Sunteți pe pagina 1din 31
Finalit ăţ ile educa ţ iei

Finalităţile

educaţiei

Finalit ăţ ile educa ţ iei
Definirea conceptului de finalitate educa ţ ional ă • Finalitatile circumscriu modelul de personalitate pe

Definirea conceptului de finalitate educaţională

• Finalitatile circumscriu modelul de personalitate pe care educatia urmeaza sa-l formeze.

• Ele se diferentiaza si integreaza intr-un tot unitar in functie de cerintele sociale si descifrarea mecanismului psihologic al invatarii umane.

• Formularea lor poate fi preponderent sociala sau psihologica, in functie de accentul ce se pune pe unii sau altii dintre factorii implicati in aceasta operatie.

sau psihologica, in functie de accentul ce se pune pe unii sau altii dintre factorii implicati
sau psihologica, in functie de accentul ce se pune pe unii sau altii dintre factorii implicati
• Finalit ăţ ile educa ţ iei sunt previziuni cu privire la modul de realizare

• Finalităţile educaţiei sunt previziuni cu privire la modul de realizare a educaţiei , într-un anumit interval de timp .

• Ele se constituie intr-un sistem cu o functionalitate interna bine conturata, avand rol director si reglator pentru actiunea educationala.

• Oferă posibilitatea abordării curriculare a sistemului şi procesului de invatamant.

actiunea educationala. • Ofer ă posibilitatea abord ă rii curriculare a sistemului ş i procesului de
Finalit ăţ ile educa ţ iei sunt orient ă ri valorice asumate la nivel de

Finalităţile educaţiei sunt orientări valorice asumate la nivel de politică a educaţiei, în vederea realizării activităţii de formare-

dezvoltare

a personalităţii;

După S. Cristea sunt:

• Finalităţi macrostructurale :idealul şi scopurile; • Finalităţi microstructurale: obiective generale, specifice şi operaţionale);

:idealul ş i scopurile; • Finalit ăţ i microstructurale : obiective generale, specifice ş i opera
Structura finalit ăţ ilor educa ţ iei (I.Nicola) Concep ţ ia despre om Concep ţ

Structura finalităţilor educaţiei (I.Nicola)

Concepţia despre om

Concepţia despre societate

Concepţia despre cunoaştere

Idealul educaţional

Scopurile educaţiei

societate Concep ţ ia despre cunoa ş tere Idealul educa ţ ional Scopurile educa ţ iei

Obiectivele

educaţionale

Modelul global al finalitatilor educatiei (S.Cristea) I.Nivelul finalitatilor de sistem - macrostructurale: 1.Idealul

Modelul global al finalitatilor educatiei (S.Cristea)

I.Nivelul finalitatilor de sistem - macrostructurale:

1.Idealul educatiei =

tipul de personalitate proiectat de

societate pe termen lung; 2.Scopurile educatiei = linii strategice de dezvoltare a educatiei pe termen mediu si lung;

II.Nivelul finalitatilor de proces – microstructurale:

1.Obiectivele generale :

la nivel normativ-global (invatarea

inovatoare) si la nivel normativ-aplicativ(criteriile de elaborare a planului de invatamant); 2.Obiectivele specifice/intermediare: obiective psihologice (afective, cognitive si psihomotorii) ,obiective cadru si de referinta(pe nivele, cicluri, ani scolari, arii curiculare si discipline de invatamant);

3.Obiective concrete/operationale: la nivelul unui grup de lectii sau al unei singure lectii.

discipline de invatamant); 3.Obiective concrete/operationale: la nivelul unui grup de lectii sau al unei singure lectii.
Idealul educational • Reprezint ă tipul de personalitate proiectat de societate pe termen lung; •

Idealul educational

• Reprezintă tipul de personalitate proiectat de societate pe termen lung;

• Continutul idealului este prin excelenta social, incluzand cerintele fundamentale ale societatii fata de actiunea educationala.

• Idealul reflecta, deci, in esenta sa, finalitatea acestei actiuni orientata in directia realizarii unui cvasiechilibru intre ceea ce pretinde societatea si ceea ce poate realiza actiunea educationala

• Prin idealul educativ se proiecteaza si se anticipeaza nevoile sociale obiective ale societatii, precum si aspiratiile ei in ceea ce priveste desfasurarea si finalitatea actiunii educationale.

ale societatii, precum si aspiratiile ei in ceea ce priveste desfasurarea si finalitatea actiunii educationale.
ale societatii, precum si aspiratiile ei in ceea ce priveste desfasurarea si finalitatea actiunii educationale.
Caracteristicile idealului educa ţ ional 1. caracter istoric , raportat la evolu ţ ia istoric

Caracteristicile idealului educaţional

1. caracter istoric, raportat la evoluţia istorică a societăţii;

2. caracter abstract deoarece nu este tangibil,

3. caracter prospectiv deoarece presupune o serie de previziuni educaţionale pentru 1-3 decenii,

4. caracter strategic incluzănd o abordare globală şi inovatoare a problemelor educaţionale,

5. caracter politic, reflectând interese sociale de maximă generalitate)

a problemelor educa ţ ionale, 5. caracter politic , reflectând interese sociale de maxim ă generalitate)
a problemelor educa ţ ionale, 5. caracter politic , reflectând interese sociale de maxim ă generalitate)
Dimensiunile idealului educa ţ ional • Dimensiunea sociala - v izeaza tendinta generala de dezvoltare

Dimensiunile idealului educaţional

Dimensiunea sociala - vizeaza tendinta generala de dezvoltare a acelei societati cu trasaturile definitorii pe care le incumba. Idealul trebuie sa fie in concordanta cu aceasta tendinta si sa o anticipeze prin orientarea pe care urmeaza s-o imprime actiunii educationale.

Dimensiunea psihologica - se refera la tipul de

personalitate pe care societatea il reclama pentru a raspunde nevoilor ei. Acest tip presupune « stabilirea » unei configuratii de trasaturi necesare pentru toti sau pentru majoritatea membrilor acelei societati.

Dimensiunea pedagogica - se refera la

posibilitatile de care dispune sau cu care va trebui sa fie investita actiunea educationala pentru a putea transpune in practica acest ideal.

dispune sau cu care va trebui sa fie investita actiunea educationala pentru a putea transpune in
dispune sau cu care va trebui sa fie investita actiunea educationala pentru a putea transpune in
Perspectiva istorica asupra idealului educational În Atena , idealul educativ era exprimat in ideea dezvoltarii

Perspectiva istorica asupra idealului educational

În Atena, idealul educativ era exprimat in ideea dezvoltarii armonioase (kalokagathia). In Sparta, idealul educativ era dominat de spiritul militar. Evului Mediu ii este propriu idealul cavaleresc si idealul religios. Renasterea impune un ideal umanist, accentul punandu-se pe dezvoltarea si inflorirea personalitatii umane. Se insista cu precadere pe cunoasterea individualitatii umane, a libertatii si demnitatii sale. Epoca luminilor intregeste idealul educational impunand increderea nestramutata in puterea ratiunii umane, ca instrument de stapanire a naturii. Valorile stiintelor naturii circumscriu in masara din ce in ce mai mare continutul idealului educational.

a naturii. Valorile stiintelor naturii circumscriu in masara din ce in ce mai mare continutul idealului
a naturii. Valorile stiintelor naturii circumscriu in masara din ce in ce mai mare continutul idealului
• Introducerea si extinderea masinismului, concomitent cu adancirea diviziunii sociale a muncii, au impus, în

• Introducerea si extinderea masinismului, concomitent cu adancirea diviziunii sociale a muncii, au impus, în epoca modernă, o alta viziune asupra educatiei, concretizata intr-un alt mod de a concepe idealul educational.

• Reprezentativa din acest punct de vedere este conceptia sociologului francez Emile Durkheim, potrivit caruia educatia trebuie sa raspunda unor nevoi imediate ale mediului social.

• Idealul urmeaza sa condenseze intr-un tot unitar toate acele calitati intelectuale, fizice si morale de care trebuie sa dispuna oamenii asa cum ,,societatea ii vrea. ‘’ .

acele calitati intelectuale, fizice si morale de care trebuie sa dispuna oamenii asa cum ,,societatea ii
De reflectat Idealul educa ţ ional al societ ăţ ii române ş ti, potrivit LEN

De reflectat

Idealul educaţional al societăţii româneşti, potrivit LEN

nr.1-2011:

“Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.”

cet ăţ eneasc ă activ ă în societate, pentru incluziune social ă ş i pentru angajare
Scopurile educatiei Reprezint ă linii strategice de dezvoltare a educatiei pe termen mediu: democratizarea

Scopurile

educatiei

Reprezintă linii strategice de dezvoltare a educatiei pe termen mediu: democratizarea invatamantului, proiectarea curriculara, conducerea manageriala, descentralizarea administrativă ,informatizarea educaţiei etc. Scopul acoperă o zona mai largă de fenomene, are un caracter mai concret decat idealul şi angajeaza un lanţ de acţiuni educaţionale. Din punct de vedere structural, el se prezintă ca unitate dialectică a doua laturi, una ideală, de imaginare a operaţiilor şi rezultatelor, iar cealaltă, intenţională, de declanşare a acţiunii, în vederea realizării sale.

ş i rezultatelor, iar cealalt ă , inten ţ ional ă , de declan ş are
ş i rezultatelor, iar cealalt ă , inten ţ ional ă , de declan ş are
• Scopul este determinat de idealul educativ, iar prin acesta de conditiile istorico- sociale pe

• Scopul este determinat de idealul educativ, iar prin acesta de conditiile istorico- sociale pe fondul carora se desfasoara actiunea educationala.

• Intre idealul educativ si scopurile educative exista o stransa interdependenta. Pe de o parte, idealul determina scopurile educative, iar pe de alta parte acestea concretizeaza pe diverse planuri si la diferite niveluri prescriptiile generale ale idealului.

pe de alta parte acestea concretizeaza pe diverse planuri si la diferite niveluri prescriptiile generale ale
pe de alta parte acestea concretizeaza pe diverse planuri si la diferite niveluri prescriptiile generale ale
Caracteristici ale scopurilor educa ţ iei • Caracter practic deoarece prefigureaz ă posibilit ăţ ile

Caracteristici ale scopurilor educaţiei

• Caracter practic deoarece prefigurează posibilităţile concrete de acţiune, • Caracter strategic prin trasarea liniilor generale de inovare şi dezvoltare, • Caracter tactic şi operaţional prin stabilirea criteriile de elaborare a obiectivelor generale.

i dezvoltare, • Caracter tactic ş i opera ţ ional prin stabilirea criteriile de elaborare a
Obiectivele educa ţ ionale • Scopul si obiectivul educational sunt doua aspecte complementare. Astfel, in

Obiectivele educaţionale

• Scopul si obiectivul educational sunt doua aspecte complementare. Astfel, in timp ce scopul contureaza finalitatea in termeni generali si sintetici, obiectivul detaliaza aceasta finalitate, prescriind rezultatul actiunii din perspectiva psihologica a invatarii umane.

• În calitate

de finalităţi pedagogice microstructurale,

obiectivele educaţiei sunt angajate în proiectarea activităţilor de instruire organizate formal şi nonformal, în context şcolar, dar şi extraşcolar.

• Funcţia de bază a obiectivelor constă proiectarea curriculară a planului de învăţământ, a programelor şi manualelor şcolare, a altor materiale auxiliare, a activităţilor didactice concrete realizate de profesori.

ş i manualelor ş colare, a altor materiale auxiliare, a activit ăţ ilor didactice concrete realizate
ş i manualelor ş colare, a altor materiale auxiliare, a activit ăţ ilor didactice concrete realizate
Obiectivele generale Obiectivele generale ale educa ţ iei / instruirii sunt valabile la toate nivelurile,

Obiectivele generale

Obiectivele generale ale educaţiei / instruirii sunt valabile la toate nivelurile, treptele şi disciplinele de învăţământ.

Aceste

finalităţi microstructurale vizează două

reper valoric unitar pentru

situaţii pedagogice distincte, dar complementare:

1) stabilirea unui

realizarea procesului de învăţământ, analogic cu cel angajat de idealul educaţiei, reper valoric care

are

semnificaţia de obiectiv general al procesului

de învăţământ;

2) definitivarea

de

criteriilor de elaborare a planului

învăţământ (în calitate de document curricular

fundamental).

de elaborare a planului î n v ă ţ ă m â n t (în calitate

Obiective specifice

Sunt acele finalităţi microstructurale care definesc orientările valorice intermediare între obiectivele generale şi obiectivele

concrete. Elaborarea lor este realizată prin a obiectivelor generale.

acţiunea de specificare

Obiectivele specifice au o sferă largă de aplicare la nivelul instruirii, organizată în contextul procesului de învăţământ. Ele proiectează

realizarea şi dezvoltarea unor

pedagogic (prin diferite programe) în funcţie de:

competenţe de învăţare, angajate

a) domeniile psihologice reprezentative pentru comportamentul

personalităţii –

psihomotorii;

obiective specifice: cognitive, afective,

b) conţinuturile generale ale educaţiei – obiective specifice educaţiei:

intelectuale-morale-tehnologice-estetice-psihofizice;

c) formele generale ale educaţiei – obiective specifice educaţiei /

instruirii:

formale-nonformale-informale;

d) învăţământului primar / preşcolar, şcolar; secundar inferior, superior; universitar;

e)

nivelurile şi treptele de învăţământ – obiective specifice

conţinuturile particulare ale educaţiei / instruirii – obiective

specifice stabilite pe discipline de învăţământ; module de studiu, capitole, subcapitole, unităţi de instruire, activităţi concrete / lecţii etc.

mânt; module de studiu, capitole, subcapitole, unit ăţ i de instruire, activit ăţ i concrete /
mânt; module de studiu, capitole, subcapitole, unit ăţ i de instruire, activit ăţ i concrete /
Tipuri de obiective specifice: 1 . Obiectivele-cadru sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate

Tipuri de obiective specifice:

1. Obiectivele-cadru sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate şi complexitate. Ele se refera la formarea unor capacitaţi şi atitudini generate de specificul disciplinei şi sunt urmarite de-a lungul mai multor ani de studiu. Au o structură comuna pentru toate disciplinele aparţinand unei arii curriculare şi au rolul de a asigura coerenţa in cadrul acesteia. 2. Obiectivele de referinţa sunt obiective care specifică rezultatele asteptate ale invaţării la finalul unui an de studiu şi urmaresc progresia in formarea de capacitaţi şi achiziţia de cunoştinte ale elevului de la un an de studiu la altul.

.
.
progresia in formarea de capacita ţ i ş i achizi ţ ia de cuno ş tinte

Obiectivele operaţionale

• Sunt enunţuri cu caracter finalist ce dau sens intenţiei de a produce o schimbare în structura personalităţii elevului, ca urmare a implicării lui într-o activitate instructiv-educativă.

Operaţionalizarea obiectivelor – trecerea de la

nivelul finalităţilor macrostructurale la cel al finalităţilor microstructurale prin derivare sau specificarea criteriilor pe baza cărora un obiectiv devine operaţional.

ilor microstructurale prin derivare sau specificarea criteriilor pe baza c ă rora un obiectiv devine opera
ilor microstructurale prin derivare sau specificarea criteriilor pe baza c ă rora un obiectiv devine opera
În literatura de specialitate sunt men ţ ionate 2 criterii de opera ţ ionalizare: a.

În literatura de specialitate sunt menţionate 2 criterii de operaţionalizare:

a. Performanţa – nivelul de realizare al unei sarcini de învăţare se bazează pe respectarea a trei criterii ( R.F.Mager):

1. specificarea comportamentului final,

2. descrierea condiţiilor de realizare,

3. specificarea nivelului minim de reuşită.

Ex.: elevul trebuie să identifice într-un interval de 5 minute cel puţin 3 substantive din textul dat b. Competenţa – capacitate întelectuală ce dispune de posibilităţi multiple de transfer şi aplicabilitate în operarea cu conţinuturi diverse; realizabilă pe intervale mai mari de timp, accentuează caracterul formativ al procesului de învăţământ.

Ex.: dezvoltarea capacităţilor de analiză şi sinteză a gândirii elevilor.

de înv ăţă mânt. • Ex.: dezvoltarea capacit ăţ ilor de analiz ă ş i sintez
de înv ăţă mânt. • Ex.: dezvoltarea capacit ăţ ilor de analiz ă ş i sintez
Cerin ţ e pentru formularea corect ă a obiectivelor opera ţ ionale : – nu

Cerinţe pentru formularea corectă a obiectivelor operaţionale :

– nu descriu activitatea cadrului didactic ci ceea ce trebuie să facă în mod concret elevul,
– formularea obiectivului trebuie realizată pe înţelesul elevilor,
– un obiectiv cuprinde o singură sarcină didactică,
– obiectivele se structurează logic pe parcursul lecţiei,
– sarcinile de învăţare formulate prin obiective trebuie să fie accesibile elevilor,
– obiectivele trebuie formulate în mod concis, evitându-se redundanţa,
– obiectivele trebuie să includă şi condiţiile de realizare a sarcinii precum şi criteriile de reuşită.

obiectivele trebuie s ă includ ă ş i condi ţ iile de realizare a sarcinii precum
obiectivele trebuie s ă includ ă ş i condi ţ iile de realizare a sarcinii precum
OBIECTIVE OBIECTIVE Sarcina sau ac ţ iunea observabil ă Condi ţ ii sau context StandardStandard

OBIECTIVEOBIECTIVE

Sarcina sau ac ţ iunea observabil ă

Sarcina sau acţiunea observabilă

Sarcina sau ac ţ iunea observabil ă

Condiţii sau context

sau ac ţ iunea observabil ă Condi ţ ii sau context StandardStandard sasauu ninivveelluull dede
Taxonomia obiectivelor reprezint ă oclasificare a acestora dupa unul sau mai multe criterii/principii. Ex:

Taxonomia obiectivelor reprezintă oclasificare a acestora dupa unul sau mai multe criterii/principii.

Ex: clasificarea ierarhică a obiectivelor ( B.S. Bloom)

• Taxonomia se raportează la 2 dimensiuni:

• una de conţinut ( domeniul afectiv, cognitiv, psihomotor);

• una de diferenţiere şi ordonare a proceselor psihice împlicate în funcţie de gradul lor de complexitate;

• una de diferen ţ iere ş i ordonare a proceselor psihice împlicate în func ţ
TAXONOMIA OBIECTIVELOR Domeniul psihomotor (Simpson) REAC Ţ IE COMPLEX Ă AUTOMATISM REAC Ţ IE DIRIJAT

TAXONOMIA OBIECTIVELOR

Domeniul

psihomotor

(Simpson)

REACŢIE

COMPLEXĂ

AUTOMATISM

REACŢIE

DIRIJATĂ

DISPOZIŢIE

PERCEPERE

Domeniul

cognitiv

(Bloom)

EVALUARE

SINTEZĂ

ANALIZĂ

APLICARE

ÎNŢELEGERE

CUNOAŞTERE

Domeniul

afectiv

(Krathwohl)

CARACTERIZARE

ORGANIZARE

VALORIZARE

REACŢIE

RECEPTARE

CUNOA Ş TERE Domeniul afectiv (Krathwohl) CARACTERIZARE ORGANIZARE VALORIZARE REAC Ţ IE RECEPTARE
Func ţ iile obiectivelor opera ţ ionale • Func ţ ie de orientare valoric ă

Funcţiile obiectivelor operaţionale

• Funcţie de orientare valorică a procesului de învăţământ – aspiraţii sociale;

• Funcţie de evaluare a rezultatelor şcolare şi a activităţii elevilor;

• Funcţie de reglare a procesului de învăţământ;

• Funcţie de anticipare a rezultatelor şcolare.

• Func ţ ie de reglare a procesului de înv ăţă mânt; • Func ţ ie
Competen ţ ele Conform LEN nr 1/2011 competen ţ ele sunt în ţ elese ca

Competenţele

Conform LEN nr 1/2011 competenţele sunt înţelese ca un ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi/abilităţi şi aptitudini, necesare pentru:

a) împlinirea şi dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viaţă, conform intereselor şi aspiraţiilor fiecăruia şi dorinţei de a învăţa pe tot parcursul vieţii;

b) integrarea socială şi participarea cetăţenească activă în societate;

c) ocuparea unui loc de muncă şi participarea la funcţionarea şi dezvoltarea unei economii durabile;

d) formarea unei concepţii de viaţă, bazate pe valorile umaniste şi ştiinţifice, pe cultura naţională şi universală şi pe stimularea dialogului intercultural;

e)

drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;

educarea în spiritul demnităţii, toleranţei şi respectării

f)
f)

cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă

de valorile moral-civice şiarespectului pentru natură şi mediul înconjurător natural, social şi cultural.

de valorile moral-civice ş iarespectului pentru natur ă ş i mediul înconjur ă tor natural, social
In Legea educa ţ iei na ţ ionale , la articolul 68, se precizeaza: (1)

In Legea educaţiei naţionale, la articolul 68, se precizeaza:

(1) Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe 8 domenii de competenţe cheie care determină

profilul de formare al elevului:

a) competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul minorităţilor naţionale;
b) competenţe de comunicare în limbi străine;
c) competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie;
d) competenţe digitale, de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere;
e) competenţe sociale şi civice;
f) competenţe antreprenoriale;
g) competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală;
h) competenţa de a învăţa să înveţi.

g) competen ţ e de sensibilizare ş i de expresie cultural ă ; h) competen ţ
g) competen ţ e de sensibilizare ş i de expresie cultural ă ; h) competen ţ
Competen ţ ele cheie • Competen ţ ele cheie reprezint ă un pachet transferabil ş

Competenţele cheie

Competenţele cheie reprezintă un pachet transferabil şi multifuncţional de cunoştinţe, aptitudini şi atitudini, necesar tuturor indivizilor, în vederea dezvoltării personale şi a incluziunii lor sociale şi profesionale.

• Ele ar trebui să fie dobândite până la sfârşitul învăţământului obligatoriu, pentru a funcţiona ca bază a activităţilor ulterioare de învăţare/formare.

• Competenţele cheie sunt esenţiale pentru:

dezvoltarea personală de-a lungul întregii vieţi (capital cultural), incluziunea socială şi cetăţenia activă (capital social), ocupare şi dezvoltare profesională (capital uman).

social ă ş i cet ăţ enia activ ă (capital social), ocupare ş i dezvoltare profesional
social ă ş i cet ăţ enia activ ă (capital social), ocupare ş i dezvoltare profesional
Competen ţ ele cheie : au un caracter transversal ; sunt transferabile (în contexte noi);

Competenţele cheie:

au un caracter transversal; sunt transferabile (în contexte noi); sunt multifuncţionale (pot fi utilizate pentru a atinge mai multe obiective sau pentru a realiza mai multe sarcini simultan); reprezintă o precondiţie a unei dezvoltări personale adecvate şi a unui parcurs educaţional şi de formare eficient.

precondi ţ ie a unei dezvolt ă ri personale adecvate ş i a unui parcurs educa

VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIA ACORDATĂ!

SĂ VĂ BUCURAŢI DE O ZI FRUMOASĂ!

V Ă MUL Ţ UMESC PENTRU ATEN Ţ IA ACORDAT Ă ! S Ă V Ă
V Ă MUL Ţ UMESC PENTRU ATEN Ţ IA ACORDAT Ă ! S Ă V Ă