Impactul modificrilor climatice n judeul nostru

Prezentare realizat de DRAGOS JARCAi FLORIN FARKAS clasa a VII-a A Liceul teoretic IRIS Timioara

Efectele incalzirii globale sunt din in ce mai evidente pe toata planeta. Multi dintre oameni ar crede ca totul e un subiect de discutie de plan secundar, desi ar trebui sa ne concentram mai atent asupra lucrurilor din jurul nostru pentru a vedea esenta. Pentru cei care totusi sunt interesati de mediul in care traiesc, precum si de vietile lor si ale celorlalti, pot economisi sau utiliza alte utilaje decat cele folosite in mod obisnuit: * Dusurile mai scurte ar fi un bun inceput. Ele sunt responsabile pentru doua treimi din costurile privind consumul de apa. rezultatul: 160 kg de dioxid de carbon mai putin in atmosfera . * Te-ai nascut in masina? Chiar de ar fi asa, nu ar fi rau ca din cand in cand sa folosesti mijloace de transport in comun. Iar daca ai incepe sa mergi si pe jos, beneficiul ar fi dublu. * Produsele cumparate ar trebui impachetate cat mai putin. Mai putine ambalaje aruncate - mai putin gunoi. * E chiar atat de frig?! mai bine mai pune ceva pe tine decat sa dai caldura la maximum. Se conserva resursele, ca sa nu mai spun de economia facuta. * Electrocaniscele neutilizate, dar lasate in priza produc in medie 850 kg de dioxid de carbon pe an, cui foloseste?

Vietile noastre si ale acelor care vor urma sunt mult mai importante decat cateva eforturi fizice aproape nesemnificative.

n urma studiilor fcute, se ateapt la creterea gazelor cu efect de ser care s cauzeze schimbri climatice.
Lumina solar strbate atmosfera i ajunge pe Pmnt. O parte a radiaiilor este absorbit de sol, cealalt fiind reemis n atmosfer, unde este absorbit de gazele cu efect de ser (fapt ce conduce la o nclzire att a solului ct i a atmosferei). Efectul de ser terestru este un fenomen natural extrem de util vieii pe Pmnt. Fr prezena gazelor cu efect de ser temperatura medie a Pmntului ar fi de aproximativ -20 grade C. Oamenii de tiin le-au dedicat nenumrate studii i lucrri (Convenia Cadru a Naiunilor Unite asupra Schimbrilor Climei, 2001).

Clima Pmntului este condus de un flux continuu de energie (de la Soare). Aceast energie este n principal sub forma unei lumini vizibile. Aproximativ 30% este imediat mprtiat napoi n spaiu, iar restul 70%, care este absorbit trece in jos prin atmosfer, pentru a nclzi suprafaa Pmntului. Pmntul trimite napoi n spaiu aceast energie sub forma radiaiilor infraroii. Dup cum s-a amintit n partea introductiv, gazele cu efect de ser din atmosfer blocheaz radiaiile infraroii pentru a nu scpa direct de pe suprafaa n spaiu.

Principalele gaze cu efect de ser sunt: dioxidul de carbon, ozonul, metanul, protoxidul de azot, cloroflorocarbonaii (CFC uri), vaporii de ap i alte gaze. n afar de CFC uri, toate celelalte gaze apar n mod natural. n fig.1 este prezentat contribuia principalelor gaze provenite din activitile umane a efectul de ser.

Dioxidul de carbon, responsabil pentru mai mult de 60% din efectele gazelor cu efect de ser, este produs de carburanii folosii pentru a genera energia, precum i n urma tierii i arderii pdurilor. Metanul reprezint 15-20% din aportul total al acestor gaze i acesta este chiar n cretere. Oxizii de azot, sunt emii din activitile agricole, precum i din alte surse i au i ei o contribuie important. Substanele chimice artificiale numite halocarburi (CFC urile, PFC - urile) i alte gaze,cum ar fi hexafluorurile de sulf sunt emanate prin procese industriale. n acest sens, se pot exemplifica freoni utilizai n principal in sistemele frigorifice (CFC-urile, HCFCurile i HCF-urile). Ozonul din atmosfer este generat indirect de ctre automobile prin gazele eapate. Oxidul de natriu protoxid, cloroflorocarbonaii i ozonul contribuie la restul de 20% din efectele sporite ale gazelor cu efect de ser.

Efectele schimbrilor climatice n Romnia n ultimii 100 de ani n Romnia a fost identificat o nclzire semnificativ cu aproximativ 0,8 grade C n unele zone extra-carpatine. Raportat pe anotimpuri, cele mai importante schimbri se nregistreaz iarna (ajungnd la 1,9 grade C la statia Bucuresti Filaret). Cantitatea anual de precipitaii este n general n scdere. n ultimii 10 ani a fost identificat o extindere spaial a suprafeelor afectate n diferite grade de secet, iar n perioada 1980-2000 cantitatea medie de precipitaii a fost sub limita inferioar pe tot teritoriul. Aceasta este un fenomen frecvent n Romnia, precum si n alte tri din sud-estul Europei.

Surse regionale ale gazelor ce cauzeaz efectul de ser

Aproape 70% din poluarea chimic este cauzata de emisiile de gaze de la autovehicule. Dar asta nu e totul: fabricile sau centralele termice contribuie si ele la distrugerea sanatatii romanilor. Cea mai importanta zona din judet este reprezentata de municipiul Timisoara. Este o aglomerare urbana cu o populatie de peste 300.000 locuitori care implica o multitudine de surse de poluare a atmosferei asociate functionarii sistemului urban: asigurarea facilitatilor de locuire (incalzirea spatiilor cu sisteme centralizate sau proprii, prepararea apei calde menajere, prepararea hranei), transportul (in principal traficul rutier), serviciile (inclusiv statii de distribuire a carburantilor, service-uri auto, colectarea si depozitarea deseurilor menajere, etc.), asigurarea facilitatilor pentru desfasurarea activitatilor comerciale si institutionale (incalzirea spatiilor etc.). unitati industriale dintre care unele constituie surse majore de poluare a aerului ambiental: centrale electrotermice.

Impactul modificrilor climatice asupra vegetaiei

Spaiul timiorean se ncadreaz, din punct de vedere geobotanic, n zona pdurilor de stejar, distruse n trecut de oameni, pentru obinerea lemnului necesar construirii cetii i caselor, ct i pentru ctigarea de terenuri cultivabile. n prezent, cu excepia ctorva areale mpdurite cu cer i grni (Pdurea Verde, Pdurea Bistra, Pdurea Giroc, ag), teritoriul se ncadreaz n silvostepa antropogen ce caracterizeaz ntrega Cmpie Panonic.

Peisajul este diversificat i de apariia vegetaiei de lunc, de-a lungul principalelor ruri, n cadrul creia predomin arborii de esen moale. De remarcat este prezena parcului dendrologic de la Bazoul Nou: rezervaie forestier cu o suprafa de cca 60,4 ha, situat la cca 15 km SE de oraul Timioara, pe teritoriul constituit din rezervaia propriu-zis (17,8 ha) i zona tampon din jurul rezervaiei.

Impactul modificrilor climatice asupra faunei

n acest teritoriu au vieuit reptile gigantice: Tiranosaurus Dacus, Orthomerus transylvanicus, Crocodilus velensis, reptile zburtoare ca Ornitodesmus. n ultima er, nezozoic, urmele de rinoceri, cmile, tapiri, maimue etc. arat un climat cald, iar cele de mamut, Ursus spelaeus, de Cervus euryceros, indic prezena climatului rece. Efectele schimbrilor fac ca: anumite specii s dispar, s i modifice comportamentul: s hiberneze mai puin, s i schimbe fiziologia. o alt ameninare o reprezint creterea numrului de specii exotice care ar putea chiar s le ia locul unor specii autohtone. Un exemplu concret este vidra romneasc, al crei numr de exemplare a nceput s scad, fiind nlocuit de vidra american.

n Timi fauna pdurilor cuprinde puine mamifere, reprezentate doar prin cteva insectivore i roztoare. Psrile sunt, n schimb, numeroase, unele avnd importan cinegetic (fazanul). Fauna de silvostep i step, dei mai puin variat fa de cea de pdure, prezint un mai mare numr de specii de interes cinegetic (iepurele, cprioara, prepelia, potrnichea, fazanul, etc). n cadrul faunei piscicole, dominant este specia crapului, alturi de care triesc pltica, obleul, etc.

Impactul modificrilor climatice asupra agriculturii

Calitatea i cantitatea apei potabile vor fi afectate de schimbrile climatice. Astfel, din cauza iernilor tot mai calde, a verilor care sunt tot mai toride, dar i din cauza polurii, resursele de ap potabil se mpuineaz de la an la an. Pe langa toate acestea, plaiurile mioritice se vor confrunta si cu aparitia unor zone desertice. Mai afectate de acest fenomen sunt partea de vest a Olteniei si partea de sud-est a Banatului, unde fenomenul deja a aparut. Influentele cele mai grave ale schimbarilor climaterice ar putea fi resimtite abia dupa anul 2100. Seceta reprezinta fenomenul natural determinat de precipitatiile situate sub valorile normale.

n judeul Timi n anul 2008 arsita a afectat mii de hectare insamantate cu porumb, floarea soarelui si soia. Evolutia din ultimele saptamani a verii si lipsa precipitatiilor au afectat serios culturile de porumb, floarea soarelui si soia, in special hibrizii mai tardivi. Culturile cele mai afectate se afla in zona Jebelului, Lieblingului si in partea de est a judetului. Este vorba despre suprafete afectate de ordinul miilor de hectare. E greu de stabilit suprafata exacta, avand in vedere ca in Timis sunt cultivate cu porumb, floarea soarelui si soia circa 220.000 de hectare de teren agricol.

Seceta a devenit subiect de ngrijorare guvernamental. Lipsa precipitaiilor ar putea s conduc la o majorare a tarifelor la energia electric.

Seceta de 1.000 miliarde de lei

Impactul modificrilor climatice asupra pdurii

Schimbrile climatice ne arat necesitatea adaptrii folosirii pamantului la structuri climatice schimbate (plante rezistente la seceta si ger, sistem de irigatii nepoluant, tehnologii de producere a ploilor artificiale si combatere a nghetului, combaterea desertificarii prin mpaduriri si alte mijloace care, n unele tari, sunt folosite eficient). Potrivit autoritilor, n absena unei strategii prin care Romnia s se adapteze la schimbrile climatice, producia economic i agricol ar avea de suferit, iar oraele vor fi afectate de fenomene meteorologice extreme. Activitiile de defriare i de supraexploatare a punilor pot duce la exacerbarea schimbrilor climatice.

Ce este un incendiu de pdure ? Un incendiu este un fenomen care scap de sub control omului, att ca durat ct si ca ntindere. Vorbim de incendii de pdure atunci cnd este distrus suprafata minim de un hectar si cel putin o parte a prtilor superioare ale vegetatiei pitice, arbustilor sau arborilor. Perioada anului cea mai propice incendiilor de pdure este vara. Seceta, slabul continut de ap al solului si turistii care nu respect msurile de prevenire a incendiilor n pdure, pot s favorizeze producerea incendiilor.

Conditiile meteo si caracteristicile vegetatiei contribuie la propagarea incendiilor. Perioadele de seceta si vntul puternic sunt favorabile izbucnirii incendiilor. Vntul accelereaz uscarea solului si vegetatiei si creste riscurile de propagare a incendiilor la mare distant. Cldura usuc vegetatia prin evaporare si provoac pe timpul perioadelor cele mai clduroase, eliberarea esentelor volatile, aflate la originea propagrii incendiilor. De asemenea, fulgerele sunt la originea nceputurilor de incendiu, mai ales n masivele muntoase si pe timpul perioadelor cele mai calde ale anului.Printre cauzele cele mai frecvente de incendiu se disting factorii naturali si factorii legati de activitti umane.

Impactul modificrilor climatice asupra vremii

Canicula: n perioadele cu temperaturi ridicate, organismul uman
este mai mult solicitat (dificulti de odihn, de nesomn ). Important este, de asemenea, umiditatea aerului. De aceea, se calculeaz i se prognozeaz indicele de confort termic, care reprezint o combinaie ntre temperatur i umezeal. De exemplu, o temperatur de 33C corelat cu o umezeal de 90 de litri la sut este mult mai rea dect o temperatur de 35C sau 36C, dar n aer uscat.
Judetele cele mai afectate sunt: Satu Mare, Bihor, Alba, Timis, Hunedoara, Caras-severin, Gorj, Valcea, Dolj, Arges, Olt, Teleorman, Dambovita, Prahova, Ilfov, Bucuresti, Calarasi, Ialomita, Constanta, Tulcea, Braila, Buzau, Galati.

Pe de alt parte, specialitii amenin c, tot din cauza polurii tot mai accentuate, Romnia va fi afectat de fenomene climatice extreme, n special n zonele dens locuite i construite. Asupra zonelor urbane, a infrastructurii i a construciilor se vor abate valuri de cldur, cderi abundente de zpad, furtuni, inundaii, iar terenurile vor suferi modificri geologice. Potrivit specialitilor, aceste manifestri vor afecta cldirile de locuit (de exemplu, timpul de priz a betonului ori terenul sensibil la umiditate), scznd gradul de confort al locuitorilor, iar construciile de pe zonele denivelate i-ar putea pierde stabilitatea din cauza alunecrilor de teren.

Fiecare ora trebuie s redimensioneze canalizarea, pentru a putea prelua apele provenite din ploi i din topirea zpezilor, s construiasc ct mai multe cldiri ecologice, s-i extind spaiul verde ct de mult este posibil, iar constructorii s foloseasc materiale rezistente la fenomene meteo extreme. Inundatiile au ravasit Timisoara vineri noapte in urma unei ploi torentiale. Strazile s-au umplut de apa iar zeci de oameni au solicitat interventia pompierilor pentru a fi ajutati sa-si scoata apa din case si subsoluri.

Nu vom salva tot ce ne-ar plcea s salvm, dar vom salva mai mult dect dac n-am fi ncercat deloc.
- Sir Peter Scott -