Sunteți pe pagina 1din 1

Reguli de folosire a articolului hotrt Articolul hotrt enclitic are rolul de a arta c obiectul pe lng care st este cunoscut

vorbitorilor. Se consider c un substantiv este articulat cu articolul hotrt n urmtoarele situaii: a) cnd substantivul este nsoit de un atribut: orarul colii. b) cnd substantivul denumete un obiect cunoscut pentru vorbitor: Bunica ne spune poveti. Denumesc obiecte unice substantivele referitoare la gradele de rudenie (mama, bunica), fenomene ale naturii (soarele apune de vreme), senzaii i sentimente (foamea i setea i chinuiau). c) cnd substantivul denumte un obiect care indic specia (cinele este prietenul omului). d) cnd substantivul denumte un obiect care a mai fost amintit n cursul vorbirii (x locuiete ntr-o cas nou. Casa are parter i etaj). n folosirea articolului hotrt pot fi semnate unele greeli. De exemplu sunt rspndite, dar nu i corecte, formele oulele (pentru N:A. Plural) i oulelor (pentru G.D. plural), ale substantivului de genul neutru ou. Pluralul acestui substantiv este ou, iar formele articulate corecte sunt pentru N.A., oule iar pentru G.D. oulelor. n limba romn de astzi sunt admise pronunri de felul elevu, omu, etc., forme n care funcia de articol hotrt a fost preluat de vocala precedent -u. La numele de rudenie puternic individualizate avem frecvent cte dou articole, unul proclitic, cu form masculin de G.-D. (tatlui), iar cellalt enclitic, cu form feminin de N.AC.: lui tata, lui nenea. Tiparul de articulare dubl este mult extins n registrul neliniar actual al limbii: lui naa, lu efa, etc. ______________________
Gramatica limbii romne, vol. I, ediia a II-a revzut i adugit, Bucureti, Editura Academica, 1996, p. 97. Liviu Groza, Cteva reguli de folosire a articolului, n rev. Limba i literatura romn, Bucureti, anul 2004, nr.2, p.9-10. Ibidem, p.10. Gabriela Pan Dindelegean, op. cit., p.59.