Cuprins

ARGUMENT........................................................................................................pag.2

I.

CAP. 1. STRUCTURI PRIVIND PASIVUL PATRIMONIAL....................pag. 3-4

1. A. CAPITAL SI REZERVE (capitaluri proprii) ...............................................pag. 5-7

2. B. PROVIZIOANELE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI..........................pag. 7

3. C. PASIVE DE REGULARIZARE SI ASIMILATE..........................................pag.8-9 CAP.2. SELECTAREA SURSELOR STRINE DE FINANARE

II.

4. SELECTAREA SURSELOR STRAINE DE FINANTARE DUPA NATURA SI SCADENTA ...................................................................................................................pag. 12-13

5. CREDITUL BANCAR........................................................................................pag. 13

BIBLIOGRAFIE

Argument

n contextul actual, capitalul reprezint principalul factor de producie, dezvoltarea afacerilor devenind practic imposibil fara a lua n considerare piaa financiara si resursele pe care aceasta le pune la dispozitia agentilor economici. Orice afacere, indiferent de gradul sau de dezvoltare, implica un contact direct cu piata financiara, mai exact cu institutiile care intermediaza mobilizarea resurselor de capital si cu serviciile oferite de acestea. Intelegerea modului de functionare a sistemului financiar, a mecanismelor financiare specifice prin care capitalurile economisite sunt alocate pentru sustinerea investitiilor precum si a costurilor si risurilor implicate devine esentiala pentru dezvoltarea pe baze solide a unei afaceri. Sistemul financiar este la randul sau supus schimbarilor permanente, adaptandu-se la noile cerinte ale agentilor economici, oferind resursele financiare de care acestia au nevoie in conditii de eficienta maxima in termeni de risc si cost. Mi-a facut o deosebita placere sa realizez aceasta lucrare, astfel sa evidentiez o parte din marea cunostiinta de informatii primita de-a lungul celor patru ani privind finantarea afacerilor. Finantarea este mai mult decat o materie in plus in orarul nostru de elevi, este o materie de viitor, iar atata timp cat vor exista firme si asociatii, va exista si finantarea acestora.

CAP. 1. STRUCTURI PRIVIND PASIVUL PATRIMONIAL GENERALITAI CAPITALURI Finanarea afacerii reprezint totalitatea modalitilor prin care agentul economicreuete s dispun n timp util de resursele financiare necesare realizrii proiectelor propuse n condiii de eficien maxim.Scopul oricrei activiti economice l constituie maximizarea profitului.n acest sens, procedeaz la analiza financiar a activitii, stabilindu-se punctele tari i punctele slabe ale gestiunii financiare n vederea fundamentrii unei noi strategii de meninere i de dezvoltare ntr-un mediu concurenial.Astfel, devine de mare importan identificarea tipurilor de resurse de finanare care susin activitatea economic respectiv. Analiznd datele din documentele contabile de sintez, rezult c pasivul bilanier, prin componena sa, evideniaza modul de finanare sau de suinere financiar a activului i exigibilitatea surselor de finanare.Astfel, categoria de pasiv corespunztoare finanrii proprii a activului, asigurat de proprietar, ca investitor, este denumita capitaluri proprii.Capitalurile proprii cuprind: - aporturile de capital; - primele de capital; - rezervele; - rezultatul reportat; - rezultatul exerciiului financiar; Sursele proprii sunt nerambursabile i se utilizeaz conform legislaiei in viguare asigurnd finanarea permanent a ntreprinderii.Finanarea strin a activului se regsete n categoria datoriilor.n aceast situaie se afl: - creditele bancare si de la alte instituii de credit; - mprumuturile din emisiunile de obligaiuni; - datoriile comerciale fa de furnizori; Datoriile fiscale, salariale si sociale; Datoriile ctre asociai rezultate din operatiuni de capital si dividende; Alte datorii; Avnd n vedere termenul de scaden al datoriilor, acestea pot fi: pe termen lung- mprumuturi- datorii fa de teri pe termen scurt - credite comerciale- credite bancare pe termen scurt 3

Sursele strine au caracter rambursabil i sunt de regul purtoare de dobnzi,asigurnd finanarea temporar a ntreprinderii. n funcie de sursele utilizate, exist dou ci de finanare a afacerii: - finanarea prin fonduri proprii; - finanarea prin angajamente la termen.

DEFINITIE : Pasivul reprezinta sursele de finantare a bunurilor economice sau drepturile si obligatiile ca elemente patrimoniale cu valoare negativa.

Clasificarea surselor de finantare se face in functie de: - nivelul de constituire; - exigibilitatea. Pentru constituirea (procurarea) bunurilor economice, o unitate patrimonial utilizeaza : a) finantarile proprii (capitalul propriu) care reflecta drepturile actionarilor asupra patrimoniului; b) finantarile straine (capitalul strain) care reflecta obligatiile unitatii patrimoniale fata de terti.

Definitie: Exigibilitatea surselor de finantare se refera la termenul lor de decontare (mai mic sau mai mare de 1 an). In raport de exigibilitate, pasivele se grupeaza n:

- datorii pe termen scurt sau curente (ce trebuie platite ntr-o perioada mai mica de 1 an); - capitalul permanent surse de finantare utilizate de o intreprindere pe o perioada mai mare de 1 an i cuprinde: - capitaluri mprumutate ( datoriile ); - provizioane pentru riscuri si cheltuieli; - venituri n avans i cheltuieli angajate pe o perioada mai mare de 1 an (pasive de regularizare ); - capitalurile proprii. Pasivul se compune din: A. Capital si rezerve (capitaluri proprii) B. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 4

C. Pasive de regularizare si asimilate D. Datorii

A. CAPITAL SI REZERVE (capitaluri proprii) Capitalurile proprii apartin de drept proprietarilor i corespund finantarii proprii a bunurilor economice aflate in circuitul patrimonial al intreprinderii.

In structura capitalului propriu se cuprind: A.1. Capitalul social A.2. Prime legate de capital A.3. Rezerve din reevaluare A.4. Rezerve A.5. Rezultatul reportat A.6. Rezultatul exercitiului A.1. Capitalul social - reprezint valoarea aporturilor asociatilor la infiintarea unittii patrimoniale sau la dezvoltarea acesteia. Caracteristici: - are un caracter stabil, n sensul c asigur finantarea activitatii agentilor economici pe o perioada mai mare de 1 an; - se formeaz la inceputul activitatii agentilor economici , se modifica prin cresterea sau diminuarea lui pe parcursul desfasurarii activitatii si se lichideaza la incetarea existentei unitatii. Capitalul este constituit din actiuni sau parti sociale. Prin Actul constitutiv, valoarea stabilita a actiunilor sau partilor sociale se numeste valoare nominala. Cumparatorul actiunilor se numeste actionar. Actionarii primesc anual o cota-parte din profitul obtinut de societate, numita dividend. Capitalul social se diferentiaz n: - capitalul subscris, adica angajat (promis) pentru constituirea societatii; - capitalul subscris varsat, care a fost aportat, pus la dispozitia unitatii; - capitalul subscris nevarsat, nedepus conform angajamentului asumat la infiintarea societatii.

A.2. Prime legate de capital sunt determinate de operatiunile de crestere a capitalului prin noi aporturi sau prin fuziuni. Prin cresterea capitalului, pretul noilor actiuni este mai mare decat valoarea lor nominala, iar diferenta dintre ele se numeste prima de emisiune. Ex: La infiintare o societate comerciala are un capital social de 300 de mil. lei, divizat n 10000 de actiuni. Dupa o perioada, societatea acumuleaza noi capitaluri proprii n valoare de 200 de milioane de lei a) la infiintare: capital social Valoarea nominal = Nr. de actiuni = 10000 300000000 = 30000 lei/act.

b) dupa marirea capitalului: Capital social Valoarea de emisiune = Nr. actiuni = 10000 500000000 = 50000 lei/act.

Prima de emisiune= Valoarea de emisiune Valoarea nominala = = 50000-30000 = 20000 lei/act. noii actionari vor trebui sa achite

la intrarea n societate suma de 50000 lei/actiune,

compusa din valoarea nominala si prima de emisiune. Mai exista: prima de fuziune, prima de aport, prima de conversie a obligatiunilor n actiuni etc. A.3. Rezervele din reevaluare

reprezinta

plusul

de

valoare

creat

din

reevaluarea imobilizarilor corporale si financiare, rezultand o valoare actuala mai mare sau mai mica decat valoarea contabila de intrare n patrimoniu. Ex: un mijloc fix are valoarea de intrare de 50 milioane lei. Dupa reevaluare,

valoarea mijlocului fix a devenit 60 mil. lei => Rezerva din reevaluare = 10.000.000 lei. A.4. Rezervele se constituie

scopul

conservarii

capitalului, cand activitatea

intreprinderii se incheie cu pierderi, precum i n scopul majorarii capitalului so cial. Se realizeaza prin autofinantare din profit dar si din alte surse proprii, astfel:

- rezerva legala se constituie n proportie de 5% din profitul brut, este obligatorie fiind destinata protejarii capitalului social pentru situatia n care exercitiul financiar se incheie cu pierderi; - rezerva pentru actiuni proprii este destinata cheltuielilor facute cu ocazia

emisiunii (vanzarii) de actiuni; - rezerva statutara sau contractuala este constituita din profitul net pentru un scop declarat n statutul de societate; - alte rezerve sunt constituite din profitul net, dar i din alte surse, fiind

destinate majorarii de capital social sau acoperirii unor pierderi (conform H.A.G.A.). A.5. Rezultatul reportat reprezinta rezultatele anilor precedenti respectiv profitul obtinut n anii precedenti si care nu a fost repartizat pe destinatii sau pierderea obtinuta in anii anteriori care nu a fost acoperita cf. H.A.G.A. exercitiului se

A.6. Rezultatul

stabileste

prin

compararea veniturilor (v)

cu

cheltuielile facute (ch ) n vederea stabilirii rezultatului R R= V-Ch = + profit - pierdere

B. PROVIZIOANELE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

Definitie: Provizioanele reprezinta rezerve (provizii) create in scopul acoperirii unor pierderi cauzate de riscuri si incertitudine in activitatea intreprinderii. Astfel , cresterile de preturi , ale ratelor dobanzilor , schimbarea cursului valutar , aparitia unor clienti falimentari , rebutarea afacerilor si altele pot crea goluri care vor fi acoperite din aceste provizii. Provizioanele se constituie pe profilului (P=V-ch) si implicit a impozitului pe profit (cresc ch , scade profitul P, rezulta ca scade si impozitul pe profit ). seama cheltuielilor ceea ce determina afectarea

Dupa natura lor , provizioanele sunt de 3 tipuri: a) provizioane reglementate; b) provizioane pentru riscuri si cheltuieli; c) provizioane pentru deprecieri . 7

a) provizioanele reglementate sunt facultative (create in virtutea unor reglementari legale) fiind destinate acoperirii pierderilor cauzate de cresterea ratei dobanzilor la imprumuturi , fluctuatiile de schimb valutar , cresterea preturilor , amortizarile derogatorii (= diferenta dintre amortizarea degresiva si amortizarea lineara ). b) provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt sume retinute din rezultate (profituri) in scopul de a acoperi pierderi probabile sau certe in perioadele urmatoare, dar nedeterminate ca marime . Aceste provizioane sunt constituite la sfarsitul exercitiului pe seama cheltuielilor pentru pierderi probabile din litigii , amenzi , penalizari , pentru cheltuieli previzibile in exercitiile viitoare (pentru reparatii capitale, revizii, pentru activitatea de service, perioada de garantie etc.) c) provizioanele pentru deprecieri sunt acele provizii constituite pentru deprecieri reversibile ale bunurilor , calculandu-se ca diferenta dintre valoarea de intrare ( mai mare ) si valoarea de inventar ( mai mica).

C. PASIVE DE REGULARIZARE SI ASIMILATE

Pasivele de regularizare si asimilate apar din necesitatea delimitarii pasivelor care apartin exercitiului curent de alte pasive aferente altor exercitii financiare. Exemple: venituri inregistrate in avans Subventiile pentru investitii sunt sume de bani obtinute cu titlu gratuit (nerambursabile i nepurtatoare de dobanda) de la bugetul statului sau din alte surse, n scopul procurarii de imobilizari sau pentru acoperirea unor cheltuieli de natura inventiilor. - decontari din operatiuni in curs de clarificare.

D. DATORIILE Definitie: Datoriile sunt resurse straine atrase de la terti pentru care unitatea trebuie sa acorde o prestatie sau un echivalent valoric. Datoriile functioneaza din momentul nasterii obligatiilor fata de terti si pana in

momentul rambursarii in cazul creditelor si imprumuturilor luate sau pana in momentul platii lor in cazul relatiilor de decontare cu furnizorii , personalul , bugetul de stat , organismele de asigurari sociale, cu asociatii. In functie de scadenta stabilita , datoriile pot fi : -pe termen scurt ( < 1 an) -pe termen mediu ( 1-5 ani) -pe termen lung (> 5 ani). 8

Scadenta = termenul de restituire a datoriilor

Clasificarea datoriilor dupa scadenta permite aprecierea gradului de solvabilitate a intreprinderii (capacitatea de a-si respecta angajamentele de plata asumate ). Sunt valabile relatiile de calcul :

( 1 ) Capital permanent = capital propriu + datorii pe termen lung si mediu + provizioane pentru riscuri si cheltuieli + venituri in avans ( > 1 an ).

( 2 ) Capital total = capital permanent + datorii pe t.s. Potrivit destinatiei lor, datoriile cuprind urmatoarele structuri: 1. Datorii financiare:

a) Imprumuturile din emisiunea de obligatiuni ( imprumuturi obligatare ) sunt imprumuturi interne sau externe divizate in parti egale , numite obligatiuni.

Definitie : Obligatiunile sunt hartii de valoare , care aduc detinatorului pentru suma data imprumut , venituri sub forma de dobanzi. Obligatiunile sunt restituibile la scadenta. La societatile pe actiuni valoarea obligatiunilor emise nu poate depasi din capitalul varsat .

b) Sumele datorate institutiilor de credit sunt sume contractate de la banci pentru acoperirea unor necesitati financiare temporare (investitii sau cheltuieli curente ) . Creditele sunt purtatoare de dobanda ,se restituie la scadenta , ele putand fi acordate pe termen scurt , mediu sau lung. 2. Datorii comerciale. Aceste datorii se creeaza in cadrul relatiilor de decontare cu furnizorii pentru aprovizionari de bunuri economice. Pot lua urmatoarele forme: a) Avansuri incasate in contul comenzilor (clienti-creditori) sume incasate inainte de efectuarea livrarilor de bunuri ,executarea de servicii sau lucrari de la clienti . b) Furnizori desemneaza datoriile din aprovizionari de bunuri sau de lucrari si servicii primite (conform facturii ) care s-au cumparat pe credit.

Ex : 1. Primeste bunuri, lucrari, servicii (apare datoria ) Client Furnizori

2. Plateste (se stinge datoria)

Cand are intreprinderea , in calitate de client, o datorie fata de furnizorii sai ? Datoria apare atunci cand intreprinderea primeste de la furnizori bunuri, lucrari sau servicii fara a achita imediat contravaloarea acestora (momentul 1 ). Diminuarea sau stingerea obligatiei fata de furnizori va avea loc odata cu plata (momentul 2 ). c) Efectele de plata (efecte de comert de platit ) = datoriile pe credit a caror stingere se face pe baza de efecte comerciale : cambia, biletul la ordin. 3. O categorie distincta de datorii : a) Sume datorate societatii din cadrul grupului. b) Sume datorate privind interesele de participare = datorii catre societati din cadrul grupului si care detin interese de participare ( inclusiv dobanzile ). 4. Datoriile salariale sunt reprezentate de datoriile agentilor economici fata de

salariati pentru salariile aferente muncii prestate de acestia, ajutoare materiale, salarii neridicate etc. 5. Datoriile sociale sunt obligatii ale agentului economic fata de bugetul asigurarilor sociale de stat : - contributia la asigurarile sociale ; - contributia la fondul de sanatate ;}se calculeaza in procente aplicate asupra - contributia unitatii la fondul de somaj ; castigului brut.

La acestea se adauga si contributiile salariatilor pentru : - pensia suplimentara ; - fondul de somaj ; - fondul de sanatate etc.

10

6. Datoriile fiscale reprezinta datorii fata de bugetul de stat si alte organisme publice, privind : - impozitul pe profit datorat pentru profitul realizat : Impozitul = 16 % x Profitul impozabil. - taxa pe valoarea adaugata ( T.V.A.)- este un impozit de consum: T.V.A. de plata la bugetul de stat = T.V.A. colectata T.V.A. deductibila unde: * T.V.A deductibila se plateste de catre agentul economic cumparator, odata cu plata facturilor pentru aprovizionare; * T.V.A. colectata se incaseaza de catre agentul economic odata cu incasarea facturilor sau numerarului din vanzari. - accizele taxa speciala de consum ; - impozitul pe salarii etc. 7. Datoriile fata de actionari sau asociati dividende de plata etc. 8. Creditorii diversi cuprind alte datorii diverse fata de terti, din afara intreprinderii, cum ar fi cele privind achizitionarea titlurilor de plasament ( actiuni, obligatiuni ), sume incasate si necuvenite etc. se refera la capitalul de rambursat,

11

CAP.2. SELECTAREA SURSELOR STRINE DE FINANARE Sursele strine de finanare sunt datorii pe termen scurt (mai puin de 1 an), mediu (durata de finanare este de pana la 5 ani) i lung (mai mare de 5 ani) ce imbraca forma resurselor furnizate de terte persoane in raport cu subiectul drept. Sursele straine pot fi grupate in: Datorii fata de terti (pasive stabile sau surse atarase temporar in circuitul economic al agentului economic) ; Provizoare si ajustari privind deprecierea activelor; Surse imprumutate pe termen scurt; Surse imprumutate pe termen mediu sau lung.

2.1. SELECTAREA SURSELOR STRAINE DE FINANTARE DUPA NATURA SI SCADENTA

Sursele straine au character rambursabil si sunt de regula purtatoare de dobanzi,asgurand finantarea temporara a intreprinderii. Aceasta inbraca de regula forma datoriilor. Datoriile reprezinta resurse straine atrase de unitatea patrimonial ape o perioada mai mare sau mai mica. Datoriile se pot clasa dupa mai multe criterii. Dupa perioada in care trebuie sa fie ramb ursate,datoriile pot fi pe termen scurt si pe termen lung. Datoriile pe termen scurt reprezinta sume ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an (creditul commercial,creditul bancar pe termen scurt). Datori pe termen lung reprezinta sume ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an. Majoritatea datoriilor sunt purtatoare de dobanzi.

Surse straine de finantare a afacerii sunt: creditul bancar (pe termen lung, mediu sis curt),imprumutul obligatar,leasing-ul, alte datorii pe termen scurt.

12

2.2.

CREDITUL BANCAR

Creditul este operatiunea prin care se pot obtine resurs, in in schimbul unei promisuni de rambursare in viitor.

Rambursarea creditului se face esalonat si este insotita de plata unei dobanzi.

Dobanda este suma de ban ice remunereaza pe imprumutator.

In relatia de creditare sunt implicate doua parti principala: -Imprumutatorul (instituitia financiara ) care poarta denumirea de credit -Imprumutatul, adica debitorul. Partile implicate,tipul de instrumente utilizate si conditiile in care creditul este acceptat sunt foarte diverse si intr-o continua evolutie. In momentul acordarii unui credit, instituitiile financiare (in principal bancilr) iau in considerare si existenta unor posibile riscuri. In raporturile de credit, riscurile probabil sunt: -riscul de nerambursare; -riscul de imobilizare Riscul de nerambursare consta in probabilitatea intarzierii platii sau a incapacitatii de plata datorita diferitelor conjuncture nefavorabile la un moment dat pentru debitori.

Ca urmare, banca va proceda mai inainte de acordarea creditului la o analiza atenta a posibilitatilor reale pe care le are debitorul sub diverse aspecte: -umane (competenta, moralitate); -economice (situatia internationala, nationala, cadrul professional); -financiare (situatia financiara a debitorului, gradul de indatorare existent la momentul solicitarii creditului, capacitatea de rambursare); -juridice (forma juridica, legaturile juridice cu alte intreprinderi in cazul in care debitorul este o persoana juridical).

Prevenirea riscului este strict legata de procedurile de garantare a imprumutului. Pentru anumite tipuri de credite sunt solicitate si garantii materiale.

13

Riscul de imobilizare apare la banca in situatia in care aceasta nu reuseste sa gestioneze correct depozitele pe care le constituie si creditele pe care le acorda. Rezulta necesitatea ca banca sa-si intareasca pozitia sa de creditor pe piata in scopul unei ferme gestiuni a fondurilor ce ii sunt incredintate. Acest lucru se realizeaza prin solicitarea si obtinerea de garantii personale si reale. Garantia personala este un angajament pe care si-l ia o terta persoana (numita si girant) de a plati in locul debitorului in cazul in care la un moment dat acesta se afla in incapacitate de plata. Garantiile reale cuprind: - retinerea; - gajul; - ipoteca; - privilegiul. Dreptul de retinere asigura creditorului posibilitatea de a retine un bun corporal apartinand debitorului, atat timp cat el nu a fost achitat in intregime, in anumite conditii: bunul detinut de creditor sa aiba legatura cu creanta, iar aceasta sa fie certa si exigibila. Gajarea este actul prin care debitorul remite creditorului un bun in garantia creditului. Ipoteca este actul prin care debitorul acorda crefitorului dreptul asupra unui imobil, fara deposedare si cu publicitate. Aceasta poate fi legala (prevazuta de lege), convenita (consimtita prin contract) si judiciara (acordata de organelle judecatoresti). Privilegiul este dreptul pe care il acorda legea unor creditori de a fi mai intai platiti atunci cand dispune de o garantie asupra unei parti sau asupra intregii averi a debitorului. In momentul in care agentul economic solicita un credit de la o institutie financiara trebuie sa aiba in vedere si durata pe care se acorda aceasta. In functie de termenul de rambursare se diferentiaza o serie de tipuri de credite: -credite pe termen foarte scurt (24 de ore, termen practicat intre banci pe pietele monetare); -credite pe termen scurt (ca de exemplu creditul de consum): -credite pe termen mijlociu si lung (pe o perioada de peste 5 ani). Dobanda este o caracteristica esentiala a ceditului. Aceasta este mentionata expres in contractul de creditare si poate sa fie fixa sau variabila. Dobanda fixa presupune pastrarea nivelului ratei dobanzii convenit la acordarea creditului pe toata perioada de rambursare a acestuia, indifferent de evolutia ce se va inregistra pe piata nationala sau internationala monetara. Dobanda variabila presupune modificarea periodica a ratelor de dobanda (de regula semestriala) in functie de nevelul dobanzii pe piata. 14

Ca modalitate de calcul, dobanda se poate determina ca bobanga simpla si ca dobanda compusa.

Formulele de calcul sunt urmatoarele: Dobanda simpla: D = C * d * n, Unde: D=dobanda d=procentul de dobanda cu care se acorda creditul n=perooada de timp pe care se acorda cretitul

Dobanda compusa: n D = C (1+d) - C , Unde: D= dobanda d=rata de dobanda cu care se acorda creditul; n=perioada de timp pe care se acorda creditul. 1. Datorii fa de terti (pasivele stabile) Rezulta din relatiile contractuale ale societatii cu tertii sau cu statul. Sunt surse gratuite atrase temporar pt.finantarea activitatii de exploatare. Provin din decalajul favorabil de plati mai mare decat decalajul nefavorabil de incasari. Sunt luate in calcul la valoarea cea mai mica din perioada de timp analizata;

2. Surse de finantare imprumutate In completarea surselor proprii si atrase.intreprinderea apeleaza la sursele imprumutate. In functie de perioada de timp si de natura utilizarilor pentru care s-a identificat nevoia de surse straine, acestea pot fi imprumutate pe termen scurt sau lung. Pentru acoperirea nevoilor temporare de surse de finantare intreprinderea apeleaza la credite bancare de trezorerie sau de scont. Determinarea creditelor de trezorerie se face comform planului de trezorerie intocmit la inceputul fiecarui trimestru. 15

Surse imprumutate pe termen scurt

Deficitul de trezorerie reprezinta nivelul noilor credite pe care agentul economic le va solicita in trimestrul respectiv .Excedentul de trezorerie reprezinta volumul creditelor ce urmeaza a se rambursa in trimestru urmator. Nivelul creditelor de trezorerie pentru un trimestu se determina potrivit formulei;

Credite De trezorerie

= sold initial al trimestrului ( sold final al trimestrului precedent)

+ deficit de - excedent de trezorerie trezorerie

Dobanda = credit x Simpla

procent

perioada de creditare dobanda

Nr luni acordate credit Perioada de creditare = ----------------------12

Surse imprumutate pe termen lung

Cele mai mari solicitari de fonduri din afara agentului economic sunt generate de activitatiile de investitii. Pentru acoperirea nevoilor de resurse pe termen lung firmele se adreseaza: - Sistemului bancar, in vederea obtinerii creditelor pe termen mediu si lung; - Pietei de capital, prin vanzarea de obligatiuni.

3.2. Leasing ( credit- bail ) Leasingul este o form special de ncheiere a bunurilor imobiliare (sau mobiliare), prin care chiriaul exercit posesiunea asupra bunului nchiriat, ntimp ce finanarea achiziiei acestuia este fcut de ctre societatea de leasing.Societatea de leasing rmne proprietar a bunului pn la scadena contractului. Acesta se ncheie, n general pe o perioad lung de timp ( aproximativ70-80% din durata de via economic a bunului achiziionat prin acest sistem),dar se poate conveni i asupra unei 16

durate mai scurte. n schimbul obinerii avantajelor legate de posesiunea bunului achiziionat prin sistemul de leasing, firma pltete societii de leasing o chirie care cuprinde: - amortizarea bunului; - dobnzile aferente fondurilor avansate de societatea de leasing pentru cumprarea bunului respectiv; - marja de profit a societii de leasing. Pe durata contractului, la nivelul firmei care a achiziionat un bun n leasing, chiria se nregistreaz ca o cheltuial de exploatare, iar la nchirierea acestuia valoarea rezidual se nregistreaz la active.

17

BIBLIOGRAFIE:

1. Mihai Toma, Petre Brezeanu, Finane i gestiune financiar. Aplicaii practice, Editura Economic,Bucureti, 1996; 2. Manual Finanarea Afacerii, clasa a XII-a, Editura Oscar Print, 2005

18