila este scutita de taxa de timbru. 6. DREPTUL LA PROTEJAREA IDENTITATII SI VIETII PRIVATE Toate persoanele implicate in protectia si asistenta acestora, sunt obligate sa pastreze confidentialitatea cu privire la viata privata si identitatea victimei.

7. ELIBERAREA DE RASPUNDERE A VICTIMEI INFRACTIUNII Victima infractiunii va fi absolvita de orice raspundere penala, contraventionala sau civila, pentru actiuni ilegale (ex. practicarea prostitutiei) pe care le-a savarsit in legatura cu statutul ei de victima.

Strangerea de informatii cu sprijinul victimei Victima poate decide: - sa nu coopereze cu politia; - sa coopereze cu politia si sa isi manifeste disponibilitatea pentru a fi chestionata; - sa pledeze ca martor in proces. In ultimele doua dintre cazuri, un ofiter de politie sau un procuror va audia victima. Audierea poate avea loc din momentul in care victima isi da consimtamantul informat, pana in momentul in care aceasta se razgandeste. Cum se implementeaza aceasta masura: inainte de audiere, victima este informata verbal si in scris cu privire la: drepturile si responsabilitatile sale in cazul in care decide sa colaboreze cu politia; drepturile si responsabilitatile sale in cazul in care decide sa depuna marturie in proces; siguranta personala si a familiei sale sau a altor persoane apropiate victimei; confidentialitate si riscul de divulgare a informatiilor; necesitatea prezentei fizice a agresorului in timpul procesului; victima va fi informata cu privire la stadiile procesului penal; inainte de audiere este recomandata consultatea cu managerul de caz sau cu furnizorul de asistenta cu privire la starea psihologica a victimei si modul de adresare a anumitor intrebari;

Siguranta si bunastarea victimei ar trebui sa fie de o bunastare considerabila si sa prezinte intaietate fata de colectarea de probe.

Preagtirea victimei-martor inainte de procesul penal

Scopul acestei masuri este acela de a ne asigura ca victima este: - pe deplin constienta de drepturile si obligatiile sale (dreptul de a participa la audieri, dreptul la interpretare adecvata in cazul victimelor aflata in tara de destinatie, dreptul la un proces desfasurat cu usile inchise, dreptul de a fi reprezentata de un avocat); - pe deplin constienta de ceea ce presupune un proces penal; - pe deplin constienta de rolul diferitelor persoane implicate in proces ; - pe deplin constienta ca, acolo unde este cazul, informatiile oferite pot face ca victima sa fie citata in proces; - pe deplin constienta de valuarea marturiei sale pentru proces si de posibilele consecinte in cazul in care marturia se dovedeste a fi adevarata; - beneficiaza de suport psihologic; - beneficiaza de masuri de siguranta/securitate; Informarea victimei se face inainte de inceperea procesului penal de catre avocat. In general, este indicata implicarea unui numar de persoane cat mai redus cu putinta in procesul penal. Cum se implementeaza aceasta masura: inainte de data fixata pentru inceperea procesului penal se duce victima la tribunal pentru a se familiariza cu sala de judecata si i se explica modul in care se va desfasura procesul penal. Acolo unde este posibil acest lucru, victima se poate aseza in boxa martorilor; i se explica victimei care este locul de intalnire pentru a merge la tribunal in data la care a fost ficat procesul; se ia in calcul posibilitatea acompanierii victimei-martor de catre o persoana de suport pe toata durata procesului penal; acolo unde este permis, i se furnizeaza victimei-martor o copie a declaratiei anterioare pentru a-si improspata memoria. Acest lucru ar trebui sa aiba loc intr-un mediu informal; se dezvolta o strategie pentru marturia victimei; implicarea victimei pe parcursul procesului, furnizarea de informatii cu privire la rolul ei si la procedurile criminale si furnizarea din timp a informatiilor legate de caz; puneti in format scris toate informatiile disponibile legate de caz.

Suportul victimei-martor pe durata procesului penal

Ca victima sa ofere o marturie semnificativa este important sa se creeze conditii care sa: - reduca riscurile de securitate; - minimalizeze riscurile de re-traumatizare prin asigurarea protectiei victimei si a suportului.

Cum se implementeaza aceasta masura: se asigura protectia fizica a martorului; in masura in care este posibil, se va prezenta o inregistrare a declaratiei victimei astfel incat aceasta nu va fi nevoita sa participe fizic la proces si sa nu fie confruntata cu agresorul; se escorteaza victima la intrarea, inautrul si la iesirea din tribunal; se evita contactul cu agresorul sau familia acestuia la intrarea in cladire, se va folosi o intrare separata si camere de asteptare separate; se asigura o interpretare corecta (in cazul victimelor cetateni straini); se interzice accesul publicului in curtea de judecata; se previne mediatizarea cazului sau se asigura ca date precum: istoria personala, numele si fotografia victimei-martor nu vor fi facute publice.

In cazul in care victimei i se cere sa calatoreasca dintr-o anumita tara in tara in care va avea loc procesul, atunci i se vor pune la dispozitie masuri de siguranta pe parcursul calatoriei.

Suportul victimei-martor dupa incheierea procesului penal

Cum se implementeaza aceasta masura: victima este informata cu privire la diferitele optiuni; victima este informata cu privire la data eliberarii agresorului din penitenciar; i se acorda protectie vitimei in stituatii de risc

Victima trebuie sa iti dea consimtamantul scris pentru intrarea intr-un program de asistenta si implementarea unui plan de (re)integrare.

Sprijinirea victimei in obtinerea de compensatii

Victima are dreptul de a primi despagubiri materiale de la agresor pentru daunele morale suferite. Decizia de despagubire nu trebuie sa fie neaparat legata de pedeapsa primita de agresor Este de incurajat ca pretinderea despagubirilor sa se intample in timpul urmaririi penale, avand in vedere faptul ca procedurile legale civile dureaza mai mult, sunt costisitoare pentru victima si aceasta trebuie sa astepte pana se termina procedurile penale. Victima poate cere despagubiri chiar daca s-a intors in tara de origine. In acest caz, asistenta ar trebui de asemenea aranjata prin intermediul mecanismelor internationale de legatura disponibile. Cum se implementeaza aceasta masura: se informeaza victima cu privire la drepturile sale de despagubire si la procedurile legale necesare; i se asigura victimei asistenta legala gratuita pe durata desfasurarii procesului penal; confiscarea bunurilor agresorului ar trebui sa fie incurajata pentru a mari fondurile pentru acordarea compensatiilor catre victime. Fondurile statale ar trebui sa fie de asemenea incurajate pentru a se garanta despagubirea victimelor.

FOCUS ASUPRA COMPENSATIEI Una dintre cele mai importante probleme actuale in activitatile de asistenta juridica pentru victimele infractiunii se refera cu siguranta la nevoia de a reusi sa se asigure o forma de despagubire a victimei, care sa poata compensa, cel putin partial, trauma suferita.

Stim foarte bine ca acest aspect a reprezentat intotdeauna una din deficientele majore ale sistemului de justitie. Nu intotdeauna autorul infractiunii poate fi identificat si chiar daca ar fi, in cele mai multe cazuri se dovedesc a fi zadarnice eforturile care au drept scop identificarea patrimoniilor si a capitalurilor in masura sa asigure despagubirea victimei. Cu toate acestea, in ultimii treizeci de ani, Uniunea Europeana a facut multe eforturi pentru a ajunge la identificarea unor mecanisme care ar putea identifica numarul persoanelor care au suferit infractiuni violente si internationale. In acest sens pot fi mentionate documente esentiale, cum ar fi:
- Conventia europeana privind compensarea victimelor infractiunilor violente din 24 noiembrie 1983; - Directiva Consiliului European din 29 aprilie 2004, 2004/80/CE privind despagubirea de infractiuni violente si internationale; - Decretul legislativ nr. 204 din 6 noiembrie 2007, Punerea in aplicare a Directivei 2004/80/CE privind despagubirea victimelor infractionalitatii.