P. 1
Curs REI ID Contabilitate Portal ASE 2012

Curs REI ID Contabilitate Portal ASE 2012

|Views: 131|Likes:
Published by Neagu Ana Maria

More info:

Published by: Neagu Ana Maria on May 27, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/17/2013

pdf

text

original

Sections

  • 3.1.1.Delimitări privind conținutul raportării financiare cu scop general
  • 3.1.2.Delimitări privind poziţia financiară a întreprinderii
  • 3.1.3.Bilanţul contabil întocmit conform OMFP 3055/2009
  • 3.2.1.Delimitări privind performanţa financiară a întreprinderii
  • 3.2.2.Contul de profit şi pierdere întocmit conform OMFP 3055/2009
  • 4)Alte venituri din exploatare:
  • 5.1.Contul și regulile lui de funcționare
  • 5.2.Logica planului de conturi
  • 5.3.Etapele ciclului contabil şi logica partidei duble
  • 6.1.Utilitatea documentelor justificative
  • 6.2.Conținutul documentelor justificative
  • 6.3.Modul de întocmire și corectare a documentelor justificative
  • 6.4.Reconstituiri de documente justificative
  • 6.5.Arhivarea și păstrarea documentelor justificative
  • 6.6.Registrele contabile
  • 6.7. Formele de organizare a contabilităţii

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI FACULTATEA DE RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE ANUL 1, ID

CONTABILITATE
SUPORT DE CURS

TITULAR DE CURS: Lector.univ.dr.Ștefan Bunea Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică

București, 2012

Cuprinsul cursului: Capitolul 1: Obiectivul raportării financiare cu scop general. Utilizatorii situațiilor financiare și nevoile lor informaționale. Capitolul 2: Cadrul legal al raportării financiare în România. Responsabilități privind raportarea financiară. Capitolul 3: Oferta de informație contabilă 3.1.Bilanțul contabil și analiza poziției financiare a întreprinderii 3.2.Contul de profit și pierdere și analiza performanței financiare a întreprinderii 3.3.Situația fluxurilor de trezorerie și analiza lichidității întreprinderii 3.4.Scurte comentarii privind utilitatea situației variațiilor capitalurilor proprii și a notelor la situațiile financiare. Capitolul 4: Efectele tranzacţiilor şi evenimentelor asupra situaţiilor financiare. Ecuaţia contabilă fundamentală. Capitolul 5: Contul și ciclul contabil Capitolul 6: Documentele justificative. Registrele contabile și formele de organizare a contabilității. Capitolul 7:Recunoașterea/derecunoașterea, evaluarea și prezentarea în situațiile financiare a efectelor tranzacțiilor și evenimentelor din viața întreprinderii. Lucrare practică monografică.

Capitolul 1: Obiectivul raportării financiare cu scop general. Utilizatorii situațiilor financiare și nevoile lor informaționale. Obiectivul raportării financiare cu scop general este acela de a oferi informații financiare cu privire la entitatea raportoare care să fie utile pentru investitorii existenți și potențiali, împrumutătorii și alți creditori în deciziile pe care aceștia le iau cu privire la oferirea de resurse entității. Lista utilizatorilor situațiilor financiare ale unei entități raportoare este destul de largă. În ea se regăsesc toți cei care la un anumit moment au un interes care privește entitatea în cauză. De exemplu, partenerii comerciali, băncile, societățile de leasing, salariații etc. au se află în relații contractuale cu entitatea și manifestă, de regulă, un interes pe termen lung în ceea ce privește poziția financiară și performanța acesteia. Nu trebuie uitați investitorii. Ei sunt proprietarii entității și sunt, evident, cei mai interesați de soarta acesteia. Dacă entitatea se finanțează prin apel la piața bursieră, ea va fi obligată să facă publice situațiile financiare care să răspundă exigențelor impuse de autoritatea care reglementează funcționarea pieței. Un utilizator important este, mai ales în mediul românesc, autoritatea fiscală. Instanțele de judecată pot solicita ca mijloc de probă pentru soluționarea unui litigiu situațiile financiare ale unei entități sau un raport de expertiză contabilă judiciară elaborat de un expert contabil. Colectivitățile locale, organizațiile ecologiste pot manifesta și ele un interes. Și lista poate continua. Se consideră că investitorii existenți și potențiali, împrumutătorii și alți creditori sunt principalii vizați de raportarea financiară cu scop general. Acest lucru se explică prin faptul că o mare parte a investitorilor și creditorilor nu pot solicita entităților raportoare să le ofere informațiile direct lor și, prin urmare, trebuie să se bazeze pe rapoartele financiare cu scop general pentru o mare parte din informațiile care le sunt necesare. Raportarea financiară cu scop general este menită să satisfacă, în principal, nevoile comune de informare ale utilizatorilor. Totuși, unii utilizatori au nevoi și dorințe informaționale diferite. Totuși, axarea pe nevoile informaționale comune nu trebuie să împiedice entitatea raportoare să includă informații suplimentare care sunt deosebit de utile pentru o anumită subcategorie a utilizatorilor principali. Rapoartele financiare cu scop general nu sunt menite să indice valoarea unei entități raportoare. În schimb, ele oferă informații care să ajute investitorii existenți și potențiali, împrumutătorii și alți creditori să estimeze valoarea entității raportoare. În realitate, unii utilizatori sunt mai informați decât alții. Vorbim în acest context de asimetrie informațională. Să identificăm în cele ce urmează, nevoile de informare ale utilizatorilor la acre am făcut referire mai sus. Finanţatorii întreprinderii: a)Investitorii existenți şi potenţiali. Aceştia sunt interesaţi de informaţii precum: -capacitatea întreprinderii de a realiza câştiguri viitoare; -dividendele distribuite de întreprindere; -riscul asociat investiţiei; -modul de remunerare al managerilor;

-rezultatul net pe acţiune; -cotaţiile acţiunii pe diferite pieţe de capital, etc. b)împrumutătorii de fonduri. Împrumutătorii de fonduri sunt băncile, obligatarii, societățile de leasing, statul etc. În cazul unui împrumut obligatar, obligatarii sunt interesaţi să cunoască informaţii precum: -randamentul şi riscul asociat unei obligaţiuni; -cotaţiile obligaţiunilor; -gradul de îndatorare a întreprinderii; -posibilitatea de conversie a obligațiunilor în acțiuni; -lichiditatea întreprinderii, etc; Băncile sunt interesaţi de obicei să cunoască informaţii despre: -capacitatea de rambursare a împrumuturilor; -lichiditatea întreprinderii; -rentabilitatea întreprinderii; -modul de finanţare a imobilizărilor; -structura financiară a întreprinderii; -garanţiile pe care le poate oferi întreprinderea, etc. Societățile de leasing au, în mare, nevoi de informare asemănătoare băncilor. Statul poate finanţa întreprinderea prin acordarea de subvenţii pentru investiţii sau de subvenţii de exploatare. Necesarul acestor subvenţii este stabilit prin analize în cadrul cărora informaţia contabilă ocupă un loc privilegiat. c)alți creditori De exemplu, cei mai reprezentativi sunt furnizorii. Aceştia sunt interesaţi să cunoască în ce măsură societatea debitoare va fi capabilă să îşi îndeplinească obligaţiile contractuale. Furnizorii finanţează întreprinderea prin creditul acordat pe perioada cuprinsă între momentul achiziţiei de bunuri, primirii de lucrări şi servicii şi momentul achitării acestora (creditul comercial). d)alți utilizatori (i)Clienţii Aceştia sunt interesaţi să obţină informaţii privind continuitatea activităţii întreprinderii ca o garanţie a continuării contractelor încheiate. Interesul lor vizează deasemenea politica de preţuri şi şi de servicii (întreţinere şi reparaţii, de exemplu) etc. (ii)Partenerii sociali Aceştia sunt reprezentaţi de salariaţi şi de sindicate. Salariaţii sunt interesaţi să cunoască informaţii privind: -mărimea şi modul de utilizare a profitului; -informaţii privind performanţele sectoriale (extinderea sau restrângerea de activităţi); -continuarea activităţii întreprinderii ca o garanţie a conservării locurilor de muncă; -investiţiile pe care întreprinderea le face în pregătirea şi perfecţionarea profesională a salariaţilor etc.

entitatea nu publică numărul de facturi emise în cursul anului în relațiile cu clienții ci raportează cifra de afaceri (valoarea vânzărilor către clienți. şi statisticieni. responsabili de sintezele macroeconomice şi previziunile la nivel naţional. etc. Unele informații nu se fac publice deoarece sunt puțin relevante pentru utilizatori iar volumul lor mare ar face foarte densă și greoaie raportarea externă. Nu se publică registrele contabile. cât este costul capitalului fix. fără TVA) în contul de profit și pierderi și valoarea sumelor rămase de încasat de la clienți la data de raportare (creanța clienți) în bilanț. Spre exemplu. etc. foarte important: managementul entității. care sunt costurile salariale. de investiţii şi de finanţare pentru fundamentarea deciziilor lor. Ele ar putea să aprecieze cât de scumpi sunt furnizorii. Atenție!!!!!!!!!! Toți utilizatorii la care am făcut referire până acum sunt externi entității raportoare.Sindicatele solicită informaţii privind: -politica salarială. de contabilii naţionali. solicită informaţii necesare stabilirii bazelor de calcul ale impozitelor şi taxelor. cum evoluează aceste elemente în timp ca urmare a deciziilor manageriale. ce marjă de reducere a costurilor prin acțiunea asupra anumitor categorii de cheltuieli mai are întreprinderea etc. acestea fiind extrem de voluminoase și neputând fi înțelese decât de specialiști. se detașează informațiile privind nivelul și structura costurilor de producție. Dacă entitățile concurente ar dispune de astfel de informații ar recurge la strategii menite să izoleze sau să elimine societatea în cauză de pe piață. Dintre acestea. dar de interes general. -condiţiile de muncă. . rentabilitățile aferente producției vândute și serviciilor prestate. Domeniul contabilității care are ca principal obiectiv elaborarea și publicarea rapoartelor financiare cu scop general în beneficiul utilizatorilor externi se numește contabilitate financiară. prin administraţia fiscală. Managerii apelează la informaţiile contabile care reflectă politicile de exploatare. -modul de remunerare al managerilor. Pe lângă utilizatorii externi mai există un utilizator intern. responsabili de satisfacerea nevoilor de informare detaliată. Ei valorifică în vederea luării deciziilor atât informațiile făcute publice cât și informațiile din raportarea internă. Puterea publică este reprezentată. (iii)Autoritatea fiscală Acesta. deasemenea. Alte informații nu se fac publice datorită importanței lor strategice.

fundaţiile. altele decât cele de stat asociaţiile.). Autoritățile de la punctele 2-4 trebuie să primească girul autorității de la punctul 1 pentru ca reglementările pe care ele le elaborează să capete forță de lege. sindicatele unităţile de cult şi alte organizaţii obşteşti persoanele fizice care au dobândit personalitate juridică persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri. precum şi subunităţile fără personalitate juridică din Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în strainatate. Capitolul 2: Cadrul legal al raportării financiare în România. care apartin persoanelor cu sediul sau domiciliul în România. subunităţile fără personalitate juridică. 1.Domeniul contabilității care are ca obiectiv calculul costurilor și rentabilităților aferente produselor și serviciilor oferite pe piață se numește contabilitate de gestiune. Conform Legii contabilităţii nr. 3)Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (numită în continuare CSA) emite reglementări contabile pentru societățile de asigurări. 2)Banca Națională a României (numită în continuare BNR) emite reglementări contabile pentru sistemul bancar dar și pentru instituțiile financiare nonbancare (societățile de leasing). . Responsabilități privind raportarea financiară. 4)Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (numită în continuare CNVM) reglementează funcționarea bursei și emite reglementări privind obligațiile de raportare pe bursă.82 din 1991 republicată (art. sunt obligate să organizeze şi să conducă contabilitate proprie următoarele entităţi: regiile autonome societăţile comerciale societăţile agricole organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti organizaţiile cooperaţiei de consum şi de credit Banca Naţională a României şi societăţile bancare instituţiile publice unităţile de asigurări sociale. Autoritățile cu atribuții de reglementare a contabilității în România sunt: 1)Ministerul Finanțelor Publice (numit în continuare MFP) prin Direcția de legislație și reglementare contabilă Acesta emite reglementări contabile pentru agenții economici care desfășoară activități altele decât cele financiare precum și pentru instituțiile publice. cu sediul în strainatate.

ne vom raporta la o reglementare emisă de MPF. . Ele sunt reprezentanții categoriilor de utilizatori identificați în capitolul anterior. neexistând o obligaţie legală în acest sens. regulile de evaluare şi cerinţele privind comunicarea financiară pentru întreprinderile individuale. vizează regulile de întocmire a situaţiilor financiare la nivelul grupurilor de societăţi (numite și conturi consolidate sau situații financiare consolidate). Directiva a IV-a. Socetăţile bancare vor continua să aplice IFRS (pentru ele obligaţia există de la 1 ianuarie 2006). Celelalte societăţi de interes public pot aplica acest referenţial opţional.În procesul de elaborare a reglementărilor contabile. inclusiv sucursalele din România ale instituțiilor de credit străine și sucursalele din străinătate ale instituțiilor de credit persoane juridice române. 27 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară („IFRS”) aplicabile instituţiilor de credit vor aplica IFRS în scopul elaborării situațiilor financiare individuale toate instituțiile de credit care își desfășoră activitatea în România. Conform OMF nr. societăţile cotate pe o piaţă reglementată sunt obligate să aplice referenţialul IFRS pentru întocmirea situaţiilor financiare consolidate.2013 IFRS să fie baza de ținere a contabilității. toate entitățile cotate la BVB vor prezenta situații financiare individuale conforme IFRS supuse auditului statutar. există entități sau grupuri de entități care au obligația de a asigura raportarea financiară cu caracter general pe baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (denumite în continuare IFRS).2011 prin Ordinul Băncii Naționale a României („BNR”) nr. începând cu 1 ianuarie 2007. În România. adoptată în 1983. vom dezvolta elementele de baze ale contabilității agenților economici care desfășoară alte activități decât cele financiare. publicat în Monitorul Oficial nr. Această decizie este urmarea Ordinului nr. Începând cu 2012.01. Prin urmare. Este vorba despre Ordinul Ministrului Finanțelor Publice (abreviat OMFP) 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. 881 din 25 iunie 2012 privind aplicarea de către societățile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată a standardelor internaționale de raportare financiară. urmând ca de la 1. 424 din 26 iunie 2012.01. 1121/2006. Printre părțile cosnultate se află și reprezentanții celor două organisme profesionale (CECCAR=Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România și CAFR=Camera Auditorilor Financiari din România). sunt consultate toate părțile interesate de raportarea financiară cu caracter general. ATENȚIE!!!!! În cadrul acestui curs. în ţara noastră. Acest Ordin este transpunerea în legislația națională și adaptarea directivelor a IV-a și a VII-a. Directiva a VII. Începând cu 1. oferă statelor membre ale Uniunii Europene o serie de opţiuni privind formatele situaţiilor financiare (cunoscute şi sub denumirea de documente contabile de sinteză).

Ce este IFRS? Referenţialul contabil internaţional este produsul organismului internaţional de normalizare "Consiliul internaţional al standardelor contabile" (International Accounting Standards Board: IASB). convenţiile de bază. conceptele de menţinere a capitalului etc). accesul la finanțare pe cele mai multe dintre piețele bursiere ale lumii este condiționat de prezentarea unei raportări financiare cu scop general conformă IFRS. Referenţialul IFRS cuprinde: a)un cadru general conceptual (care stabileşte obiectivele situaţiilor financiare. stabileşte criteriile de recunoaştere a acestora.Ținerea contabilității pe baza IFRS se va realiza cu ajutorul Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară. în interesul publicului. și publicate în Monitorul Oficial. Partea I nr. bazele de evaluare. urmărind interesul statului de a se proteja de eventuale ieşiri de capital străin prin exploatarea neconcordanțelor de tratament contabil între societăți care aparțin unor grupuri multinaționale. aplicabile societăţilor comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată.International Accounting Standards Committee) a avut ca obiective elaborarea şi publicarea. Aceste reglementări au fost emise prin Ordinul 1286/2012 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de raportare financiară. prezintă caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare. Înfiinţat în 1973. aplicabile societăților comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată. care au vocaţie internaţională şi care sunt influenţate sau sunt chiar consecinţele fenomenelor de mondializare şi de globalizare. Practic. Decizia de extindere a sferei de aplicare a IFRS în România este rezultatul acordului încheiat de România cu Fondul Monetar Internațional. defineşte elementele situaţiilor financiare. în prezent. precum şi asigurarea acceptării şi aplicării acestor norme la nivel mondial. Din fundamentarea prezentată în Ordinului nr. acest organism (numit initial IASC . 687 din 4 octombrie 2012 și conțin un plan de conturi adaptat la cerințele de informare ale IFRS. -unele dintre societățile ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată aparțin unor grupuri multinaționale care aplică Standardele Internaționale de Raportare Financiară fiind necesară asigurarea concordanței dintre acestea. Standardele internaţionale sunt aplicate cu precădere de întreprinderile mari (în special grupuri de societăţi). 881 din 25 iunie 2012 se desprind următoarele: -necesitatea alinierii la practica internațională pentru promovarea transparenței şi comparabilității situațiilor financiare. având în vedere solicitarea Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare de emitere a unei reglementări care să oblige societățile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată. . de standarde contabile internaţionale ce trebuie să fie respectate cu ocazia prezentării situaţiilor financiare.

1.Delimitări privind conținutul raportării financiare cu scop general Oferta de informaţie contabilă este asigurată de specialiştii contabili (experţi contabili şi contabili autorizaţi). bazele. entitățile trebuie să dezvolte politici contabile proprii care se aprobă de administratori. potrivit legii. Cei care aplică aceste politici sunt specialiștii contabili. în art. regulile și practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea și prezentarea situațiilor financiare anuale (pct. şi constă în setul de situaţii financiare pe care întreprinderile sunt obligate să le întocmească şi să le facă publice. În acest sens.267. Un set complet de situaţii financiare cuprinde: . politicile contabile se aprobă de persoanele care au obligația gestionării entității respective.1. Responsabilitarea asigurării raportării financiare cu scop general Este esențial să rețineți că managerii (sau administratorii în cazul unor entități) sunt cei care răspund de politicile contabile utilizate de entitate în scopul elaborării și prezentării situațiilor financiare.1.-(1) din OMFP 3055/2009). convențiile. Capitolul 3: Oferta de informație contabilă 3. În cazul entităților care nu au administratori.10 din OMFP 3055/2009 se precizează: "În aplicarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.Bilanțul contabil și analiza poziției financiare a întreprinderii 3. c)un pachet de interpretări referitoare la unele dintre subiectele standardelor contabile internaţionale (SIC şi IFRIC) ." Politicile contabile reprezintă principiile.b)un pachet de standarde contabile internaţionale (IAS: International Accounting Standard) şi de standarde internaţionale de raportare financiară (IFRS: International Financial Reporting Standards).

2. contul de profit și pierdere și notele. Informarea particulară. Un raport anual făcut public cuprinde mai mult decât situațiile financiare ale entității.Contul de profit şi pierdere Descrie performanţa financiară a întreprinderii prin intermediul elementelor de venituri şi cheltuieli. încredere. Informaţia din note poate fi contabilă dar şi extracontabilă. inventivitate etc. cont de profit şi pierdere) şi prin situaţiile financiare care întregesc imaginea poziţiei financiare şi a performanţei întreprinderii (situația fluxurilor de trezorerie şi situaţia variaţiilor capitalurilor proprii). 4. Astfel. Informarea generală se realizează prin situaţiile financiare fundamentale (bilanţ.Situația fluxurilor de Descrie variaţia trezoreriei de la un an la altul prin trezorerie fluxurile de încasări şi plăţi aferente diferitelor categorii de activităţi.Oferta de informaţie contabilă Conţinut Descrie poziţia financiară a întreprinderii prin intermediul elementelor de active. În note se descriu politicile contabile. d)raportul directorului executiv (CEO-Chief executive officer). . explicaţiile referitoare la incertitudini şi eventualităţi. Entitățile mici și mijlocii fac o raportare simplificată care surprinde obligatoriu doar bilanțul contabil. În general entitățile mari auditate sunt cele care au obligația de a prezenta întregul set de situații financiare. a performanţelor şi a mişcărilor de trezorerie ale întreprinderii. c)declarația directorului general.Situaţia variaţiilor Descrie variaţiile în averea proprietarilor întreprinderii capitalurilor proprii printr-o analiză cauzală.Bilanţul contabil Situaţiile financiare sunt menite să satisfacă atât nevoile comune de informare manifestate de diferitele categorii de utilizatori cât şi anumite nevoi particulare. într-un raport anual al unui grup de societăți putem găsi: a)misiunea companiei și valorile ei (deschidere. nu doar cifric. destinată anumitor categorii de utilizatori se asigură prin notele la situaţiile financiare dar şi prin suplimente de informaţii. informarea necesară pentru a completa imaginile de sinteză referitoare la entitatea descrisă va fi prezentată în note.Politicile contabile şi Deoarece informarea conţinută în celelalte situaţii notele explicative financiare furnizează o imagine incompletă a poziţiei financiare. etc. Situaţia financiară 1. Ea poate să fie furnizată şi în limbajul curent. prelucrările (tratamentele) utilizate pentru măsurarea şi contabilizarea elementelor prezentate în situaţiile financiare.) b)indicatorii cheie de management al performanței. Entitățile care fac apel public la economisire (ale căror titluri sunt cotate pe piețe de capital reglementate) sunt obligate să furnizeze mai multe informații decât celelalte. preparatorii de conturi trebuie să asigure o informare generală şi una particulară. Întreprinderile sunt obligate să facă cel puțin o raportare anuală. datorii şi capitaluri proprii. 5. În sinteză. 3. Pe lîngă aceasta mai pot exista obligații de raportare interimară.

riscurile de management. -respect pentru mediul înconjurător astfel încât acțiunile companiei să nu provoace nici un accident care să afecteze oamenii și mediul. rezultatul net. -crearea unui avantaj mutual în cadrul tuturor relațiilor companiei pentru asigurarea unui climat de încredere propice afacerilor companiei și partenerilor ei. pentru asigurarea continuității activității etc. n)note la situațiile financiare individuale ale liderului de grup. relațiile cu acționarii.1. asigurarea continuității activității.e)raportul directorului financiar Sunt prezentați principalii indicatori financiari de performanță: marja brută. evaluări și raționamente. k)situațiile financiare consolidate. pentru prudența în estimări. surse de riscuri și incertitudini etc. h)informații privind sistemul de guvernanță corporativă Sunt descrise principiile de guvernanță. planuri de pensii. g)informații privind responsabilitatea socială a companiei Responsabilitatea socială vizează: -respectarea legii. Pe piața de capital din România puține entități obișnuiesc să redacteze și să publice un astfel de raport anual. costuri operaționale. m)situațiile financiare individuale ale liderului de grup. plăți pe bază de acțiuni. dividendul pe acțiune. Cele mai multe dintre ele publică situațiile financiare însoțite de un raport al administratorilor. alte beneficii). l)note la situațiile financiare consolidate. -managementul performanșei financiare astfel încât să se maximizele pe termen lung valoarea pentru acționari etc. EBITDA. fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare. pentru aplicarea lor cu consecvență. se menționează deasemenea că au fost aplicate adecvat normele IFRS și că a fost respectată legea societăților comerciale). în acest scop directorii vor răspunde pentru selectarea celor mai adecvate politici contabile.Delimitări privind poziţia financiară a întreprinderii Bilanţul contabil oferă informaţii privind poziţia financiară a entității raportoare. f)raportul privind responsabilitatea consiliului director Spre exemplu. 3. informații care se referă la resursele economice (active) și la pretențiile față de entitatea raportoare (datorii și capitaluri proprii).2. respect pentru demnitatea umană și pentru drepturile individului. bonusuri. Transparența în comunicarea financiară rămâne o problemă sensibilă în mediul de afaceri românesc. comitetul de audit. i)raportul privind remunerarea managerilor cu atribuții executive și nonexecutive (salarii. sistemul de control intern etc. acesta este responsabil de elaborarea situațiilor financiare conform IFRS care trebuie să redea o imagine fidelă a afacerii. rezultatul pe acțiune. o)informare privind Adunările Generale ale Acționarilor etc. Poziția financiară redată de bilanț RESURSE ECONOMICE PRETENȚII (ACTIVE) (DATORII ȘI CAPITALURI PROPRII) . integritate în derularea afacerilor. j)raportul auditorului (în acesta este inclusă opinia auditorului conform căreia situațiile financiare oferă o imagine fidelă a afacerilor grupului la data de raportare.

Ea este remunerată prin dividende. se pot împrumuta pri n emisiunea de obligaţiuni. în condiţii de eficienţă managerială. Concret. etc. Diferitele tipuri de resurse economice influențează diferit modul în care utilizatorii evaluează perspectivele entității raportoare de a obține fluxuri de trezorerie viitoare. stocul are potenţialul de a aduce întreprinderii în urma vânzării. După cum am văzut într-un capitol anterior. În funcţie de aceasta se apreciază şansele întreprinderii de a primi finanţare în viitor dar şi efectele pe care strategia de finanţare a întreprinderii le are asupra fluxurilor viitoare de lichidităţi băneşti şi echivalente de lichidităţi. Finanţarea prin apelul la proprietari nu este gratuită. . Resursele întreprinderii pot proveni din diverse surse de finanţare. Managerii nu pot apela tot timpul la proprietari pentru a finanţa afacerea. Am văzut că ei pot apela la bănci. bilanțul contabil oferă informații privind: a)resursele economice pe care întreprinderea le controlează (volumul şi structura activelor întreprinderii). Unele fluxuri viitoare rezultă direct din resursele economice existente. Resursele pe termen lung au potenţialul de a aduce întreprinderii lichidităţi băneşti pe termen lung iar resursele pe termen scurt oferă informaţii privind potenţialul obţinerii de lichidităţi pe termen scurt. Informațiile privind pretențiile ajută utilizatorii să identifice prioritățile și dispozițiile de plată și să prognozeze modul în care vor fi distribuite fluxurile viitoare de trezorerie între cei care au pretenții față de entitatea raportoare. cum ar fi conturile de creanțe. Managerii decid să utilizeze acest utilaj pe o perioadă de 5 ani în vederea obţinerii de produse finite destinate clienţilor. Exemplu Întreprinderea achiziţionează un utilaj al cărui cost este de 100 lei. Această informaţie sugerează că. lichidităţi băneşti de cel puţin 20 de lei. resursele puse la dispoziţia întreprinderii de proprietarii ei au drept contrapartidă în structura financiară a întreprinderii capitalul social. alte fluxuri rezultă din utilizarea în comun a unor resurse pentru a produce și comercializa bunuri și servicii pentru clienți. În funcţie de aceste resurse se poate anticipa capacitatea întreprinderii de a genera lichidităţi băneşti şi echivalente de lichidităţi în viitor.Informațiile privind natura și valorile resurselor economice și pretențiilor față de entitatea raportoare pot ajuta utilizatorii să identifice punctele forte și vulnerabilitățile financiare ale entității raportoare. În bilanţul întreprinderii există un stoc de mărfuri în valoare de 20 lei. nevoia sa de finanțare suplimentară și pribabilitatea ca entitatea să aibă succes în obținerea finanțării. Nici aceste finanţări externe nu sunt gratuite. b)structura financiară (raportul dintre capitalurile proprii şi datoriile întreprinderii). Ele au un cost reprezentat de dobândă dar şi de alte elemente care ar putea intra în costul finanţării. la societăţi de leasing. Managerii au decis să facă achiziţia deoarece au estimat că din utilizarea acestei resurse pe o perioadă de 5 ani şi eventual din vânzarea ei la sfârşitul duratei de utilitate vor obţine cel puţin 100 lei. Aceste informații pot ajuta utilizatorii să evalueze lichiditatea și solvabilitatea entității raportoare.

O primă concluzie pe care ar putea -o desprinde cineva care lecturează bilanţul este că întreprinderea din exemplul nostru aparţine mai degrabă creditorilor decât proprietarilor ei.Exemplu O întreprindere în care capitalurile proprii sunt de 100 d e lei iar datoriile sunt de 500 de lei este o întreprindere riscantă din punct de vedere financiar atât pentru proprietari cât şi pentru creditori.Recunoașterea elementelor poziției financiare Elementele care definesc poziţia financiară a întreprinderii sunt activele. și . O întreprindere este solvabilă dacă îşi poate asigura lichidităţile băneşti pe termen lung pentru a putea asigura plata obligaţiilor pe termen lung şi continuitatea activităţii. Datoriile de 500 de lei vor trebui rambursate în viitor. etc.1. Aceasta înseamnă că managementul va trebui să facă faţă în viitor unor eforturi mari de trezorerie. Adaptabilitatea financiară a unei întreprinderi este abilitatea sa de a acţiona efectiv pentru a modifica mărimea şi ritmul fluxurilor de trezorerie. Măsura în care şi căile prin care o entitate doreşte să fie adaptabilă din punct de vedere financiar vor depinde de riscurile cu care aceasta se confruntă dar şi de apetitul pentru risc al investitorilor săi. un risc de continuitate a activităţii (risc de lichidare). 3. El poate fi un risc economic. În plus. după caz (probabilitatea intrărilor sau ieșirilor de beneficii economice viitoare).3. Vor trebui luate decizii care să genereze suficiente lichidităţi băneşti în viitor pentru a stinge datoriile şi a plăti costul acestora. un risc comercial. Riscul poate fi interpretat diferit de utilizatorii situaţiilor financiare. este foarte probabil să îşi fi atins pragul maxim de îndatorare. c)lichiditatea întreprinderii (capacitatea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor în viitorul apropiat). un risc financiar. d)solvabilitatea întreprinderii (capacitatea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor pe termen lung). Managerii vor avea mari dificultăţi de a mai convinge alţi creditori să finanţeze întreprinderea. e)capacitatea întreprinderii de a se adapta schimbărilor mediului în care îşi desfăşoară activitatea. datoriile şi capitalurile proprii. Întreprinderea poate fi riscantă. Lichiditate întreprinderii se apreciază având în vedere activele care se află sub formă de lichidităţi băneşti precum şi pe cele care ar putea fi transformate în lichidităţi băneşti într-un orizont scurt de timp (de regulă de sub un an) pentru a putea face faţă datoriilor cu scadenţă mai mică de un an. astfel încât să răspundă necesităţilor neaşteptate sau oportunităţilor ivite. Pentru ca un element de activ sau de datorie să fie recunoscut în bilanț și să afecteze astfel poziția financiară a întreprinderii este necesară îndeplinirea următoarelor condiții: (a)elementul să răspundă definiției activului sau datoriei.

În contract se precizează că ALFA este cea care suportă riscurile de defecţiune şi costurile de exploatare şi întreţinere ale . Este cazul.000 lei în cei 4 ani. Exemplu Întreprinderea ALFA are nevoie de un utilaj în vederea asigurării desfăşurării ciclului de exploatare. prin urmare o va recunoaşte în activul bilanţier.). sumele de încasat de la clienţi în urma vânzărilor de mărfuri sau prestărilor de servicii etc. al bunurilor dobândite printr-un contract de leasing financiar. o controlează şi. -creanţe faţă de terţi (de exemplu. Acest lucru se poate face prin deţinerea dreptului de proprietate juridică şi/sau prin deţinerea dreptului de utilizare (proprietate economică). mărfuri. datorii și capitaluri proprii având în vedere probabilitatea intrărilor sau ieșirilor de beneficii economice viitoare (1)Un activ reprezintă o resursă economică controlată de întreprindere ca urmare a unui eveniment trecut şi de la care se aşteaptă să se obţină beneficii economice viitoare pentru întreprindere. controlul este asigurat dacă întreprinderea preia cea mai mare parte a beneficiilor şi riscurilor asociate resursei respective. la nivelul unei întreprinderi pot fi identificate resurse precum: -bunuri şi drepturi utilizate pe termen lung (de exemplu terenuri. ALFA estimează că va obţine încasări de aproximativ 2.   Controlul Se consideră că o resursă este controlată dacă întreprinderea are posibilitatea sau abilitatea de a extrage beneficiile economice încorporate dar şi capacitatea de a restrânge accesul altor entităţi la potenţialul pe care aceasta îl oferă. etc. controlul trebuie efectiv exercitat. -titluri de valoare (de exemplu. deşi nu deţine proprietatea juridică asupra unei resurse. acţiuni. spre exemplu. Explicitarea definiţiei: Resursă economică Resursele economice sunt elementele pe care managementul le gestionează pentru a crea valoare (pentru a obţine beneficii economice viitoare). BETA achiziţionează de la un furnizor specializat utilajul la costul de 500 lei şi îl dă cu chirie societăţii ALFA pentru o perioadă de 4 ani.(b)evaluarea elementului să se poată realiza cu suficientă fiabilitate (fiabilitatea evaluării).). neavând suficiente lichidităţi băneşti disponibile pentru o achiziţie directă.). Există situaţii când întreprinderea. În funcţie de obiectul de activitate. -lichidităţi băneşti şi echivalente de lichidităţi (de exemplu. (a)Definiția elementelor de active. Managementul a decis să apeleze la o societate de leasing BETA. Utilajul are o durată de viată estimată la 5 ani iar chiria este stabilită la 150 lei pe an. -bunuri utilizate pe termen scurt (de exemplu. De regulă. utilaje.). Prin urmare. sume de bani aflate în conturile de la bănci. clădiri. obligaţiuni şi alte titluri achiziţionate de la alte întreprinderi). produse finite etc. licenţe. în casierie etc.

la un flux de lichidităţi sau de echivalente de lichidităţi. -schimbat cu alte active. Beneficiile economice legate de un activ corespund potenţialului prin care acest activ contribuie.  Beneficii economice viitoare Capacitatea de a genera beneficii economice viitoare este dimensiunea esenţială a unui activ. ca urmare a încălcării drepturilor de autor şi a pretins despăgubiri de 2. Prin urmare. Exemplu În exerciţiul N. Felul în care un activ se consumă reflectă capacitatea întreprinderii de a extrage beneficiile economice din resurse. Aprecierea beneficiilor economice viitoare se face în contextul rarităţii resurselor. deşi BETA este proprietarul juridic. datorită altor factori decât consumul deliberat de către întreprindere. Beneficiile economice generate de un activ. BETA a făcut recurs iar consilierii juridici au opinat că soluţia finală se va da foarte probabil în exerciţiul N+1 Pe baza informaţiilor de care dispunem la sfârşitul exerciţiului N putem constata că accesul la încasarea de 2. El utilizează utilajul pe cea mai mare parte din durata lui de viaţă şi se bucură de beneficii economice mai mari decât BETA (încasările lui ALFA sunt estimate la 2. direct sau indirect. şi anume soluţionarea recursului înaintat de BETA. societatea ALFA a înaintat acţiune în instanţă împotriva societăţii BETA. De exemplu.000 lei. -utilizat pentru decontarea unei datorii.000 lei depinde de un eveniment care nu a avut încă loc (va avea loc în exerciţiul N+1).000 lei în timp ce BETA va încasa chirii totale de 600 lei). Consumul presupune extragerea voluntară a beneficiilor economice din resurse. Expirarea reflectă modul în care potenţialul unei resurse se diminuează în timp. proprietatea economică asupra utilajului a fost transmisă lui ALFA deoarece aceasta din urmă deţine controlul (îşi însuşeşete cea mai mare parte a beneficiilor şi riscurilor ataşate utilajului). un activ poate să fie: -utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producția de bunuri destinate vânzării. ţinând seama de consumul şi expirarea acestora. pot să apară în diferite moduri. În plus ALFA îşi asumă toate riscurile legate de exploatarea utilajului şi de evoluţia valorii acestuia. Din analiza informaţiilor de mai sus se poate observa că BETA (locatorul) deţine proprietatea juridică dar nu şi proprietatea economică asupra utilajului.  Eveniment trecut Întreprinderea trebuie să poată justifica accesul la beneficiile încorporate în activ ca urmare a unui eveniment trecut şi nu ca urmare a unui eveniment ce urmează să aibă loc. Cel care se comportă ca un veritabil proprietar este chiriaşul ALFA (locatarul). . În concluzie. nu putem recunoaşte activul în bilanţ dar putem face o informare în note cu privire la existenţa unui activ eventual.utilajului şi că în cazul în care valoarea de piaţă a chiriilor va creşte se obligă să achite diferenţa de chirie societăţii BETA.

capitalurile proprii reprezintă partea pe care ar revendica-o proprietarii din activul întreprinderii după realizarea operaţiilor de lichidare. Totuși. Exemplu De exemplu datoriile fiscale au la bază o obligaţie legală (codul fiscal) în timp ce datoriile faţă de furnizori au la bază contracte încheiate. există și situații în care ulele datorii nu pot fi evaluate decât recurgând la tehnici de estimare (aceste datorii poartă denumirea de provizioane). (2) O datorie reprezintă o obligaţie actuală a entității rezultată din evenimente trecute şi pentru a cărei decontare se aşteaptă să aibă loc o ieşire de resurse ce încorporează beneficii economice. costul de producție este o măsură fiabilă. -prin conversia respectivei obligaţii în capitaluri proprii. o aşteptare cum că aceasta îşi va asuma anumite responsabilităţi. fără să existe o obligaţie legală în acest sens. după deducerea tuturor datoriilor. Informațiile au proprietatea de a fi fiablile atunci când sunt complete. Valoarea la care capitalurile proprii sunt înregistrate în bilanț depinde de evaluarea activelor și datoriilor. va încasa creanţele şi va achita datoriile faţă de creditori.-distribuit proprietarilor entității. Dacă toate aceste elemente de cheltuieli ocazionate de achiziția elementului sunt identificate sau identificabile la momentul achiziției atunci costul de achiziție este evaluat fiabil. Cele mai multe dintre datoriile întreprinderii rezultă dintr-o bază legală. Cu ocazia lichidării întreprinderea va vinde toate bunurile. -transferul altor active. Practic. O datorie implicită există atunci când întreprinderea a creat în rândul celor interesaţi. neutre și fără erori. -o înlocuire a respectivei obligaţii cu o altă obligaţie. Spre exemplu. în cele mai multe situații. statutară sau contractuală. -o renunțare a creditorului la drepturile sale. Valoarea datoriilor rezultă. prin politicile sale făcute publice. . (b)Fiabilitatea evaluării Pentru ca un element să fie recunoscut în bilanț este necesar ca acesta să aibă un cost sau o valoare ce poate fi evaluat(ă) în mod fiabil. consemnate și ele în documente justificative. În cazul unui stoc de produse finite obținut din producție proprie. un stoc de marfă achiziționat se va evalua la costul de achiziție care cuprinde prețul consemnat pe factura furnizorului la care se adaugă alte cheltuieli direct legate de achiziție. -prestarea de servicii. Politica de dividend poate fi stipulată în contractul sau în statutul de societate În bilanţ sunt reflectate însă şi datorii implicite. (3)Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al proprietarilor în activele întreprinderii. Capitalul propriu se defineşte în ipoteza lichidării întreprinderii. tranzacțiile efectuate și documentele justificative. din contractele încheiate cu terții. O datorie se poate deconta prin: -o plată sub formă de lichidităţi.

evaluarea acestora este fiabilă deoarece valoarea lor este dată de costul sau valoarea resurselor procurate prin îndatorare. Activele și datoriile contingente nu se prezintă în bilanț și se menționează în notele la situațiile financiare. Utilizarea estimărilor rezonabile este o parte esențială a întocmirii situațiilor financiare și nu le subminează fiabilitatea.12.Venituri în avans J.N N-1 A.Active curente nete/datorii curente nete F. fiecare cu propriile lui valenţe în materie de informare financiară.Cheltuieli în avans D. poate fi recunoscut mai târziu.1.Active imobilizate B. trebuie să se estimeze costul sau valoarea. Un element care răspunde definiției datoriei dar care nu poate fi evaluat fiabil poartă denumirea de datorie contingentă (eventuală). Dacă nu poate fi efectuată o estimare rezonabilă. Un element care răspunde definiției activului dar care nu poate fi evaluat fiabil poartă denumirea de activ contingent (eventual). elementul în cauză va fi derecunoscut (eliminat din bilanț). Un element recunoscut în bilanț poate să devină ulterior un element contingent după cum și un element contingent poate deveni element recunoscut în bilanț. ca urmare a unor circumstanțe sau evenimente ulterioare care determină îndeplinirea condițiilor. Modelul de bilanţ din OMFP 3055/2009 are la bază ecuaţia ACTIVE – DATORII = CAPITALURI PROPRII.Capital şi rezerve N . Dacă activul are o valoare fiabilă atunci și datoria este evaluată la fel de fiabil. Un element care nu răspunde condițiilor de recunoaștere și care nu este recunoscut în bilanț. în raport cu diferite criterii.Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an H.În cazul datoriilor generate de procurarea de active.Total active minus datorii curente G. De o manieră simplă.Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli I. 3.Bilanţul contabil întocmit conform OMFP 3055/2009 Elementele de active. El este în formă de listă şi este preluat din articolul 10 al Directivei a IV-a a CEE. Astfel. la nivel mondial sunt consacrate mai multe modele de bilanţ. În multe cazuri însă. datorii şi capitaluri proprii pot fi dispuse diferit în bilanţ.Active circulante C.3. acest model de bilanţ se prezintă astfel: Bilanţ la 31. În acest caz. elementul nu va fi recunoscut în bilanț chiar dacă răspunde definiției. Un activ respectiv o datorie recunoscut(ă) inițial în bilanț poate să nu mai răspundă la un moment dat criteriilor de recunoaștere.Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an E. Acestea pot deveni în viitor active sau datorii în bilanț dacă condițiile de recunoaștere vor fi îndeplinite.

total active: 3.cont de profit şi pierdere.Cheltuieli de constituire Acestea sunt reprezentate de plăţi efectuate cu ocazia constituirii societăţii (de exemplu cheltuieli cu emisiunea de acţiuni sau părţi sociale. întreprinderile mici şi mijlocii întocmind un bilanţ simplificat. .Imobilizările financiare I.bilanţ prescurtat. Persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele 3 criterii. -număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50. .note explicative la situaţiile financiare anuale. denumite în continuare criterii de mărime: . Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime prevăzute mai sus întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind: .000 euro. . apoi datoriile (posturile rubricilor D.G.cont de profit şi pierdere. fără substanţă fizică.cifra de afaceri netă: 7.Imobilizările necorporale II. . cheltuieli de înscriere şi .bilanţ.Imobilizările necorporale Imobilizările necorporale sunt active nemonetare. ele pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de trezorerie. Acest model de bilanţ va fi aplicat în forma lui extinsă de către întreprinderile mari.H.000 euro. Activele imobilizate Acestea sunt resursele pe termen lung ale întreprinderii (active de investiţii) şi cuprind: I. identificabile. sau pentru a fi folosite în scopuri administrative 1.650. iar pe ultimă poziţie se găsesc capitalurile proprii (posturile rubricii J). -note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate.Imobilizările corporale III. Bilanţul contabil ce va fi întocmit de către întreprinderile mari se prezintă astfel:  Detalii privind posturile de activ A. Opţional.situaţia fluxurilor de trezorerie. pentru a fi închiriate terţilor.situaţia modificărilor capitalului propriu.În bilanţ sunt dispuse mai întâi activele (posturile rubricilor A. . Criteriile de mărime sunt preluate din Directiva a IV-a. .deţinute pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii. întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind: .300.I). B şi C).

dacă se prevede folosirea ei în plan intern. cheltuieli de publicare în Monitorul oficial. onorarii etc.) Cheltuielile de constituire nu răspund definiţiei activului. e)disponibilitatea unor resurse tehnice. c)capacitatea sa de a utiliza sau vinde imobilizarea necorporală. întreprinderea va obţine în viitor beneficii economice şi că ele pot fi evaluate în mod fiabil. întreprinsă în vederea achiziţionării unui procedeu de înţelegere şi a unor cunoştinţe ştiinţifice sau tehnice noi. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe perioada contractului sau pe perioada de utilizare. 78 (2) din Ordinul 3055): a)fezabilitatea tehnică pentru finalizarea imobilizării necorporale. 2. caz în care acestea vor trebui amortizate într-o perioadă de maxim 5 ani sau dacă le impută contului de profit şi pierdere la momentul efectuării lor. Un criteriu care va fi avut în vedere de management va fi reprezentat de mărimea semnificativă a acestor cheltuieli. procese. cheltuieli cu taxe notariale. entitatea poate demonstra existenţa unei pieţe pentru producţia generată de imobilizarea necorporală ori pentru imobilizarea necorporală în sine sau. servicii noi sau substanţial ameliorate etc. prin angajarea lor. f)capacitatea sa de a evalua credibil cheltuielile atribuibile imobilizării necorporale pe perioada dezvoltării sale. Ele vor fi recunoscute drept cheltuieli în contul de profit şi pierdere deoarece nu pot fi identificate şi evaluate fiabil beneficiile economice viitoare . Din articolul 76(1) al Ordinului 3055/2009 rezultă că managementul entităţii va trebui să decidă dacă imobilizează cheltuielile de constituire. Dacă această certitudine nu există. dispozitive. d)modul în care imobilizarea necorporală va genera beneficii economice viitoare probabile. sisteme sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial. O imobilizare necorporală generată de dezvoltare (sau faza de dezvoltare a unui proiect intern) se recunoaşte dacă şi numai dacă. tehnologii. financiare şi de altă natură adecvate pentru a completa dezvoltarea şi pentru a utiliza sau vinde imobilizarea necorporală. Ordinul 3055/2009 defineşte cheltuielile de dezvoltare astfel (art 78(1)): "Imobilizările de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe într-un plan sau un proiect ce vizează producţia de materiale. dispozitive. Printre altele. Cercetarea (fundamentală) este o investigaţie originală şi programată. Ele ar trebui trecute pe cheltuieli în contul de profit şi pierdere şi nu recunoscute în bilanţ. înainte de începerea producţiei sau utilizării comerciale" Cheltuielile de dezvoltare vor figura în bilanţ atâta timp cât există certitudinea că. astfel încât aceasta să fie disponibilă pentru utilizare sau vânzare. Cheltuielile de cercetare (fundamentală) nu trebuie recunoscute în activul bilanţului. utilitatea imobilizării necorporale. produse. atunci cheltuielile de dezvoltare vor fi trecute pe cheltuieli în contul de profit şi pierdere.înmatriculare. după caz. b)intenţia de a finaliza imobilizarea necorporală şi de a o utiliza sau vinde. o entitate poate demonstra toate elementele următoare (art.Cheltuieli de dezvoltare Cheltuielile de dezvoltare sunt ocazionate de realizarea unor proiecte de dezvoltare ce au ca finalitate obţinerea de produse.

know-how.Imobilizări necorporale în curs 7. drepturi de autor etc. Fondul comercial de 180 lei reprezintă un surplus de beneficii economice viitoare ce se aşteaptă a fi obţinute peste valoarea justă de 320 lei şi care este pus pe seama unor elemente care nu pot fi evaluate separat dar care sunt generatoare de beneficii economice. bunele relaţii cu băncile. cedează contra plată. 4. Preţul la care va avea loc achiziţia este de 500 lei. cu partenerii comerciali. realiza sau vinde un produs sau un serviciu. salariaţii. Cheltuielile pe care întreprinderea le face pentru a-şi dezvolta fondul comercial (cunoscute şi sub denumirea de fond comercial creat sau generat intern) nu figurează în bilanţ ci afectează contul de profit şi pierdere deoarece nu îndeplinesc criteriile de recunoaştere ca activ. numită concesionar pe o perioadă determinată dreptul de exploatare a unor bunuri sau de exercitare a unei activităţi.generate de acestea. canalele de distribuţie. brevete. unei alte părţi. Ea poate fi publică sau privată. mărci şi alte drepturi şi valori similare (i)Concesiunea este contractul prin care o parte numită concedent. (ii)Brevetul reprezintă un drept exclusiv de a folosi. . licenţe. 3.). Imobilizările necorporale se amortizează de regulă pe durata lor de utilitate şi pot face obiectul constatării unor deprecieri la data bilanţului. şi nu o valoare amortizabilă. (iv)Marca reprezintă cheltuielile pe care întreprinderea le angajează cu scopul de a-şi delimita produsele şi serviciile de cele oferite de terţi. Fondul comercial pozitiv este recunoascut ca imobilizare necorporală. Exemplu Întreprinderea ALFA achiziţionează 80% din societatea BETA. poate fi pozitiv (goodwill) sau negativ (badwill) şi se determină ca diferenţă între preţul plătit de cumpărător şi valoarea de piaţă a activelor nete ale societăţii cumpărate.000 . La momentul achiziţiei se identifică valorile juste ale activelor şi datoriilor societăţii BETA. Concesiunile primite se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când contractul de concesiune stabileşte o durată şi o valoare determinate pentru concesiune. În cazul în care contractul prevede plata unei redevenţe/chirii. (iii)Licenţa reprezintă dreptul de a exploata pe o perioadă determinată rezultatul unui brevet. Astfel de elemente sunt: clientela.600)x80% = 180 lei.Fondul comercial este determinat cu ocazia achiziţiei unei întreprinderi. nivelul de pregătire al salariaţilor. De regulă un proiect de cercetare este urmat de unul de dezvoltare iar beneficiile economice sunt atribuite fazei de dezvoltare. Amortizarea concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia. fără recunoaşterea unei imobilizări necorporale (reguli prevăzute în art 81(2) din Ordinul 3055). calitatea furnizorilor. Fondul comercial = 500 – (1.Alte imobilizări necorporale (programe informatice. 5.000 lei iar valoarea justă a datoriilor la 600 lei.Concesiuni. renumele întreprinderi în mediul de afaceri etc. se reflectă cheltuiala reprezentând redevenţa/chiria. Experţii în evaluare au estimat valoarea justă a activelor la 1. stabilită conform contractului.Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale 6. în contabilitatea entităţii care primeşte concesiunea.

În urma utilizării. Acesta se numeşte în termeni contabili amortizare şi se deduce în bilanţ din valoarea de 1. control şi reglare. La ce valoare va fi prezentat utilajul în bilanţul de la sfârşitul exerciţiului N? La momentul achiziţiei.000 Ulterior achiziţiei.000 lei. (b)au o durată de utilizare mai mare de 1 an. Exemplu Întreprinderea ALFA achiziţionează la începutul exerciţiului N un utilaj la costul de 1. pentru a fi închiriate terţilor. consumul fiind reflectat în contabilitate sub forma cheltuielilor cu amortizarea. Managerii estimează că acesta se va consuma uniform în timp întro perioadă de 5 ani. construcţii.Imobilizările corporale Imobilizările corporale sunt acele active corporale care: (a)sunt deţinute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii. Amortizarea trebuie să reflecte ritmul de consum al activului în cauză.12. imobilizări corporale în curs de execuţie Vor fi recunoscute în activul bilanţului şi acele imobilizări corporale dobândite printr-un contract de leasing financiar deoarece întreprinderea deşi nu deţine proprietatea juridică a acestora deţine proprietatea economică (adică îşi însuşeşte cea mai mare parte a beneficiilor economice viitoare şi riscurile semnificative asociate deţinerii şi utilizării bunurilor luate în leasing financiar). aparate şi instalaţii de măsură.N Suma Datorii + Capitaluri proprii 1. incidenţa în bilanţ este următoarea (pentru a simplifica raţionamentul vom neglija impactul TVA şi vom considera că până la sfârşitul exerciţiului nu se achită datoria faţă de furnizor): Bilanţ la 1. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale.N întreprinderea ar mai fi avut de obţinut beneficii economice viitoare de 800 lei. . instalaţii tehnice şi maşini. avansuri acordate pentru imobilizări corporale. utilajul se consumă ca urmare a utilizării. La sfârşitul exerciţiului N managerii estimează că valoarea pe care o mai pot recupera din acest activ este de 650 lei.000 lei/5 ani = 200 lei.01. la 31. Deasemenea. mijloace de transport.000 lei. animale şi plantaţii. aparatură birotică. aceste beneficii viitoare se epuizează şi vor genera recunoaşterea unei cheltuieli de 200 de lei în contul de profit şi pierdere. Utilajul a avut la momentul achiziţiei sale potenţialul de a genera beneficii economice viitoare (fluxuri viitoare de lichidităţi băneşti) de cel puţin 1. sau pentru a fi folosite în scopuri administrative. imobilizările corporale sunt supuse unor teste de depreciere înainte de a fi prezentate în situaţiile financiare iar deprecierile constatate vor ajusta valoarea activelor în cauză în bilanţ şi totodată vor fi imputate (de regulă) contului de profit şi pierdere. Exemple: terenuri şi amenajări de terenuri. mobilier. Imobilizările corporale (cu excepţia terenurilor) se consumă treptat. Ţinând cont de estimarea iniţială. Consumul aferent primului an este 1.000 Total Active Utilaj Total Suma 1.000 lei.000 1.II.000 Furnizori de imobilizări 1.

când active precum utilajul nostru se amortizează şi/sau se depreciază la data bilanţului. valoarea acestora trebuie diminuată cu consumurile şi deprecierile constatate şi simultan recunosute cheltuieli în contul de profit şi pierdere. Rezultatul este sursa de îmbogăţire sau de sărăcire a proprietarilor întreprinderii. În situaţiile financiare valorile negative se trec adesea între paranteze.01. După cum vom vedea într-un paragraf următor.12. În concluzie. deprecierea unui activ se numeşte ajustare pentru depreciere (sau provizion pentru depreciere). ţinând cont de starea actuală a utilajului şi de condiţiile de piaţă existente la sfârşitul anului N. Aceste cheltuieli vor diminua rezultatul exerciţiului care se va etala în bilanţ ca element de capital propriu.000 – 200 – 150 = 650 lei.000 Capitaluri proprii: Rezultat (350)(2) Total 650 Total 650 (1)Valoarea la care utilajul va fi prezentat în bilanţ va fi valoarea de intrare din care se deduc consumul şi deprecierea: 1. situaţia la sfârşitul exerciţiului N va fi următoarea: Bilanţ la 1. Managerii estimează că mai pot recupera cel mult 650 lei şi nu 800 lei. În exemplul nostru rezultatul este negativ deoarece am neglijat toate celelalte tranzacţii şi evenimente care au loc în exerciţiul N. Deprecierea constatată nu este definitivă deoarece în viitor valoarea de piaţă a utilajului ar putea să crească iar managerii ar putea lua măsuri prin care să crească beneficiile economice viitoare aşteptate din utilizarea acestuia Această depreciere va genera diminuarea valorii utilajului în bilanţ şi recunoaşterea unei cheltuieli în contul de profit şi pierdere. (2)Rezultatul se preia din contul de profit şi pierdere. În concluzie.N este alta. la sfârşitul anului N se constată că utilajul este depreciat iar deprecierea este 800 lei – 650 lei = 150 lei.Realitatea la 31. În termeni contabili. Cont de profit şi pierdere N Suma Venituri 200 150 Cheltuieli Cheltuieli privind amortizarea utilajului Cheltuieli cu ajustarea pentru deprecierea utilajului Suma 0 Rezultat (pierdere) 350(1) (1)Rezultat = Venituri – Cheltuieli = 0 – 350 = -350 lei. Prin urmare el se regăseşte în masa capitalurilor proprii în bilanţ. întreprinderile pot prezenta imobilizările în bilanţ fie la o valoare iniţială (denumită cost istoric) diminuată cu amortizările şi ajustările pentru depreciere fie la o valoare reevaluată (valoare justă) din care se deduc amortismentele şi eventualele deprecieri constatate ulterior reevaluării. Suma de 150 lei reprezintă suma pe care managerii nu o mai pot recupera din ceea ce au estimat iniţial. Cu alte cuvinte.N Active Suma Datorii + Capitaluri Suma proprii Utilaj 650(1) Datorii: Furnizori de imobilizări 1. . însă.

împrumuturile acordate entităţilor afiliate. Societăţile M şi A formează grupul MA. interesele de participare. de investiţii şi de finanţare ale lui A sunt impuse de M.Imobilizările financiare Acestea sunt reprezentate de: 1)titlurile de valoare care vor fi realizate (vândute) într-o perioadă mai mare de 1 an. de titlurile de participare. În art. în cea mai mare parte a lor. alte împrumuturi..III.prin interese de participare se înţelege drepturile în capitalul altor entităţi. Titlurile de participare sunt acţiuni achiziţionate cu scopul de a controla exclusiv. 117 din Ordinul 3055/2009 se precizează: "(1) Imobilizările financiare cuprind acţiunile deţinute la entităţile afiliate. Societatea M are o formă slabă de control asupra lui D care se numeşte influenţă notabilă. sunt destinate să contribuie la activităţile entităţii. concomitent sau de a influenţa notabil întreprinderea emitentă. (2). D este o societate în care M are un interes de participare. Societatea B este o societate asociată grupului MA. 2)creanţele financiare (împrumuturi acordate) a căror scadenţă este într-o perioadă mai mare de 1 an.. reprezentate sau nu prin titluri. E este filiala societăţii E. B este controlată concomitent sau conjunctiv (sau joint venture). Exemplu Să analizăm următoarea structură : 80% M 50% 20% D A B 80% 50% E C Societatea noastră M deţine 80% din acţiunile societăţii A. Societatea M partajează controlul asupra societăţii B cu societatea C. Societatea M deţine 20% din societatea D. 1)Titlurile de valoare sunt reprezentate. împrumuturile acordate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare.. Altfel spus. Politicile operaţionale. Societatea controlată exclusiv se numeşte filială. Deţinerea unei părţi din . Prin urmare A este filiala lui M. A are şi nişte acţionari minoritari a căror influenţă este slabă. alte investiţii deţinute ca imobilizări. Dacă pornim de la ipoteza că o acţiune dă un singur drept de vot atunci M deţine majoritatea drepturilor de vot şi deci un control exclusiv asupra societăţii A. care prin crearea unei legături durabile cu aceste entităţi.

În art. " Activele circulante cuprind: I. Exemple: . depozitele şi cauţiunile depuse de entitate la terţi. potrivit legii. materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.118 din Ordinul 3055/2009 se precizează: "(1)La alte creanţe imobilizate se cuprind garanţiile.capitalul unei alte entităţi se presupune că reprezintă un interes de participare. b)în curs de producţie în vederea vânzării în aceleaşi condiţii ca mai sus . diferenţa urmând a fi reflectată la creanţe. c)se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului. sau d)este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricţionată. la imobilizări financiare. atunci când depăşeşte un procentaj de 20%. numai partea cu scadenţa mai mare de 12 luni.Activele circulante Acestea sunt resursele pe termen scurt ale întreprinderii. în scopul tranzacţionării.Casa şi conturile la bănci I. b)este deţinut. vor prezenta în bilanţ. Toate celelalte active reprezintă active imobilizate." 2)Creanţele financiare sunt reprezentate de împrumuturi acordate filialelor.Stocurile II. Ordinul 3055/2009 le defineşte astfel (art 147): "Un activ se clasifică ca activ circulant atunci când: a)se aşteaptă să fie realizat sau este deţinut cu intenţia de a fi vândut sau consumat în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii. sau c)sub formă de materii prime.Stocurile Stocurile sunt active : a)deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţi.Investiţiile financiare pe termen scurt IV. (2)În conturile de creanţe imobilizate reprezentând împrumuturi acordate se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobânzi. în principal. întreprinderilor unde există un interes de participare etc. (3)Entităţile care au evidenţiate în contul de creanţe imobilizate creanţe imobilizate cu scadenţa mai mare de un an." B.Creanţele III.

Creanţele 1. (ix)sunt asimilate stocurilor şi avansuri plătite furnizorilor de stocuri.Creanţele comerciale sunt drepturi de primit de la clienţii şi furnizorii întreprinderii: . materiale pentru ambalat. În plus. De asemenea. (iii)producţia în curs de execuţie – aceasta reprezintă producţia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare. furaje etc. care includ ambalajele refolosibile. ansambluri sau complexuri de locuinţe etc. piese de schimb. cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în contracte. putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor. Dacă construcţiile sunt realizate în scopul exploatării pe termen lung. se precizează că în cazul activelor de natura ansamblurilor sau complexurilor de locuinţe care iniţial erau destinate vânzării şi care ulterior îşi schimbă destinaţia. -produse finite – produse care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii. acesta este înregistrat la stocuri. precum şi animalele pentru producţie (lână. în contabilitate se înregistrează un transfer de la stocuri la imobilizări corporale. Pe lângă cele prezentate mai sus. tot aici se includ şi serviciile şi studiile în curs de execuţie sau neterminate. seminţe şi materiale de plantat. II. ele reprezintă imobilizări. combustibili. destinate vânzării (de exemplu. precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. atunci când un teren este cumpărat în scopul construirii pe acesta de construcţii destinate vânzării. fie în starea lor iniţială. destinate produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi. (v)ambalajele. fie transforrmată. -rebuturi. în produsul finit (materiale auxiliare. (viii)animalele şi păsările – animalele născute şi cele tinere de orice fel crescute şi folosite pentru reproducţie. (iv) produsele – acestea sunt reprezentate de: -semifabricate – produse al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secţie (fază de fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secţii (faze de fabricaţie) sau se livrează terţilor.). (ii)materialele consumabile – acestea participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi. coloniile de albine. Ordinul 3055/2009 a introdus posibilitatea reclasificării unei imobilizări corporale în categoria stocurilor în situaţia în care managementul ia decizia de a-l îmbunătăţi în vederea vânzării. de către entitatea care le-a realizat. În categoria stocurilor se includ şi activele cu ciclu lung de fabricaţie. animalele şi păsările la îngrăşat pentru a fi valorificate. (vii)stocuri aflate la terţi. materiale recuperabile şi deşeuri. lapte şi blană). (vi)mărfurile – bunuri pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii. achiziţionate sau fabricate. de regulă. urmând a fi folosite de entitate pe o perioadă îndelungată sau să fie închiriate unor terţi.(i)materiile prime – acestea participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial. prevăzute în procesul tehnologic. realizate de entităţile ce au ca activitate principală obţinerea şi vânzarea de locuinţe).

3. III. corporale. abonamente. În casierie sunt deţinute şi o serie de valori precum bilete şi tichete de călătorie. acreditive). bonuri de masă. Aceste efecte sunt reprezentate de cambii. Exemplu Întreprinderea ALFA a luat cu chirie un depozit în exerciţiul N. (ii)Avansuri plătite furnizorilor de lucrări şi servicii – sume achitate în avans furnizorilor şi în contrapartida cărora întreprinderea urmează să primească o lucrare sau un serviciu. 5. prin urmare are o creanţă faţă de acesta. titluri de valoare etc. IV.Creanţele financiare Acestea sunt reprezentate de partea din împrumuturile acordate altor entităţi care are scadenţa într-o perioadă mai mică de 1 an.Alte creanţe. .Creanţele fiscale reprezintă sume de recuperat de la autoritatea fiscală (de exemplu. de benzină. întreprinderea urmărind să obţină un câştig financiar în urma vânzării lor la un preţ superior valorii de achiziţie. Întreprinderea nu este obligată să achite chiria anticipat. Chiria plătită în avans de 200 de lei reprezintă o creanţă a cărei scadenţă se întinde pe parcursul a doi ani (N+1 şi N+2). cecuri.Creanţele faţă de asociaţi şi acţionari sunt reprezentate de contravaloarea bunurilor şi a sumelor de bani promise cu titlu de aport la capitalul social dar care nu au fost realizate (vărsate).Casa şi conturile la bănci Acest post cuprinde sumele deţinute în casierie şi în conturile de la bănci (conturi la vedere şi de depozit.Investiţii financiare pe termen scurt Acestea sunt reprezentate de titlurile de valoare deţinute pe termen scurt numite şi titluri de plasament.Cheltuieli în avans Acestea sunt plăţi efectuate în perioada curentă dar care vor fi imputate cheltuielilor perioadei sau perioadelor următoare (chirii. TVA de recuperat). Titlurile de plasament şi alte titluri deţinute în vederea tranzacţionării sunt achiziţionate în scop speculativ. Cu alte cuvinte. societatea dobândind astfel un drept de creanţă asupra asociaţilor. timbre fiscale şi poştale. lucrărilor executate şi serviciilor prestate acestora. Ea plăteşte suma de 300 lei reprezentând chiria aferentă exerciţiului N şi în avans chiria aferentă următorilor doi ani (chiria anuală este de 100 lei).(i)Clienţi – sume de încasat de la clienţi în contul bunurilor livrate. 6. 4.Creanţele salariale sunt reprezentate de avansurile plătite salariaţilor. bilete la ordin. Acreditivele sunt conturi la bănci deschise de client pe numele unui furnizor şi din care urmează a se efectua plăţi pe măsură ce furnizorul face dovada că şi-a îndeplinit sarcinile contractuale. capitalul a fost subscris dar nu a fost vărsat. denumite generic debitori diverşi. C. (iii)Efectele comerciale de primit – sunt generate în momentul în care întreprinderea a acceptat o hârtie de valoare care poate fi preschimbată în bani la scadenţă sau cu care poate stinge o datorie. Acestea apar din operaţii precum vânzarea de imobilizări necorporale. Făcând o plată în avans ea acordă un credit proprietarului depozitului şi. etc. etc. warant-uri. 2. abonamente plătite anticipat). Chiria aferentă perioadei curente va fi recunoscută drept cheltuială în contul de profit şi pierdere.

b)împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni şi dobânzile aferente acestora. 4. faţă de societăţi asociate sau faţă de societăţi în care există interese de participare. Detalii privind datoriile La postul D sunt prezentate datoriile cu scadenţa mai mică de 1 an iar la postul G găsim datoriile cu scadenţa mai mare de 1 an. 5. dar care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor apărea". 3. Ele pot avea scadenţa foarte probabil în anul următor sau într-o perioadă mai mare de un an şi se stabilesc în urma unor estimări. etc. La postul H întâlnim provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli. spre exemplu. 6. c)efectele comerciale de plată. pe clădiri etc. la fondul de şomaj. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt datorii a căror scadenţă şi/sau mărime este nesigură .Datorii comerciale Acestea sunt reprezentate de: a)datoriile faţă de furnizori.Datorii faţă de asociaţi şi acţionari Acestea sunt reprezentate de dividendele de plată dar şi de sumele de rambursat în cazul retragerii unor asociaţi. pe dividende. la fondul asigurărilor sociale de sănătate). 2. impozitul pe profit. datoriile prezentate la posturile D şi G pot fi: 1. Ordinul 3055/2009 oferă în art 218(1) următoarea definiţie: "Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care la data bilanţului este probabil să existe.Datorii salariale şi sociale a)datoriile salariale sunt reprezentate de salarii. sau este cert că vor exista.. b)datoriile sociale sunt reprezentate de contribuţiile cu caracter social suportate atât de întreprindere cât şi de salariaţi (contribuţii la sigurările sociale. În funcţie de natura lor.Alte datorii (denumite generic creditori diverşi).Datorii financiare Acestea sunt reprezentate de: a)sume datorate instituţiilor de credit (credite bancare şi dobânzile aferente acestora). Întreprinderea trebuie să constituie aceste provizioane dacă ele sunt justificate economic indiferent că rezultatul acesteia va fi profit sau pierdere şi indiferent de regimul lor fiscal (dacă sunt deductibile sau nu). cu ocazia achiziţiei unor titluri de valoare ce urmează a fi achitate ulterior. b)avansurile încasate de la clienţi (clienţi creditori).Datorii fiscale Acestea sunt reprezentate de impozitele şi taxele datorate autorităţii fiscale (de exemplu TVA de plată.). c)datorii faţă de filiale. . datorii privind pensiile (în cazul existenţei fondurilor private de pensii). Acestea sunt generate.

12.000) X Cheltuieli Cheltuieli cu provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli . La 31..N.000 ………… ………. Prin urmare. apariţia în bilanţ a datoriei de 1. În luna noiembrie N+1.N se constată existenţa unei obligaţii prezente de natură contractuală ce are la bază un eveniment trecut (acţiunea în instanţă introdusă de Beta ca urmare a încălcării de către Alfa a clauzei contractuale).100 lei.000 lei. Deci...000 lei. -recunoaşterea în contul de profit şi pierdere a unei cheltuieli de 1. ca urmare a încălcării unei clauze contractuale. societatea Alfa S..N Suma Datorii + Capitaluri proprii ……………...000 lei are ca efect diminuarea averii proprietarilor întreprinderii datorită faptului că în viitor (în anul N+1) vor avea loc ieşiri de lichidităţi către altcineva decât către proprietari..000 lei. În luna noiembrie N+1. Suma 0 Altfel spus.. Datorii: Provizion pentru litigiu …………… Capitaluri proprii: …………… Rezultat X Total Cont de profit şi pierdere N Suma Venituri 1.000 lei. Rezultat (pierdere) 1. consultanţii juridici ai societăţii Alfa opinează că este foarte probabil ca în cursul anului N+1 litigiul să fie pierdut şi să fie necesară plata unor despăgubiri societăţii Beta.N sunt: -recunoaşterea în bilanţ a unei datorii estimată la 1. Dacă avem în vedere opinia consultanţilor juridici atunci este foarte probabil ca pentru decontarea acestei obligaţii care va avea scadenţa în anul N+1 să aibă loc o ieşire de trezorerie de 1.Exemplu: În cursul anului N.A.12. Rezultatul exerciţiului N este negativ deoarece au fost neglijate toate celelalte tranzacţii şi evenimente care au avut loc în exerciţiul N. Bilanţ la 31..12.100 lei. estimate la 1. în contabilitatea exerciţiului N+1 se va recunoaşte datoria efectivă de plată de 1.000 Total (1..100 lei în contrapartidă cu o cheltuială a anului N+1. nu mai are sens menţinerea în bilanţ şi a datoriei estimate la 31.. În concluzie. de 1.000 Active ……………… Suma 1. Din moment ce a fost reflectată datoria efectivă.. efectele în situaţiile financiare ale societăţii N la 31. imaginea în bilanţul anului N+1 va fi următoarea: ..12... este acţionată în justiţie de către un client Beta.. Cum afectează aceste evenimente situaţiile financiare ale societăţii Alfa? La 31.000 lei. Nu putem încărca în bilanţul anului N de două ori aceeaşi datorie. Alfa primeşte rezoluţia definitivă din partea instanţei şi care o obligă la plata sumei de 1.12. decizia instanţei atestă obligaţia întreprinderii de a achita suma de 1.N.

......100 lei ceea ce va avea ca efect sărăcirea proprietarilor şi recunoaşterea unei cheltuieli de 1.. Ele sunt asimilate datoriilor mai degrabă pentru că nu sunt capitaluri proprii decât pentru că ar respecta pe deplin criteriile de recunoaştere ca datorie..... ...000 lei....... Cont de profit şi pierdere N +1 Suma Venituri 1. (100) X În bilanţul N+1 va fi reflectată datoria efectivă de 1.. Veniturile în avans cuprind: a)venituri în avans Veniturile în avans sunt încasări înregistrate în cursul perioadei curente dar care se referă la perioadele următoare (chirii încasate în avans spre exemplu)... Rambursarea se face în cazul în care întreprinderea nu a respectat condiţiile impuse pentru acordarea subvenţiei.Active ……………...100 ………. Datorii: Despăgubiri de plată ... În acelaşi timp.....000 ………… 100 La postul I găsim veniturile în avans. Cel mai adesea aceste subvenţii sunt nerambursabile deşi ar putea exista şi situaţii în care întreprinderea să fie obligată le ramburseze. ………... Primirea lor nu crează o obligaţie ce trebuie decontată în viitor.. Capitaluri proprii: .... b)subvenţiile pentru investiţii Subvenţiile pentru investiţii sunt fonduri primite de la stat pentru finanţarea achiziţiei sau producţiei proprii de imobilizări corporale......N+1 Suma Datorii + Capitaluri proprii ………………...12. Cand statul decide să acorde subvenţia este foarte probabil că aceste condiţii vor fi respectate şi deci este foarte probabil că nu va exista nici o decontare viitoare.100 Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli ... Subvenţiile pentru investiţii nu sunt capitaluri proprii deoarece nu provin de la proprietarii întreprinderii şi nici nu sunt forme de rezultat utilizate în vederea autofinanţării. va fi ştearsă datoria estimată de 1...100 lei. Rezultat (pierdere) Cheltuieli Cheltuieli cu despăgubirile ..... Total Bilanţ la 31. În bilanţ se vor prezenta separat veniturile în avans angajate pe termen lung de cele angajate pe termen scurt. Suma 1.......000 lei ceea ce va antrena recunoaşterea în contul de profit şi pierdere a unui venit de 1.. Rezultat X Total Suma 1..... Subvenţiile pentru investiţii sunt structuri a căror prezenţă în bilanţ este controversată....... Ele provin din afara întreprinderii......

Durata de amortizare a utilajului este de 5 ani iar metoda utilizată este cea liniară. Diminuarea capitalului social se poate realiza prin: -retragerea unor asociaţi. capitalul social se divide în acţiuni (la societăţile pe acţiuni şi societăţile în comandită pe acţiuni) sau în părţi sociale (la societăţile în nume colectiv.). necesităţile de informare solicită prezentarea separată a capitalului social subscris şi nevărsat şi respectiv a capitalului social subscris şi vărsat. utilajul va genera în anul N o cheltuială cu amortizarea de 600 lei: 5 ani = 120 lei. Practic.Exemplu Să presupunem că întreprinderea noastră primeşte o subvenţie pentru achiziţia unui echipament tehnologic.  Detalii privind capitalurile proprii Acestea se regăsesc la postul J în bilanţ şi cuprind: 1.Capitalul social Capitalul social este un indicator care arată că o parte din activele întreprinderii (bunuri şi sume de bani) au fost puse la dispoziţia acesteia de către proprietari. Exemplu Societatea ALFA decide majorarea capitalului social prin aport în numerar. -operaţii interne (încorporarea altor structuri de capital propriu cum ar fi rezervele. 2. societăţile în comandită simplă şi societăţile cu răspundere limitată). Valoarea nominală a unei acţiuni este 10 lei. întreprinderea suportând 400 de lei. Să presupunem că acţiunile sunt achitate în contu l de la bancă. Costul utilajului este de 600 de lei. Creşterea capitalului social se poate realiza prin: -noi aporturi (în numerar şi/sau în natură). la 1. rezultatul reportat. În acest scop se emit 100 acţiuni care se vând la un preţ de emisiune de 12 lei. În funcţie de forma juridică a întreprinderii. primele legate de capital. Capitalul social se evaluează la valoarea nominală a titlurilor. Incidenţa în bilanţ a acestei tranzacţii este următoarea: .01. -conversia unor datorii în capital social (conversia obligaţiunilor în acţiuni. întreprinderea primeşte o subvenţie de 400 de lei pentru a acoperi cheltuielile generate de utilizarea activului care vor fi de 600 de lei. Cheltuielile cu amortizarea aferente exerciţiilor următoarea vor fi de 600 lei – 120 lei = 480 lei. Ele pot fi: a)prime de emisiune – acestea rezultă din majorarea capitalului social prin aport în numerar în situaţia în care preţul de emisiune al titlurilor este superior valorii nominale a acestora. Uneori. Din utilizarea lui. -acoperirea unor pierderi dacă au fost epuizate celelalte surse. Pe parcursul vieţii întreprinderii capitalul social poate fi modificat prin operaţii de majorare sau de diminuare. Din subvenţia pentru investiţii de 400 lei o parte va fi venit al anului N (400 lei: 5 ani = 80 lei) iar restul (400 lei-80 lei = 320 lei) vor fi venituri ale anilor următori.Prime legate de capital Primele legate de capital sunt generate cu ocazia operaţiilor de majorare a capitalului social. rezultatul exerciţiului). etc. În concluzie partea din subvenţia încasată aferentă cheltuielilor viitoare generate de activ va fi recunoscută ca venit în avans.N. în sumă de 200 lei.

în situaţia în care valoarea de aport este superioară valorii nominale a titlurilor emise în contrapartidă.Rezerve .000) Prima de emisiune (100x12-100x10) 1. 3. Incidenţa în bilanţ va fi următoarea: Bilanţ Active Mijloc de transport Suma Datorii + Capitaluri proprii 1. pentru constituirea de rezerve iar în cazul lichidării întreprinderii pot fi distribuite proprietarilor. Exemplu Societatea ALFA primeşte de la un asociat un mijloc de transport cu titlu de aport la capital. b)prime de aport – acestea apar ca urmare a creşterii capitalului social prin aport în natură.217 Datorii: Capitaluri proprii: Capital social (121x10=1. Se decide atribuirea a 121 de acţiuni pentru remunerarea acestui aport.210) Prima de aport (1.217 lei.Bilanţ Active Conturi la bănci (100x12=1.200 Total Suma 1. Primele legate de capital pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social. Valoarea nominală a unei acţiuni este de 10 lei.217 Total c)prime de fuziune – acestea apar cu ocazia operaţiilor de fuziune a două întreprinderi. Valoarea stabilită de expertul în evaluare este de 1.217-1.200) Suma Datorii + Capitaluri proprii 1.200 Total Primele de emisiune reprezintă echivalentul sumei încasate peste valoarea nominală a acţiunilor emise.000 200 1. d)prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni – acestea apar atunci când valoarea obligaţiunilor convertite depăşeşte valoarea nominală a acţiunilor emise în contrapartidă. Acest surplus nu este recunoscut ca venit în contul de profit şi pierdere deoarece provine de la proprietarii întreprinderii.210) 1.210 7 1.217 Total Suma 1.200 Datorii: Capitaluri proprii: Capital social (100x10=1.

Dacă plusul de 400 lei ar fi recunoscut ca venit el ar majora profitul iar întreprinderea va trebui să plătească dividende şi impozitele pe profit şi dividende pentru el.000 lei sperate iniţial s-au consumat 200 lei (amortizarea aferentă exerciţiului N =200 = 1. Ori dacă întreprinderea nu a vândut utilajul.200 lei.000 Datorii: Furnizori de imobilizări 1.000 Capitaluri proprii : Rezervă din reevaluare 400 Rezultatul exerciţiului (200) Total 1. la sfârşitul anului valoarea sperată a beneficiilor economice viitoare este cu 400 lei mai mare.N. Acest plus de valoare trebuie să fie inclus în averea proprietarilor (în masa capitalurilor proprii). Să vedem care este incidenţa reevaluării în bilanţul de la 31. Consumul a generat o cheltuială ce a avut ca efect diminuarea rezultatului exerciţiului cu 200 lei. El nu se recunoaşte drept venit în contul de profit şi pierdere deoarece nu este un câştig realizat (întreprinderea nu a vândut şi nici nu are intenţia să vândă utilajul). din beneficiile de 1.200 Total 1. Se estimează o durată de utilizare a acestuia de 5 ani şi se optează pentru amortizarea liniară.200 lei (valoarea justă). El se recunoaşte ca rezervă din reevaluare şi nu se distribuie atâta vreme cât activul care l -a generat nu s-a realizat (nu s-a transformat în lichidităţi băneşti).000/5 ) şi au mai rămas de recuperat 800 lei.12. .200 Managerii au achiziţionat utilajul cu 1. Deoarece aceasta este semnificativ mai mare decât valoarea contabilă.000 lei.000 lei din utilizarea acestuia. managerii decid reevaluarea utilajului la valoarea justă.000 Total b)la sfârşitul exerciţiului N situaţia în bilanţ este următoarea: Bilanţ Active Suma Datorii + Capitaluri proprii Utilaj 1. Ca urmare a utilizării. La sfârşitul exerciţiului N valoarea justă a utilajului este de 1. Exemplu Societatea ALFA a achiziţionat la începutul exerciţiului N un utilaj la costul de 1. a)la data achiziţiei utilajului (începutul exerciţiului N) incidenţa în bilanţ este următoarea: Bilanţ Active Utilaj Suma Datorii + Capitaluri proprii 1.200 Datorii: Furnizori de imobilizări Suma 1.Acestea pot fi: a)rezerve din reevaluare Rezervele din reevaluare rezultă din reevaluarea imobilizărilor corporale la valoarea justă. Dacă managerii ar vinde utilajul la sfârşitul anului (la data bilanţului) ar putea încasa 1.000 1.000 Total Suma 1.000 lei deoarece au estimat că vor putea obţine cel puţin 1. acest plus de valoare nu trebuie inclus în rezultatul distribuibil. Cu alte cuvinte.

Rezultatul exerciţiului reprezintă rezultatul perioadei pentru care se întocmesc situaţiile financiare şi se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile perioadei. d)câştiguri/pierderi din vânzarea sau anularea instrumentelor de acţiuni proprii – acestea afectează capitalurile proprii cu semnul + dacă sunt câştiguri şi cu semnul – dacă sunt pierderi. 4.Rezultatul reportat este reprezentat de profitul nedistribuit din anii anteriori sau pierderea anilor anteriori care nu a fost acoperită. Continuitatea activităţii se apreciază pe baza unui cumul de factori. astfel încât managerii să nu fie nevoiţi să se îndatoreze peste măsură. La poziţiile E şi F sunt prezentaţi doi indicatori de analiză financiară relevanţi în aprecierea modului în care întreprinderea îţi asigură continuitatea activităţii. e)alte rezerve – acestea se pot constitui din profitul net dar şi din alte surse proprii (prime legate de capital. c)rezerve statutare sau contractuale – acestea se constituie din profitul net şi sunt destinate autofinanţării întreprinderii. Un criteriu relevant în aprecierea continuităţii este modul în care întreprinderea îşi asigură echilibrul financiar. Acesta este afectat şi de efectele corecţiilor de erori semnificative precum şi ale erorilor nesemnificative dacă sunt aferente exerciţiilor anterioare. Dacă acţionarii fac presiuni pentru distribuirea de dividende în prezent aceasta ar putea avea ca efect diminuarea dividendelor viitoare. f)acţiunile proprii – valoarea acestora se deduce din rezerve deoarece întreprinderea nu se poate deţine pe ea însăşi (capitalurile proprii trebuie să reflecte averea deţinătorilor de acţiuni aflate în circulaţie).b)rezerva legală Aceasta se constituie ca o obligaţie legală (în baza legii societăţilor comerciale) din profitul brut şi este destinată acoperirii unor pierderi ce ar putea să survină în exerciţiile următoare. Se consideră că întreprinderea îşi asigură minimul de echilibru financiar dacă îşi finanţează activele pe termen lung din surse de finanţare pe termen lung şi respectiv activele pe termen scurt din surse pe termen scurt. rezultat reportat). Asociaţii pot să consimtă ca o parte din profitul net să nu se distribuie la dividende ci să fie utilizat pentru autofinanţare. Vom aşeza faţă în faţă activele pe termen lung cu sursele pe termen lung şi activele pe termen scurt cu sursele pe termen scurt: . 5. Să procedăm în cele ce urmează la modelarea bilanţului OMFP 3055/2009 pentru a pune în evidenţă echilibrul financiar. În lipsa autofinanţării managerii vor merge la bănci (spre exemplu) pentru a căuta finanţare iar această decizie va avea un cost numit dobândă ce va diminua dividendele viitoare.

spre exemplu al stocurilor de materii prime. De ce întreprinderea ar trebui să aibă fond de rulment? Dacă am analiza atent elementele care compun activele pe termen scurt am putea constata că unele dintre acestea. Cu alte cuvinte. sau (2) Fond de rulment (E) = Active circulante (B) + Cheltuieli în avans (C) – Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an (D) – Venituri în avans pe termen scurt. Este cazul. fondul de rulment se poate deduce astfel: (1) Fond de rulment (E) = Surse pe termen lung (J+G+H+Subvenţii pentru investiţii + Venituri în avans pe termen lung) – Active pe termen lung (A). De aceea. A doua relaţie de calcul a fost reţinută în modelul de bilanţ OMFP 3055/2009. Întreprinderea nu ajunge să consume integral stocul achiziţionat că mai face o achiziţie.Active pe termen lung: Active imobilizate (A) Active pe termen scurt: Active circulante (B) Cheltuieli în avans (C) Surse pe termen lung: Capitaluri şi rezerve (J) Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de 1 an (G) Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (H) Subvenţii pentru investiţii Venituri în avans pe termen lung Surse pe termen scurt: Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an (D) Venituri în avans pe termen scurt Fond de rulment (E) Capitaluri Permanente (F) La poziţia E “Active circulante nete/Datorii curente nete” se află Fondul de rulment al întreprinderii. Ea nu aşteaptă să încaseze o creanţă faţă de client că îi mai vinde odată acestuia mărfuri sau producţie. Fondul de rulment reprezintă excedentul de capitaluri permanente (surse de finanţare pe termen lung) rămas după finanţarea integrală a activelor pe termen lung şi care poste fi utilizat pentru finanţarea activelor pe termen scurt (active circulante şi cheltuieli în avans). aceste elemente se substituie în permanenţă cu altele de aceeaşi natură şi generează o nevoie de finanţare pe termen lung. de mărfuri sau al creanţelor faţă de clienţi. datorită faptului că se reînoiesc în permanenţă se comportă ca activele pe termen lung. Din schema de mai sus. întreprinderea este bine să se asigure că dispune de surse de finanţare pe termen lung mai mari decât activele pe termen lung pentru a .

Prin urmare este nevoie de o situaţie care să explice mecanismul formării rezultatului şi aceasta este contul de profit şi pierdere. Din cele arătate mai sus performanţa întreprinderii poate fi determinată pe baza relaţiei Rezultat = Venituri – Cheltuieli Profitul contabil nu trebuie confundat cu trezoreria întreprinderii. există un decalaj între fluxul de bunuri şi servicii şi fluxul de numerar. Din schema de mai sus. capitalurile permanente se pot determina astfel: (i) Capitaluri permanente (F) = Capitaluri şi rezerve (J) + Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an (G) + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (H) + Venituri în avans pe termen lung + Subvenţii pentru investiţii.Contul de profit şi pierdere şi performanţa financiară a întreprinderii 3. după cum venitul nu este recunoscut cu ocazia unei încasări. Managerii sunt concentraţi asupra performanţei globale. numite şi Capitaluri permanente. A treia relaţie de calcul a fost reţinută în modelul de bilanţ OMFP 3055/2009. Se consideră că dacă întreprinderea are fond de rulment îşi asigură continuitatea pe termen scurt fără a fi dependentă de finanţarea prin credite pe termen scurt.1. partenerii comerciali de stabilitatea întreprinderii.Delimitări privind performanţa financiară a întreprinderii Profitul sau pierderea obţinut(ă) de întreprindere este utilizat(ă) frecvent ca o măsură de apreciere a performanţelor.putea asigura şi finanţarea acestor active pe termen scurt care se reînoiesc în permanenţă. Pentru că. creditorii de solvabilitatea întreprinderii. sau (ii) Capitaluri permanente (F) = Total activ (A+B+C) – Surse pe termen scurt (D+venituri în avans pe termen scurt).2. investitorii actuali şi potenţiali sunt interesaţi de rentabilitatea investiţiilor lor. momentul recunoaşterii unei cheltuieli nu se suprapune cu momentul plăţii. (iii) Capitaluri permanente (F) = Fond de rulment (E) + (Active imobilizate). se află sursele de finanţare pe termen lung ale întreprinderii. contul de profit şi pierdere îi oferă o imagine cu privire la „performanţa financiară”. Rezumând. În faţa unei asemenea cerinţe de informare bilanţul îşi dovedeşte aportul limitat. utilizatorul găseşte informaţii cu privire la poziţia financiară. Dacă „citind” un bilanţ. Pe baza acestui indicator se apreciază în ce măsură întreprinderea îşi asigură continuitatea activităţii pe termen lung. măsurarea performanţei se face în funcţie de obiectivul utilizatorilor. De aceea utilizatorii doresc să afle cum a fost obţinut acest rezultat.2. La poziţia F „Total active minus datorii curente”. salariaţii de stabilitatea şi rentabilitatea întreprinderii. de obicei. . 3. care au fost fluxurile de venituri şi cheltuieli care explică acest rezultat. Conceptul de „performanţă” este interpretat diferit de utilizatorii de informaţie contabilă în funcţie de interesele lor. El nu reuşeşte să prezinte decât valoarea absolută a acestui rezultat ca element al capitalurilor proprii.

cheltuieli şi venituri din provizioane) sau care au în contrapartidă stocuri şi imobilizări (de exemplu cheltuieli cu consumul de materii prime etc. (i)concomitent cu plata: Exemplu Întreprinderea plăteşte în exerciţiul N dobânda anuală aferentă unui credit primit de la bancă. (ii)concomitent cu încasarea: Exemplu Întreprinderea încasează în exerciţiul N dividende aferente titlurilor de participare achiziţionate în urmă cu 2 ani. Deşi plata se va face ulterior. În această situaţie.) Conceptele de venit şi cheltuială sunt definite prin raportare la averea proprietarilor. Această regulă este cunoscută sub denumirea de convenţia contabilităţii de angajamente. Deşi încasată anticipat. chiria este o cheltuială a exerciţiului N+1 şi va fi recunoscută în N+1. Deşi plătită anticipat. care. plata va genera recunoaşterea unei cheltuieli. cheltuieli şi venituri din ajustări de valoare ale activelor. alături de continuitatea exploatării constituie convenţiile de bază. (iii)anterior încasării: Exemplu Întreprinderea vinde unui client un stoc de mărfuri iar încasarea va avea loc peste 30 zile. Momentul în care se recunoaşte un venit în contabilitate poate fi : (i)ulterior încasării: Exemplu Întreprinderea a închiriat unui terţ un teren şi încasează în exerciţiul N chiria aferentă exerciţiului N+1. chiria este un venit al exerciţiului N+1 şi va fi recunoscut în contul de profit şi pierdere al exerciţiului N+1. În această situaţie venitul se recunoaşte la momentul vânzării şi precede încasarea. Trebuie menţionat că pe lângă cheltuielile/veniturile care au în contrapartidă plăţi/încasări trecute. o cheltuială este recunoscută în contabilitate la momentul angajării unei datorii iar un venit la momentul angajării unei creanţe. cheltuiala va fi recunoscută la momentul primirii facturii. Dividendele încasate vor fi recunoscute ca venit la momentul încasării în contul de profit şi pierdere al exerciţiului N. prezente sau viitoare există şi o serie de cheltuieli şi venituri care nu au incidenţă monetară (de exemplu.De regulă.Venitul este perceput de proprietari ca o sursă de îmbogăţire în timp ce . cheltuielile cu amortizările. (iii)anterior plăţii : Exemplu Întreprinderea primeşte factura pentru un serviciu prestat de un terţ iar tariful ce trebuie achitat este de 100 lei. Momentul în care se recunoaşte o cheltuială în contabilitate poate fi : (i)ulterior plăţii: Exemplu Întreprinderea deţine cu chirie o clădire şi plăteşte în exerciţiul N chiria aferentă exerciţiului N+1.

cheltuiala este o sursă de sărăcire.Venitul reprezintă o creştere a beneficiilor economice viitoare în timp ce cheltuiala este o diminuare a beneficiilor economice viitoare. Prin raportare la definiţiile activului şi datoriei, o creştere a beneficiilor economice viitoare are loc odată cu creşterea unui activ sau cu diminuarea unei datorii. Analog, diminuarea beneficiilor economice viitoare presupune o diminuare de activ sau creşterea unei datorii. Deoarece capitalul propriu este element rezidual, creşterea unui activ şi diminuarea unei datorii va determina o creştere a capitalurilor proprii, în timp ce diminuarea unui activ şi creşterea unei datorii va conduce la o diminuare a capitalurilor proprii. Pornind de la relaţia: Cpr = A - D unde: Cpr = capitaluri proprii A = activ D = datorii Prin urmare, variaţiile activelor/datoriilor vor determina variaţii ale capitalurilor proprii. Rezultatul contabil poate fi determinat în aceste condiţii după relaţia: Rezultat = CprN - CprN-1 – Ip + Dp, unde: CprN = capitalurile proprii ale exerciţiului N CprN-1 = capitalurile proprii ale exerciţiului N-1 Ip = investiţiile proprietarilor (de exemplu aporturi ale acestora) Dp = distribuiri în favoarea proprietarilor (de exemplu distribuiri de dividende) După cum puteţi observa, nu se recunosc drept venituri contribuţiile din partea proprietarilor după cum nu se recunosc drept cheltuieli distribuirile către proprietari. Exemplu Întreprinderea primeşte de la asociatul Popescu o clădire evaluată la 1.000 lei cu titlu de aport la capital. Dacă această contribuţie din partea lui Popescu s -ar recunoaşte ca venit, ea ar avea ca efect creşterea profitului distribuibil iar întreprinderea ar trebui să plătească impozit pe profit şi să distribuie dividende tuturor asociaţilor. Clădirea va genera beneficii economice (fluxuri de lichidităţi) în viitor prin utilizarea ei sau prin vânzarea ei. Aceste avantaje nu există la momentul primirii ei ca aport şi nu este justificat ca întreprinderea să plătească impozite şi dividende pentru un activ care nu a generat încă nici un beneficiu economic. Exemplu Întreprinderea plăteşte în exerciţiul N dividendele cuvenite acţionarilor din profitul obţinut în exerciţiul N-1. Nu putem spune că ieşirea de bani pentru plata dividendelor îi sărăceşte pe acţionari. În concluzie, când se analizează conceptele de venit şi cheltuială se exclud relaţiile întreprinderii cu proprietarii săi. Venituri/cheltuieli sunt creşterile/diminuările de beneficii economice viitoare care provin din relaţiile întreprinderii cu terţii şi în nici un caz cu proprietarii.

Cadrul general conceptual al IASB defineşte elementele ce descriu performanţa financiară a întreprinderii (veniturile şi cheltuielile) de maniera următoare: Veniturile sunt majorări ale beneficiilor economice în cursul perioadei contabile sub forma intrărilor de active sau a măririi valorii activelor sau a diminuării datoriilor, care au drept rezultat creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele legate de contribuții ale participanților la capitalurile proprii. Cheltuielile sunt scăderi ale beneficiilor economice în cursul perioadei contabile sub forma unor ieșiri sau epuizări ale activelor sau a suportării unor datorii, care au drept rezultat reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele legate de distribuirea către participanții la capitalul propriu Aceste definiţii se regăsesc şi în Ordinul 3055/2009. Astfel, în art.34(1) se precizează: "a)veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor" b)cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau de scăderi ale valorii activelor oi creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari. " De reţinut este faptul că, definiţiile de mai sus sunt foarte cuprinzătoare, acestea referindu-se atât la veniturile/cheltuielile angajate în cursul normal al activităţilor cât şi la câştiguri/pierderi, plusuri/minusuri de valoare survenite pe parcursul perioadei, indiferent dacă sunt latente sau realizate.   Un venit/cheltuială va fi recunoscut(ă) în contabilitate dacă: răspunde definiţiei creşterea/diminuarea de beneficii economice viitoare poate fi măsurată fiabil.

Dacă un element prezintă caracteristicile esenţiale ale unei cheltuieli sau ale unui venit dar nu îndeplineşte criteriile de recunoaştere, poate constitui totuşi obiectul unei informări în note, dacă o astfel de informare este utilă pentru evaluarea performanţelor de către utilizatori. La definiţiile de mai sus răspund: (i)venituri şi cheltuieli în mărime brută: Exemplu Societatea ALFA vinde un stoc de mărfuri la preţul de 120 lei. Mărfurile fuseseră achiziţionate cu o săptămână în urmă la costul de 100 de lei. La momentul vânzării, preţul de vânzare va fi recunoscut ca venit deoarece în urma tranzacţiei cu clientul va avea loc o intrare de lichidităţi băneşti (o creştere de activ) care nu provine de la proprietarii întreprinderii. Valoarea încasării ce va avea loc este fiabilă deoarece este o valoare de piaţă şi e consemnată în documentul de vânzare. Costul mărfurilor vândute va fi recunoscut drept cheltuială deoarece mărfurile ies din întreprindere către clienţi şi nu către proprietari. El este deasemenea o mărime fiabilă deoarece suma de 100 de lei este consemnată în documentul de achiziţie.

După cum puteţi observa, pentru a recunoaşte un element ca fiind o cheltuială sau un venit testăm criteriile de recunoaştere. Exemplu Societatea înregistrează salariile cuvenite personalului în sumă totală de 100.000 lei. Aceste salarii sunt o obligaţie prezentă a societăţii ce va fi recunoscută în bilanţ ca datorie. În viitor această datorie va antrena în vederea decontării ei o ieşire de bani către salariaţi şi nu către proprietarii întreprinderii. Deci salariile îi vor sărăci pe proprietari. În consecinţă recunoaşterea datoriei în bilanţ va antrena recunoaşterea cheltuielii cu salariile în contul de profit şi pierdere. Exemplu Societatea plăteşte dobânda aferentă unui credit primit de la bancă în sumă de 100 lei. Această plată generează o ieşire de bani către bancă şi nu către proprietarii întreprinderii şi deci îi sărăceşte pe aceştia din urmă. De aceea, plata dobânzii va antrena recunoaşterea unei cheltuieli de 100 lei în contabilitate. (ii)câştiguri şi pierderi: Câştigurile şi pierderile sunt generate, de exemplu, de cesiuni ale imobilizărilor corporale, necorporale şi a investiţiilor financiare. Exemplu Întreprinderea a achiziţionat un pachet de acţiuni în urmă cu două săptămâni la preţul de 20.000 lei. Ea decide să vândă acţiunile deoarece la bursă, acţiunile valorează 23.000 lei. În acest caz se va recunoaşte în contul de profit şi pierdere câştigul tranzacţie de 3.000 lei şi el va avea ca efect creşterea rezultatului exerciţiului. Exemplu Întreprinderea deţine o clădire achiziţionată în urmă cu 3 ani la costul de 1.000 lei. Amortizarea cumulată până în prezent este de 600 lei. Clădirea este vândută la preţul de 250 lei. În acest caz , cesiunea clădirii generează o pierdere 150 lei calculată ca diferenţă între preţul de vânzare şi valoarea rămasă de amortizat (250 lei – (1.000 lei – 600 lei)). Această pierdere va diminua, în contul de profit şi pierdere, rezultatul exerciţiului. (iii)plusuri şi minusuri de valoare Exemplu Întreprinderea deţine un stoc de mărfuri achiziţionat la începutul anului N la costul de 100 lei. Până la sfârşitul anului mărfurile nu au putut fi vândute. Prin urmare ele trebuie trecute în bilanţ. Dacă mărfurile ar fi vândute la 31.12.N, se estimează că s-ar putea încasa cel mult 80 lei, după deducerea costurilor inerente eventualei vânzări. În concluzie, mărfurile îşi pierd din valoare cu 20 lei şi vor trebui prezentate în bilanţ la 80 lei. Pierderea de valoare de 20 lei va trebui recunoscută în contul de profit şi pierdere şi va fi asimilată cheltuielilor, determinând diminuarea rezultatului exerciţiului. Exemplu Întreprinderea a vândut la 10.12.N, mărfuri unui client extern în valoare de 100 euro. La data tranzacţiei cursul de schimb a fost de 3 lei/euro. La data de 31.12.N cursul de schimb este de 5 lei/euro. În urma vânzării, întreprinderea dobândeşte o

creanţă faţă de client în valoare de 300 lei (100 euro x 3 lei/euro). Dacă clientul ar face plata la 31.12.N, întreprinderea ar încasa 500 lei (100 eurox5 lei/euro). Rezultă un plus de valoare de 200 lei care va majora valoarea creanţei în bilanţ şi va genera recunoaşterea unui venit în contul de profit şi pierdere. (iv)elemente care se impută direct în capitalurile proprii Există însă şi elemente care, deşi corespund definiţiilor veniturilor şi cheltuielilor deoarece generează creşteri sau diminuări de capitaluri proprii, nu sunt incluse în contul de profit şi pierdere, ci figurează printre elementele capitalurilor proprii (de exemplu, rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale). Ca o sinteză a celor expuse mai sus prezentăm în tabelul următor o serie de exemple de cheltuieli şi venituri ce se recunosc cu ocazia înregistrării unor variaţii în masa activelor şi datoriilor: Recunoaşterea cheltuielilor Când scad activele Cand cresc datoriile -cheltuieli cu -cheltuieli cu consumul de salariile datorate materii prime şi personalului; consumabile; -cheltuieli cu -cheltuieli cu contribuţiile sociale consumul de suportate de imobilizări (cu întreprindere; amortizarea); -cheltuieli cu -cheltuieli cu impozitele şi taxele deprecierea de plată (exclusiv activelor (cu cele care pot fi ajustările pentru recuperate de la depreciere); autorităţile fiscale -cheltuieli cu plata sau de la clienţi); de chirii, dobânzi, -cheltuieli cu despăgubiri, lucrările şi amenzi etc. serviciile primite de la terţi; -cheltuieli cu provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli etc. Recunoaşterea veniturilor Cand cresc Cand scad activele datoriile -venituri din -venituri din vânzarea cu diminuarea sau încasarea imediată anularea sau ulterioară de provizioanelor stocuri, de pentru riscuri şi imobilizări, de cheltuieli; active financiare, -venituri din salarii etc; acordate în natură; -venituri din -venituri din reluarea ajustărilor subvenţii aferente pentru deprecierea activelor etc. activelor; -venituri din încasarea de dobânzi, dividende, chirii, despăgubri etc.

3.2.2.Contul de profit şi pierdere întocmit conform OMFP 3055/2009 Modelul de cont de profit şi pierdere prevăzut în OMFP 3055/2009 este preluarea şi adaptarea modelului recomandat în articolul 23 al Directivei a IV-a a CEE. Acesta se prezintă în format listă şi are la bază delimitarea cheltuielilor după natură.

Profitul sau pierderea brut(ă) (XIII=XI-XII) XIV. la rândul lor se împart în: 1)activităţi de exploatare: Activităţile de exploatare generează: a)venituri şi cheltuieli ocazionate de obţinerea producţiei.Cheltuiala cu impozitul pe profit XV.Cheltuieli din exploatare III. activităţile generatoare de venituri şi cheltuieli sunt împărţite în două mari categorii: (i)activităţi curente Activităţile curente sunt activităţile pe care entitatea le desfăşoară în condiţii normale normale. despăgubiri.Profitul sau pierderea financiară (VI=IV-V) VII.Venituri extraordinare IX. situaţii de criză. de război. naţionalizări etc. c)câştiguri şi pierderi din vânzarea de imobilizări financiare şi de investiţii financiare pe termen scurt.Profitul sau pierderea din exploatare (III=I-II) IVVenituri financiare V.Cheltuieli extraordinare X.Venituri totale (XI= I+IV+VIII) XII. c)venituri şi cheltuieli ocazionate de activităţi cu frecvență ceva mai rară precum vânzări de imobilizări corporale şi necorporale. b)venituri şi cheltuieli din diferenţe de curs valutar.Profitul sau pierderea curentă (VII=III+VI) VIII. Contul de profit şi pierdere din Ordinul 3055/2009 se prezintă astfel: N I. Astfel de elemente sunt foarte rare şi nu pot fi prevăzute şi gesionate de conducerea întreprinderii. mai există şi o serie de evenimente extraordinare precum calamităţile naturale. 2)activităţi financiare Actvităţile financiare generează: a)venituri şi cheltuieli din dobânzi. b)venituri şi cheltuieli ocazionate de vânzarea mărfurilor. exproprieri.Cheltuieli totale (XII=II+V+IX) XIII.Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară (X=VIII-IX) XI. penalităţi etc.Profitul sau pierderea net(ă) a exerciţiului financiar (XV=XIII-XIV) N-1 . Pe lângă acestea.Venituri din exploatare II.Cheltuieli financiare VI. (ii)activităţi extraordinare Elementele de cheltuieli şi venituri din exploatare şi cele financiare sunt considerate elemente ordinare prin faptul că sunt destul de frecvente şi sunt angajate de activităţile normale ale întreprinderii. lucrărilor şi serviciilor.După natura lor. Ele. venituri ocazionate de vânzarea producţiei. etc. De o manieră simplificată.

000 500 200 100 Se observă că cheltuielile de exploatare totale au fost de 1. Exemplu În cursul perioadei întreprinderea ALFA a înregistrat următoarele cheltuieli din exploatare: cheltuieli cu consumurile materiale 1. cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 200 lei. Nu toate aceste cheltuieli au fost legate de producţia obţinută.200 lei sunt aferente stocului de produse finite obţinut şi deci vor trebui să fie transferate în bilanţ deoarece stocul se va recunoaşte ca activ şi i se va atribui ca valoare costul de producţie.Veniturile din exploatare cuprind: 1)Cifra de afaceri netă: Generic. alte cheltuieli de exploatare 100 lei.200 1. cifra de afaceri reprezintă valoarea totală a vânzărilor către clienţi (de mărfuri. lucrări. 1. cifra de afaceri netă este formată din: -venituri din vânzarea mărfurilor. venituri din studii şi cercetări etc.200 lei. de produs finit. Practic. 2)Venituri aferente costului producţiei şi serviciilor în curs de execuţie Venitul aferent costului stocurilor de producţie obţinută este un venit latent ce se recunoaşte la momentul obţinerii de stocuri din producţie proprie. În contabilitatea financiară cheltuielile se urmăresc după natura lor şi nu după destinaţia. În modelul de cont de profit şi pierdere din Ordinul 3055/2009. Departamentul de contabilitatede gestiune a calculat costul producţiei obţinute iar acesta este de 1.Detalii privind veniturile şi cheltuielile din activitatea curentă: I. veniturile din executări de lucrări. Astfel. cheltuieli de personal 500 lei.800 lei.200 de lei se recunoaşte în contul de profit şi pierdere un venit latent de . producţie. Din cheltuielile totale de 1. venituri din chirii. servicii etc) aferente unui întreg exerciţiu financiar (valoare care nu include TVA şi nici reducerile de preţ cu caracter comercial acordate clienţilor). la momentul când se recunoaşte în bilanţ stocul de produse finite la costul de 1.800 lei.000 lei. -producţia vândută (aici intră veniturile din vânzări de stocuri altele decât mărfurile. devine imposibilă identificarea cheltuielilor care formează costul de producţie. Din procesul de producţie s-au obţinut 100 buc. Să vedem care este incidenţa în situaţiile financiare: Cont de profit şi pierdere Venituri: Variaţia stocurilor (venit latent) Cheltuieli: Cheltuieli cu consumurile materiale Cheltuieli de personal Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor Alte cheltuieli de exploatare N 1. redevenţe.). -venituri din subvenţii de exploatare primite pentru cifra de afaceri. onorarii. Cheltuielile care nu sunt legate de producţia obţinută precum şi cheltuielile de desfacere şi administrative nu se includ în costul de producţie. veniturile din servicii prestate. Calculul costului se realizează la departamentul contabilitate de gestiune unde fiecare cheltuială se urmăreşte în primul rând după destinaţie şi apoi după natură. comisioane.

Bilanţ Active Produse finite Datorii Capitaluri proprii N 1.200 de lei.000 lei. În acest caz se va recunoaşte în contabilitate un venit din reluarea ajustării pentru depreciere. -venituri din subvenţii pentru investiţii etc. 4)Alte venituri din exploatare: -câştiguri din cedarea imobilizărilor corporale şi necorporale. -venituri din despăgubiri. În contul de profit şi pierdere se va face următoarea prezentare: .1..000 . II.. Exemplu În cursul exerciţiului N întreprinderea a înregistrat amortizarea clădirilor şi echipamentelor tehnologice în valoare de 200.000 lei şi un teren care la sfârşitul exerciţiului anterior fusese depreciat cu 50.200 de lei deoarece managerii întreprinderii speră să poată vinde în viitor stocul şi să obţină avantaje de cel puţin 1. din care: a)Salarii şi indemnizaţii b)Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 5)Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale (a-b) a) cheltuieli b) venituri Pentru a fi prezentate în bilanţ.... 7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale. amenzi şi penalităţi. activele sunt ajustate cu amortizarea şi cu eventualele deprecieri constatate la data bilanţului.000 lei. Managerii au constatat că la sfârşitul exerciţiului N deprecierea terenului nu mai există ca urmare a creşterii valorii lui de piaţă.Cheltuielile de exploatare cuprind: 1)Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile 2)Cheltuieli privind mărfurile. Deasemenea se poate întâmpla ca un activ depreciat în trecut să înregistreze o creştere de valoare.. Aceste ajustări generează cheltuielile cu amortizarea şi cheltuielile cu ajustările pentru deprecierea activelor.. Întreprinderea deţine o clădire care la sfârşitul exerciţiului N s-a depreciat cu 20. -venituri din donaţii şi subvenţii primite. 3)Cheltuieli cu energia şi apa 4)Cheltuieli de personal. din care 170.200 3)Venituri din producţia de imobilizări Acestea sunt venituri latente ce se recunosc la momentul obţinerii de imobilizări corporale şi necorporale din producţie proprie.

.000 lei faţă de clientul Gama care fusese eliminată în anul N-1 deoarece s-a primit confirmarea că aceasta va putea să fie recuperată ca urmare a redresării financiare a clientului.. Se constată că stocul este depreciat cu 300 lei iar această depreciere va genera o cheltuială cu ajustarea stocului în bilanţ.000 Exemplu În cursul exerciţiului N întreprinderea a achiziţionat un stoc de mărfuri la costul de 1. b) Ajustări de valoare privind activele circulante b. .000 7) Alte cheltuieli de exploatare: -Cheltuieli privind prestaţiile externe -Cheltuieli cu alte impozite.1) cheltuieli (din pierderi de creanţe) b.. În cursul exerciţiului N stocul a fost vândut. taxe şi vărsăminte asimilate -Cheltuieli cu despăgubiri. Deoarece stocul nu mai există în bilanţ va trebui anulată deprecierea constatată pentru acesta...N suma care s-ar putea încasa ar fi de 700 lei după deducerea eventualelor cheltuieli azionate de vânzare. . b) Ajustări de valoare privind activele circulante b. Dacă stocul ar fi vândut la 31. În consecinţă.2) venituri 100 300 200 Exemplu În cursul exerciţiului N întreprinderea a eliminat din bilanţ o creanţă faţă de clientul Beta în sumă de 2.2) venituri (din creanţe reactivate) -1..000 lei. considerată irecuperabilă şi a reactivat creanţa de 3.000 50. în contul de profit şi pierdere se va face următoarea prezentare: 7. în contul de profit şi pierdere se va face următoarea prezentare: 7..000 lei.... donaţii şi activele cedate 8)Ajustări privind provizioanele (a-b) a)cheltuieli b)venituri .000 2..a.12. Anularea deprecierii unui actin va determina recunoaşterea unui venit în contabilitate.1) cheltuieli b.. Să presupunem şi că în bilanţul exerciţiului N-1 a existat un stoc de produse finite care fusese depreciat cu 200 lei. În consecinţă.000 3... Eliminarea din bilanţ a creanţei faţă de Beta va determina recunoaşterea unei cheltuieli iar reactivarea creanţei faţă de Gama va genera recunoaşterea unui venit.1) cheltuieli a.2) venituri 6) Ajustări de valoare privind activele circulante (a-b) a) cheltuieli b) venituri 220.

-Pierderi din creanţe legate de participaţii. Majorarea provizioanelor va determina o cheltuială cu ajustarea iar diminuarea lor va genera un venit din ajustare. din care: cheltuieli venituri 200 200 - Dacă reestimarea provizionului ar fi inferioară estimării iniţiale. -Cheltuieli din diferenţe de curs valutar.200 lei. Prezentarea în contul de profit şi pierdere va fi următoarea: Ajustări privind provizioanele. -Venituri din imobilizări financiare cedate. -Alte cheltuieli financiare. numite în OMFP 3055/2009 subvenții aferente veniturilor. -Venituri din diferenţe de curs valutar.Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt măsurate pe baza unor estimări. V. -Alte venituri financiare. -Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate. -Venituri din dobânzi. -Venituri din sconturi obţinute. Detalii privind veniturile şi cheltuielile financiare: IV.Venituri financiare: -Venituri din interese de participare. -Cheltuieli privind dobânzile. desemnează orice subvenție care nu este recunoscută ca fiind aferentă unui activ. Această ajustare a provizionului pentru litigii va genera recunoaşterea unei cheltuieli de 200 lei în contul de profit şi pierdere.000 lei ca urmare a unui litigiu cu un client. majorate sau diminuate aceste datorii. Practic. -Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate. -Cheltuieli privind sconturile acordate. Ca urmare va trebui să procedăm la majorarea datoriei în bilanţ cu 200 de lei. Subvențiile din exploatare. O particulariate a acestui model de cont de profit şi pierdere este şi prezentarea veniturilor din subvenţii de exploatare. după caz. datoria va trebui diminuată în bilanţ iar această ajustare va genera un venit în contul de profit şi pierdere. aceste subvenții se primesc anual fie pentru cifra de afaceri fie . -Pierderi din investiţiile pe termen scurt cedate. La fiecare dată de bilanţ trebuie refăcute estimările şi.Cheltuieli financiare: -Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile financiare deţinute ca active circulante. -Venituri din alte investiţii şi împrumuturi ce fac parte din activele imobilizate. Exemplu La sfârşit exerciţiului N-1 a fost recunoscut în bilanţ un provizion pentru litigii estimat la 1. La sfârşitul exerciţiului N avocaţii întreprinderii au estimat că litigiul va fi pierdut în instanţă în anul următor şi că suma care va fi plătită se va ridica la aproximativ 1.

În contul de profit şi pierdere se va face următoarea prezentare: Cont de profit şi pierdere Venituri: Cheltuieli: Cheltuieli de personal 2.000. Venituri din vânzarea produselor finite 12.000 250. Cheltuielile cu salariile 2. subvenţia din exploatare primită pentru cifra de afaceri se adaugă la cifra de afaceri). Venituri din producţia imobilizată 9.000 70.pentru a acoperi o serie de cheltuieli de personal și asimilate.000 900.000 2. Exemplu Întreprinderea Alfa S.000 Prin urmare.000 150. consumuri materiale.A.000 50.400. Pierderi din calamităţi 10. Cheltuieli cu sconturile acordate 14. În contabilitatea societăţii Alfa se va înregistra o cheltuială din exploatare de 2. În cazul în care întreprinderea obţine subvenţii de exploatare pentru completarea unor venituri. Dacă. Venituri din subvenţii de exploatare.000 200. subvenţia ese primită pentru acoperirea unei cheltuieli. ea nu se prezintă în contul de profit şi pierdere la venituri ci se deduce din cheltuiala pe care o acoperă.000 750. aceste subvenii se adaugă la veniturile în cauză (după cum aţi putut constata.000 .000 100.000 90. cheltuieli cu dobânzile etc.400.000 100. însă.000 .000 lei.000. Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 13. Cheltuieli cu materiale consumabile 11. Cheltuieli privind mărfurile 8. Studiu de caz Se cunosc umătoarele informaţii (în lei): 1.000. Cheltuieli cu dobânzile 3.000 300. în contul de profit şi pierdere venitul din subvenţie se deduce din cheltuiala de personal pentru a pune în evidenţă efortul entităţii în ceea ce priveşte remunerarea personalului şi a facilita astfel comparaţia cheltuielilor de personal ale unei întreprinderi subvenţionate cu cele ale unor entităţi care nu beneficiază de un asemenea avantaj.000. a angajat în cursul anului N cheltuieli cu salariile datorate personalului în smă de 2.aferente cifrei de afaceri 500. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 4. din care: .000-600. Ea beneficiază de o subvenţie nerambursabilă pentru plata salariilor de 600. Cheltuieli cu impozitul pe profit 6. Venituri aferente costului producţiei obţinute 7.000 1.000 N 1.000 lei generată de salariile datorate precum şi un venit dintr-o subvenţie de exploatare încasată pentru plata personalului.pentru materii prime şi materiale 850.000 lei. Cheltuieli cu materii prime 5.

Cheltuieli cu impozitul pe clădiri.M.000 X 1. Cheltuieli cu contribuţia unităţii la fondul de şomaj 30.000 Se cere să se întocmească contul de profit şi pierdere conform O. Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 250.660. Venituri din vânzarea mărfurilor 500.000 17. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi 80.000 23. Cheltuieli cu contribuţia unităţii la asigurările sociale 180. 1.000 33. Venituri din redevenţe. Venituri din subvenţii pentru investiţii 10.000 42.000 18. Cheltuieli cu ajustările pentru deprecierea activelor 90. Venituri din prestări de servicii 300. Venituri din dobânzi 60. Contul de profit şi pierdere încheiat la 31 decembrie………..000 38.000 40.Cifra de afaceri netă (rd 02+03-04+05+06) 01 Producţia vândută 02 Venituri din vânzarea mărfurilor 03 Exerciţiul financiar precedent încheiat X 2. Cheltuieli cu energia şi apa 200.000 19.000 39.000 29. Venituri din interese de participare 100. Câştiguri din cedarea activelor imobilizate 105. (mii lei) Denumirea indicatorului Nr.000 35. Cheltuieli cu ajustarea pentru deprecierea titlurilor de 40.000 21.000 X 500. Cheltuieli cu colaboratorii 10. Pierderi privind activele cedate 70. Reduceri comerciale acordate 100.000 31. Cheltuieli din despăgubiri 100. Pierderi din investiţii financiare pe termen scurt cedate 30. terenuri şi alte impozite şi taxe de exploatare 20.000 24.000 sociale de sănătate 34.000 22.000 participare 30. Cheltuieli cu contribuţia unităţii la fondul asigurărilor 90.000 16.000 41.000 37. locaţii de gestiune şi chirii 60.000 15.760.000 . Venituri din sconturi primite 20. Cheltuieli cu provizioanele pentru litigii 150.F. nr. Rd. Cheltuieli privind prestaţiile externe 50.000 circulante 20.pentru plata personalului 250. 3055/2009.000 26.consumabile 100.000 25. Venituri din diferenţe de curs valutar 10. Venituri din ajustări pentru deprecierea terenurilor 100.000 27.000 36.000 28.000 . Reduceri comerciale primite 55. Venituri din provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 75.000 32.

000 900.000 530.1) cheltuieli b.000 200. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi ce fac 04 X 100. 01+07-08+09+10) 5.000 35 36 37 38 X X 100.370.000 5.000 250. Venituri din interese de participare .000 2.din care.000 - .000 100.000 600.000 75. Alte cheltuieli materiale b)Alte cheltuieli externe c) Cheltuieli privind mărfurile Reduceri comerciale primite 6.000 340.2) venituri b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd.000 100.000 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 X X X X X X X X X X X X X X X X X X 450.000 300.21-22) a.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 8. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile.000 170.000 20.675.24-25) b.000 115.000 55.2. Cheltuieli cu alte impozite.000 70.Cheltuieli cu personalul (rd.2) venituri 8.000 150.12 la 15-16+17+20+23+26+31) Profitul sau pierderea din exploatare -Profit (rd.3.Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată 4.Reduceri comerciale acordate Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile radiate din Registrul general şi care mai au în derulare contracte de leasing Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 2.000 90.000 05 06 07 08 09 10 11 X X X X X X X 500.1) cheltuieli a.000 2.000 30 31 32 33 34 X X X X 75.34-11) 9.000 900.305.Alte venituri din exploatare Venituri din exploatare-Total (rd.000 150. veniturile obţinute de la entităţile afiliate 10.32-33) cheltuieli venituri Cheltuieli de exploatare-Total (rd. taxe şi vărsăminte asimilate 8.000 20.Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie Sold C Sold D 3.Alte cheltuieli Cheltuieli cu dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile radiate din Registrul general şi care mai au în derulare contracte de leasing Ajustări privind provizioanele (rd.Alte cheltuieli de exploatare (rd 27 la 30) 8.18+19) a)Salarii şi indemnizaţii b)Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 7.000.11-34) -Pierdere (rd.000 3. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale(rd.

000 40.000 30.000 120. 32 + 49 . Venituri extraordinare 56 16.000 lei.185. 54-55) 58 -Pierdere (rd.000 3. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus 65 20.285.000 - X X 3.000 lei. X X X X X X 60. 55-54) 59 Venituri totale (rd. Impozitul pe profit 64 19. Profitul sau pierderea net(ă) a exerciţiului financiar -Profit (rd 62-64-65) 66 -Pierdere (rd 63 + 64 +65) 67 Comentarii: 02 – Producţia vândută de 1. 44-51) 52 -Pierdere (rd. -venitui din redevenţe.000 lei.000 lei cuprinde: -venituri din vânzarea produselor finite 1.865.000 5.035. Profitul şi pierderea curent(ă): -Profit (rd. 46-47) 45 a) cheltuieli 46 b) venituri 47 13.000 le cuprinde: -venituri din subvenţii pentru investiţii 10.000.51-44) 53 14.000 X X X X X X X 100. Venituri din dobânzi 41 . 59-58) 63 18.000 3. 10 – Alte venituri din exploatare de 115. veniturile obţinute de la entităţile afiliate în cadrul grupului 40 11. -câştiguri din cedarea activelor 105.din care.760.42) 55 15.000 - . 58-59) 62 -Pierdere (rd.000 150.din care.400.parte din activele imobilizate 39 .10 . 11+44+56) 60 Cheltuieli totale (rd. Cheltuieli extraordinare 57 17. veniturile obţinute de la entităţile afiliate 42 Alte venituri financiare 43 44 Venituri financiare – Total (rd. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară: -Profit (rd.680.000 X X X X X X 20. 34+51+57) 61 Profitul sau pierderea brut(ă): -Profit (rd.000 2.37+39+41+43) 12.32 – 49) 54 -Pierdere (rd. -venituri din prestări de servicii 300. Cheltuieli privind dobânzile 48 .000 100. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute ca active circulante (rd.000 190.000 X X X X X X X 40.000 lei. cheltuieli în relaţia cu entităţile afiliate 49 Alte cheltuieli financiare 50 51 Cheltuieli financiare-Total (rd.45+48+50) Profitul sau pierderea financiar(ă): -Profit (rd. locaţii de gestiune şi chirii 60. 10 + 42 .din care.000 50.000 210.

În vederea reprezentării diverselor tranzacţii şi .000 lei. -alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi 80.000 lei cuprind: -cheltuieli privind prestaţiile externe 50.000 lei.000 lei. -cheltuieli cu materiale consumabile 300. 43 – Alte venituri financiare de 30. -cheltuieli cu sconturile acordate 90.000 lei.12 . Ecuaţia contabilă fundamentală.000 lei.000 lei cuprinde: -cheltuieli cu materii prime 250. Activităţile şi evenimentele din viaţa unei întreprinderi determină modificări în volumul şi structura elementelor de active.000 lei. -venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale consumabile 100. 14 – Alte cheltuieli externe cuprinde cheltuielile cu energia şi apa de 200.000 lei. Unele variaţii ale activelor şi datoriilor generează elemente de performanţă financiară de natura veniturilor şi a cheltuielilor. -cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 200. -cheltuieli din despăgubiri 100.000 lei (acestea se deduc din cheltuieli). 27 – Cheltuielile privind prestaţiile externe de 340. datorii şi capitaluri proprii.000 lei.000 lei şi veniturile din subvenţii de exploatare pentru plata personalului de 250.000 lei.000 lei cuprind: -venituri din sconturi primite 20.Salarii şi indemnizaţii de 600. -cheltuieli cu colaboratorii 10.000 lei.000 lei.000 lei se determină ca diferenţă între cheltuielile cu salariile de 850. 50 – Alte cheltuieli financiare de 120.000 lei cuprind: -pierderi privind activele cedate 70.000 lei. Capitolul 4: Efectele tranzacţiilor şi evenimentelor asupra situaţiilor financiare.000 lei.000 lei cuprind: -pierderi din investiţii financiare pe termen scurt cedate 30. 29 – Alte cheltuieli de 170. 18 . -venituri din diferenţe de curs valutar 10.000 lei.Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile de 450.

O tranzacţie sau un eveniment provoacă modificarea a cel puţin două elemente din situaţiile financiare fundamentale. Activele provin din datorii şi capitaluri proprii iar cheltuielile sunt angajate cu speranţa obţinerii unor venituri cel puţin echivalente. De aceea. în cele ce urmează. Rezultatul este şi el parte din averea proprietarilor şi se regăseşte în bilanţ ca element de capital propriu.evenimente în limbaj contabil. precum şi de incidenţa lor asupra ecuaţiei contabile fundamentale. se află în echilibru: ACTIVE = DATORII + CAPITALURI PROPRII Activele întreprinderii provin fie de la proprietari (sunt finanţate din capitaluri proprii) fie de la diverşi creditori (sunt finanţate din datorii). . Când contabilul impută în situaţiile financiare efectele unei tranzacţii sau ale unui eveniment nu trebuie să rupă echilibrul de mai sus. şi cele de datorii şi capitaluri proprii. Din studiul contului de profit şi pierdere aţi putut constata că anumite variaţii în masa activelor şi datoriilor generează cheltuieli şi venituri care duc la formarea rezultatului (profit sau pierdere). pe de altă parte.CHELTUIELI) Dacă trecem cheltuielile în partea cealaltă a egalităţii vom găsi ecuaţi a contabilă fundamentală în care se sprijină întreaga logică a partidei duble : Ecuaţia contabilă fundamentală ACTIVE + CHELTUIELI = DATORII + CAPITALURI PROPRII + VENITURI Cum s-ar explica această formă de prezentare ? Cele două laturi ale ecuaţii exprimă relaţii de cauză-efect. pe de o parte. posibilele incidenţe pe care activităţile întreprinderii le au asupra situaţiilor financiare fundamentale şi implicit asupra ecuaţiei fundamentale. Dacă am extrage în ecuaţia de mai sus rezultatul din capitalurile proprii. ecuaţia ar deveni : ACTIVE = DATORII + CAPITALURI PROPRII + REZULTAT Rezultatul este diferenţa dintre masa veniturilor şi masa cheltuielilor aferente exerciţiului financiar. Să inventariem. Dacă ţinem cont de mecanismul de formare al rezultatului vom rescrie ecuaţia astfel: ACTIVE = DATORII + CAPITALURI PROPRII + (VENITURI . Natura şi sensul acestor modificări se judecă ţinând cont de definiţiile elementelor care compun situaţiile financiare şi criteriile de recunoaştere. masa tuturor activelor întreprinderii este egală întotdeauna cu masa capitalurilor proprii şi a datoriilor. Această relaţie de cauzalitate explică ecuaţia de mai sus. Care este ecuaţia contabilă fundamentală ? Din studiul bilanţului contabil aţi putut constata că elementele de active. pe de o parte. specialiştii întreprind o serie de judecăţi de valoare şi raţionamente pentru a identifica incidenţa acestora asupra situaţiilor financiare fundamentale reprezentate de bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere.

Exemplu Se dau următoarele operaţii : (1)se încasează în contul de la bancă suma de 100 lei reprezentând creanţa faţă de un client.000 lei. Această operaţie determină diminuarea unui activ în bilanţ (contul de la bancă) simultan cu diminuarea datoriei faţă de bancă pentru aceeaşi sumă. Această operaţie provoacă diminuarea datoriei faţă de furnizor simultan cu consituirea datoriei de a achita la scadenţă efectul comercial în sumă de 500 lei. Această operaţie provoacă diminuarea unui element de capital propriu (rezerva) simultan cu creşterea altui element de capital propriu cu aceeaşi sumă. Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : (A-400) + Ch = (Dat-400) + Cp + V (6)se primeşte un teren cu titlu de aport la capitalul social (terenul a fost evaluat la 1. Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : (A+100-100) + Ch = Dat + Cp + V (2)se stinge o datorie faţă de furnizorul de mărfuri cu un efect comercial de plată în valoare de 500 lei .000 +1. o datorie este înlocuită de o altă datorie. Această operaţie provoacă creşterea unui activ în bilanţ (contul de la bancă) şi simultan diminuarea unui alt activ (creanţa clienţi) cu suma de 100 lei.000 lei şi este remunerat cu 100 acţiuni a căror valoare nominală unitară este de 10 lei) . . Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : A + Ch = (Dat–500+500) + Cp + V (3)se încorporează în capitalul social o rezervă de 1. Această operaţie generează recunoaşterea unui element de activ în bilanţ simultan cu recunoaşterea unei datorii faţă de furnizor. Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : A + Ch = Dat + (Cp-1. Cu alte cuvinte.000) + V (4)se cumpără mărfuri la costul de 300 lei. pentru aceeaşi sumă. Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : (A+300) + Ch = (Dat+300) + Cp + V (5)se rambursează din contul curent rata aferentă unui credit primit de la bancă în sumă de 400 lei.

Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : (A-2. Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : A + Ch = (Dat-600) + (Cp+600) + V (9)se înregistrează obligaţia întreprinderii de a plăti dividende în sumă de 5.000 lei) concomitent cu diminuarea unui element de capital propriu (capitalul social se diminuează şi el cu 2.000) + V (8)se converteşte datoria de 600 lei faţă de un furnizor în capital social (furnizorul în loc să fie achitat în numerar primeşte un pachet de acţiuni şi devine astfel acţionar) .000) + Ch = Dat + (Cp-2. Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : (A+1. .000) + V Dacă analizăm operaţiile de mai sus putem observa că acestea provoacă modificări în volumul şi/sau structura elementelor de active. Această operaţie determină diminuarea unui element de capital propriu (dividendul se distribuie din rezultatul exerciţiului care se găseşte în masa capitalurilor proprii) simultan cu creşterea datoriei faţă se acţionari pentru aceeaşi sumă.000 lei. Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : (A-200) + (Ch+200) = Dat + Cp + V (11)se înregistrează salariile datorate personalului în sumă de 20.000) + V (7)se achită suma de 2.000 lei).000 lei.000 lei simultan cu creşterea unui element de capital propriu (capitalul social se majorează şi el cu 1.Această operaţie determină creşterea activului bilanţier cu 1. Să analizăm următoarele operaţii: (10)se consumă materii prime în valoare de 200 lei. Această operaţie determină diminuarea unui activ în bilanţ (stocul de materii prime) simultan cu recunoaşterea unei cheltuieli în contul de profit şi pierdere pentru aceeaşi sumă.000) + Ch = Dat + (Cp+1.000 lei). Această operaţie determină diminuarea unui activ în bilanţ (suma din contul de la bancă scade cu 2.000) + (Cp-5.000 lei din contul de la bancă reprezentând contravaloarea aportului la capital în cazul retragerii unui asociat. Această operaţie determină diminuarea unei datorii în bilanţ (datoria faţă de furnizor) simultan cu creşterea unui element de capital propriu (capitalul social) pentru aceeaşi sumă. datorii şi capitaluri proprii. Pe lângă aceste 9 posibile încidenţe mai pot fi puse în evidenţă unele care rezultă din modificări în masa activelor şi datoriilor şi care au ca efect recunoaşterea în contabilitate a structurilor de cheltuieli şi venituri. Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : A + Ch = (Dat+5.

Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : A + Ch = (Dat -300) + Cp + (V+300) În sinteză. reprezentând dividendele cuvenite pentru titlurile de participare deţinute. Capitolul 5: Contul și ciclul contabil 5. tranzacţiile şi evenimentele din viaţa unei întreprinderi se pot înscrie. Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : A + (Ch+20.000) + Cp + V (12)se încasează în contul curent suma de 800 lei. Încidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este următoarea : (A+800) + Ch = Dat + Cp + (V+800) (13)se anulează un privizion pentru litigii în sumă de 300 lei. unde X reprezintă suma cu care sunt afectate elementele din situaţiile financiare.Contul și regulile lui de funcționare Pentru a înţelege semnificaţia contului să pornim de la următoarele două situaţii : . Această operaţie determină diminuarea unei datorii în bilanţ (provizionul pentru litigii) simultan cu recunoaşterea unui venit în contul de profit şi pierdere pentru aceeaşi sumă. Această operaţie determină creşterea unui activ în bilanţ (suma din contul curent) simultan cu recunoaşterea unui venit în contul de profit şi pierdere pentru aceeaşi sumă. din punctul de vedere al incidenţelor asupra situaţiilor financiare fundamentale.Această operaţie determină creşterea unei datorii în bilanţ (datoria faţă de salariaţi) simultan cu recunoaşterea unei cheltuieli în contul de profit şi pierdere pentru aceeaşi sumă.1.000) = (Dat+20. în una din următoarele 13 situaţii posibile: Efecte asupra ecuaţiei contabile fundamentale (1) (A+X-X) + Ch = Dat + Cp + V (2) A + Ch = (Dat–X+X) + Cp + V (3) A + Ch = Dat + (Cp-X +X) + V (4) (A+X) + Ch = (Dat+X) + Cp + V (5) (A-X) + Ch = (Dat-X) + Cp + V (6) (A+X) + Ch = Dat + (Cp+X) + V (7) (A-X) + Ch = Dat + (Cp-X) + V (8) A + Ch = (Dat-X) + (Cp+X) + V (9) A + Ch = (Dat+X) + (Cp-X) + V (10) (A-X) + (Ch+X) = Dat + Cp + V (11) A + (Ch+X) = (Dat+X) + Cp + V (12) (A+X) + Ch = Dat + Cp + (V+X) (13) A + Ch = (Dat -X) + Cp + (V+X).

Din calculul de mai sus aflăm care este valoarea mărfurilor la începutul şi la sfârşitul perioadei dar nu şi care este volumul intrărilor şi a ieşirilor de mărfuri aferente perioadei.000 lei 1.000 lei 3. O gestiune eficientă a stocului presupune cunoaşterea în fiecare moment a valorii mărfurilor aflate în stoc dar şi a valorii intrărilor şi ieşirilor pentru a permite luarea de decizii în timp util privind realizarea unor noi achiziţii sau vânzări.000 lei.N se achiziţionează mărfuri la costul de 1. trecând ieşirile într-o coloană în partea dreaptă. -la 10.10.500 lei 3.500 lei Un calcul al stocului final.N Total intrări 2.10.N se achiziţionează mărfuri la costul de 4.10N se achiziţionază mărfuri la costul de 5.N La 21.000 lei 10. -la 5.500 = 1. -la 21. este necesar dar nu suficient.500 lei 4.N Total ieşiri 3.000 lei .10.10.000 lei . stocul final se va determina astfel : Stoc iniţial (+)Intrări : La 3.000 lei Stoc final = Stoc iniţial + Intrări – Ieşiri = 2.Situaţia 1 : Întreprinderea ALFA prezintă următoarea situaţie privind gestiunea unui stoc de mărfuri : -la 1.000 lei 5.000 lei 4.N valoarea mărfurilor ieşite prin vânzare este de 3. -la 30.000 + 10. -la 3.000 lei (-)Ieşiri La 5.10.10. au avut loc atât intrări cât şi ieşiri de mărfuri.000 lei 4.500 lei .N (-)Ieşire la 5.10.500 lei Stoc iniţial + Intrări = 12.N (=)Stoc final 2.000 lei în urma vânzării . ţinând cont doar de succesiunea cronologică a achiziţiilor şi vânzărilor stocului de marfă.10. Să procedăm la calculul valorii mărfurilor aflate în stoc la sfârşitul perioadei: Stoc iniţial (+)Intrare la 3.000 – 10. Valoarea elementului la începutul perioadei se numeşte SOLD INIŢIAL în timp ce valoarea de la sfârşitul perioadei se numeşte SOLD FINAL. Intrările şi ieşirile ce au loc în cursul perioadei se numesc RULAJE. Dacă am separa în tabelul de mai sus intrările de ieşiri.N La 15. Coloana din partea stânga se numeşte DEBIT iar cea din partea dreaptă CREDIT.10. -la 15.N (-)Ieşire la 30.10.10.000 lei 4.10. .10.N (+)Intrare la 10.10.000 lei 1.000 lei Tabelul de mai sus poartă denumirea de cont.000 lei . Se poate observa că.000 lei .10.N (+)Intrare la 21.000 lei 1.N La 30.N se aflau în stoc mărfuri în valoare de 2. în cursul perioadei.N ies din gestiune mărfuri în valoare de 3.10.10.000 lei 10.10.000 lei 3.N La 10.500 lei Ieşiri + Stoc final = 12.000 lei 5.N (-)Ieşire la 15.N valoarea mărfurilor ieşite din gestiune prin vânzare este de 4.

N (+)Creşterea datoriei la 17.000 lei 6.000 lei Ieşiri 1.N se achită furnizorului suma de 3.11.11.500 lei.000 lei Rulaj debitor 10.11.11.11.000 lei ceea ce determină creşterea datoriei faţă de BETA. Situaţia 2: Întreprinderea ALFA prezintă următoarea situaţie privind datoria faţă de furnizorul BETA în luna noiembrie N: -la 1. soldul iniţial şi intrările (sau creşterile) perioadei se trec în coloana stângă (în debit) în timp ce ieşirile (sau diminuările) şi soldul final se trec în coloana dreaptă (în credit).000 lei 3.N (-)Diminuarea datoriei la 30.Într-un cont de activ.500 lei.N (+)Creşterea datoriei la 27.000 lei 4.N (=)Datorie la sfârşitul perioadei 5.000 lei 1.000 lei = 12.000 lei în urma achiziţiei de mărfuri .500 lei 1.000 lei Rulaj creditor Total sume debitoare = Sold Total sume creditoare iniţial debitor + Rulaj debitor 12.N se achiziţionează mărfuri la costul de 1. soldul final se trece în coloana opusă pentru a echilibra contul.000 lei 4.000 lei A trece o sumă în coloana stângă înseamnă a debita contul cu suma respectivă. -la 5. -la 17.500 lei 10.11.500 lei 3.000 lei .000 lei.11. -la 21. -la 27. -la 12.N se majorează datoria faţă de BETA cu 2.500 lei 2.500 lei 1.11.11.000 lei 5. Convenţional.11.000 lei = Rulaj creditor Sold final debitor = Total sume debitoare – Total sume creditoare DEBIT = CREDIT 12.500 lei 1. -la 30.N datoria faţă de BETA era de 5.N (-)Diminuarea datoriei la 12.000 lei 4. A trece suma în coloana dreaptă înseamnă a credita contul cu suma respectivă.000 lei 2. Să calculăm datoria faţă de furnizor la sfârşitul lunii noiembrie : Datorie la începutul lunii (+)Creşterea datoriei la 5.11. Contul mărfuri din exemplul nostru se prezintă astfel : Contul Mărfuri DEBIT Sold iniţial debitor Intrări CREDIT 3.000 lei în urma achiziţiei de mărfuri.N (-)Diminuarea datoriei la 21.000 lei.11.000 lei 10.11.N se achită furnizorului suma de 6.N se achită lui BETA suma de 1.N se majorează datoria cu 4.

conturile de datorii şi de capitaluri proprii funcţionează după reguli inverse decât conturile de activ. În consecinţă.000 lei 12.N 3.11.11.000 lei (-)diminuări de datorii (+)Creşteri de datorii La 12. spre deosebire de situaţia precedentă.000 lei La 21.000 Rulaj creditor Total sume creditoare 11. Prin urmare.11.N 4.000 = 12.500 lei La 27.000 lei La 30.000 lei Diminuări + Datorie la sfârşitul lunii = Datorie la începutul lunii + Creşteri = 11.000 lei Creşteri : 3. Aceasta este o convenţie care se justifică prin relaţia de cauzalitate care există între elementele de activ pe de o parte şi cele de datorii şi capitaluri proprii pe de altă parte.000 lei 5. a creşterilor şi diminuărilor aferente perioadei.000 + 1.000 lei Datorie la sfârşitul lunii = Datorie la începutul lunii + Creşteri – Diminuări = 5.Ca şi în exemplul precedent.N 6.000 lei 1.500 lei 11.N 1.000 – 11.N 2.11. Contul de datorie faţă de furnizorul BETA se prezintă astfel : Contul Furnizor BETA DEBIT Diminuări : CREDIT Sold iniţial creditor 6.000 lei Total diminuări 11.000 lei 2. Aceste informaţii se pot obţine prin separarea în două coloane a creşterilor de datorii de diminuările acestora: Datorie la începutul lunii 5.500 lei La 17.000 lei La 5.000 lei = Sold iniţial creditor + Rulaj creditor 1.000 lei = 12.N 1.500 lei 1. Într-un cont de datorie sau de capital propriu soldul iniţial şi creşterile perioadei se trec în coloana dreaptă (în credit) în timp ce diminuările şi soldul final se trec în coloana stângă (în debit).11.000 lei Am văzut că unele variaţii ale activelor şi datoriilor generează elemente de cheltuieli şi venituri.000 + 7. datorii şi capitaluri proprii există şi conturi care ţin evidenţa elementelor de . creşterile de datorii se prezintă în coloana din partea dreaptă iar diminuările în coloana din partea stângă. pe lângă conturile care ţin evidenţa elementelor de active.000 + 7.000 = 12.000 lei 7.000 lei Rulaj debitor Total sume debitoare = Rulaj debitor Sold final creditor = Total sume creditoare – Total sume debitoare DEBIT = CREDIT 12.000 = 1.000 lei Total creşteri 7.000 lei 5.000 lei 4. o gestiune eficientă a datoriilor faţă de furnizorul BETA presupune cunoaşterea in orice moment a volumului acestor datorii.11.000 lei Puteţi observa că.

000 lei drepturi salariale. Să transpunem informaţiile de mai sus în contul "Conturi la bănci în lei".000 lei de la un client.01.01. -încasare la 6. Exemplu Se cunosc următoarele informaţii privind lichidităţile băneşti aflate în contul de la bancă: -existent la 1. conturile de cheltuieli şi venituri nu au sold iniţial şi sold final ci doar rulaje.N 11.000 lei Rulaj creditor Total sume debitoare = Sold Total sume creditoare iniţial debitor + Rulaj debitor 37. Lichidităţile băneşti sunt active în bilanţ.01. -plată la 6.000 lei.500 lei reprezentând TVA.000 lei Plăţi 12.000 lei 10.000 lei = Rulaj creditor Sold final debitor = Total sume debitoare – Total sume creditoare DEBIT = CREDIT 37. -încasare la 27. Din acest motiv.000 lei Rulaj debitor 32. contul este un instrument care oferă informaţii privind valoarea elementelor care compun situaţiile financiare (altele decât cele temporare) la începutul şi la sfârşitul perioadei (solduri) precum şi informaţii referitoare la majorările şi diminuările (rulajele) elementelor care compun situaţiile financiare (inclusiv cele temporare).N 7. cheltuielile se află în stânga egalităţii în timp ce veniturile se află în partea dreaptă : ACTIVE + CHELTUIELI = DATORII + CAPITALURI PROPRII + VENITURI Conturile de cheltuieli funcţionează după aceleaşi reguli cu conturile de activ (creşterile sunt trecute în debit iar diminuările în credit) în timp ce conturile de venituri funcţionează similar conturilor de datorii şi capitaluri proprii (creşterile sunt trecute în credit iar diminuările în debit).000 lei reprezentând rata aferentă unui credit primit de la bancă.000 lei = 37.500 lei În concluzie.000 lei de la un client. motiv pentru care informaţiile vor fi sistematizate într-un cont care funcţionează după regulile conturilor de activ: Contul "Conturi la bănci" CREDIT 5.500 lei 5. -plată la 30. în ecuaţia contabilă fundamentală. -încasare la 5.N 3.500 lei 11. -încasare la 10.01.01.N 5. Conturile de cheltuieli şi venituri sunt conturi temporare deoarece la sfârşitul fiecărei perioade se închid prin calculul rezultatului (profit sau pierdere).000 lei Sold iniţial debitor Încasări DEBIT 15.01.N 5.000 lei de la client cu titlu de avans.500 lei 31. .000 lei 31.000 lei din vânzarea unui teren.000 lei 3. -plată la 15.01.N 10.000 lei 7. Să ne amintim că.01.cheltuieli şi venituri.000 lei 5.N 15.N 12.

5. Clasa 4. Ele ţin evidenţa unor resurse aflate în posesia întreprinderii dar care nu sunt controlate de aceasta precum şi a unor angajamente acordate sau primite care nu se recunosc în bilanţ. Conturile din clasa 8 servesc obţinerii unor informaţii care fac obiectul prezentării în notele la situaţiile financiare. În România. Clasa 5) Capitaluri proprii (Clasa 1) ACTIV Active imobilizate (Clasa 2) Active circulante: -Stocuri (Clasa 3) -Creanţe (Clasa 4) -Casa şi conturi la bănci (Clasa 5) Cu ajutorul conturilor din clasa 6 şi clasa 7 se obţin informaţiile necesare întocmirii contului de profit şi pierdere: Cont de profit şi pierdere Cheltuieli Clasa 6 Venituri Clasa 7 Conturile de la clasa 1 până la clasa 7 deservesc obiectivele contabilităţii financiare.2. .Logica planului de conturi Sistemul de conturi utilizat de o întreprindere în realizarea obiectivelor asociate contabilităţii financiare şi contabilităţii de gestiune se constituie într-un plan de conturi. Planul de conturi prevăzut de OMFP 3055/2009 este structurat în 9 clase de conturi: Clasa 1 Conturi de capitaluri Clasa 2 Conturi de imobilizări Clasa 3 Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie Clasa 4 Conturi de terţi Clasa 5 Conturi de trezorerie Clasa 6 Conturi de cheltuieli Clasa 7 Conturi de venituri Clasa 8 Conturi speciale Clasa 9 Conturi de gestiune Cu ajutorul conturilor de la clasa 1 până la clasa 5 se obţin informaţiile necesare elaborării bilanţului contabil: Bilanţ DATORII + CAPITALURI PROPRII Datorii (Clasa 1. Conturile din clasa 9 servesc la evidenţa cheltuielilor de producţie în vederea calculului costurilor de producţie precum şi a acelora pe care întreprinderea le suportă din propria rentabilitate (costurile perioadei). planul de conturi este un instrument de normalizare şi de structurare a contabilităţii întreprinderilor şi este impus la nivel naţional prin OMFP 3055/2009.

401/GAMA. Dacă citim primele două cifre vom afla grupa de conturi în care se află contul în cauză (grupa 10 "Capital şi rezerve"). Nu toate conturile din planul de conturi OMFP 3055/2009 cuprind 4 cifre în simbol. unde în lista de coduri a întreprinderii. În funcţie de propriile nevoi de informare. 401/TETA). Extensia de cod poate fi cifrică sau sub formă de denumire (de exemplu 401/BETA. Exemplu Contul 401 "Furnizori" este un cont sintetic de grad 1. O grupă cuprinde până la 10 conturi sintetice de grad 1. (2)Conturile de la clasa 2 până la clasa 5 care au pe poziţia a doua în simbol cifra 9 sunt conturi de ajustare a valorii activelor în bilanţ (provizioane pentru deprecierea activelor). GAMA. Dacă citim prima cifră aflăm clasa de conturi din care face parte acest cont (Clasa 1 "Conturi de capitaluri").03. O clasă de conturi poate cuprinde până la 10 grupe.Conturile sunt codificate după un sistem zecimal. BETA.01 401.02 401. Pentru a cunoaşte în orice moment evoluţia datoriei faţă de fiecare dintre cei trei furnizori. contul 401 se dezvoltă în 3 conturi sintetice: 401. Dacă citim primele 3 cifre aflăm contul sintetic de grad 1 (Contul 101 "Capital social"). Simbolul unui cont cuprinde până la 4 cifre care au următoarea semnificaţie: 9 Clasa de conturi 9 Grupa de conturi 9 Cont sintetic de grad 1 9 Cont sintetic de grad 2 Exemplu Contul 1012 "Capital subscris vărsat" are 4 cifre în simbol. Un cont sintetic de grad 1 cuprinde până la 10 conturi sintetice de grad 2. Un cont care ajustează prin scădere valoarea unui activ în bilanţ funcţionează după reguli inverse conturilor de activ: 29 Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor 39 Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie . întreprinderile au libertatea de a dezvolta conturile sintetice codificate în planul de conturi în conturi analitice adăugând la simbolul existent în plan codificări proprii. El face parte din Clasa 4 "Conturi de terţi" şi din grupa 40 "Furnizori şi conturi asimilate". TETA. Unele se dezvoltă doar până la nivelul conturilor sintetice de grad 1 şi au 3 cifre în simbol. 02 este codul furnizorului GAMA iar 03 este codul furnizorului TETA. Exemplu Întreprinderea ALFA are 3 furnizori de materii prime. 01 este codul asociat furnizorului BETA. Dacă citim toate cele 4 cifre aflăm contul sintetic de grad 2 (1012 "Capital subscris vărsat"). Detalii privind semnificaţia codificării unor conturi: (1)Clasa 1 "Conturi de capitaluri" cuprinde atât conturi de capitaluri proprii (de la grupa 10 la grupa 14) cât şi conturi de datorii (de la grupa 15 la grupa 16).

dacă un cont ajustează prin scădere un activ el va funcţiona după reguli inverse contului de activ. (3)Conturile care pe poziţia a 3-a în simbol au cifra 9 funcţionează după reguli inverse faţă de celelalte conturi din aceeaşi grupă. întreprinderile care aplică referenţialul contabil IAS şi IFRS elaborat de IASB îşi vor defini propriul plan de conturi pornind de la codificarea oferită de planul oferit de OMFP 3055/2009. cifra de afaceri. (4)Conturile de cheltuieli şi venituri sunt codificate simetric: Clasa 6 "Conturi de cheltuieli" Cheltuieli din exploatare: grupele 60 – 65 şi 681 Cheltuieli financiare: grupa 66 şi 686 Cheltuieli extraordinare: grupa 67 Clasa 7 "Conturi de venituri" Venituri din exploatare: grupele 70 – 75 şi 781 Venituri financiare: grupa 76 şi 786 Venituri extraordinare: grupa 77 (5)ca regulă generală. un cont care ajustează prin scădere în bilanţ un element funcţionează după reguli inverse contului care ţine evidenţa elementului ajustat. Dacă un cont ajustează prin scădere o datorie sau un capital propriu el va funcţiona după reguli inverse conturilor de datorii şi capitaluri proprii. Prin urmare el va avea funcţie inversă contului de datorie. Întreprinderea are libertatea de a-şi construi propriul plan de conturi în funcţie de prevederile normelor cu privire la afectarea situaţiilor financiare în cazul diverselor operaţii dar şi în funcţie de nevoile de informare proprii şi nu numai. În România. Contul 709 "Reduceri comerciale acordate" ajustează prin scădere. Se vor crea noi conturi pentru situaţii . în care contabilitatea nu este normalizată printr-un plan de conturi impus la nivel naţional ci printr-un cadru conceptual şi un set de norme contabile. în contul de profit şi pierdere. Exemplu Contul 409 "Furnizori-debitori" ţine evidenţa creanţelor reprezentate de avansurilor acordate furnizorilor şi este un cont de activ. Toate celelalte conturi din grupa 40 "Furnizori şi conturi asimilate" sunt conturi de datorii. Există ţări.49 Ajustări pentru deprecierea creanţelor 59 Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie Aceste conturi vor prezenta soldul iniţial şi creşterile în credit şi diminuările şi soldul final în debit. Altfel spus. Prin urmare el va avea funcţie inversă contului de venit. Dacă un cont ajustează o cheltuială în contul de profit şi pierdere el va funcţiona după reguli inverse conturilor de cheltuieli. Aceste norme nu fac referire la incidenţa în conturi a tranzacţiilor şi evenimentelor din viaţa întreprinderii ci la incidenţa în situaţiile financiare. cum ar fi cele din lumea anglo-saxonă. Contul 169 "Prime privind rambursarea împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni" ajustează prin scădere în bilanţ datoria reflactată în contul 161 "Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni".

3. Incidenţa în conturi a diverselor activităţi.Etapele ciclului contabil şi logica partidei duble De la momentul în care se produc tranzacţii sau evenimente şi până la cel în care acestea sunt reprezentate în situaţiile financiare se realizează o suită de lucrări contabile care se constituie în etape ale ciclului contabil. în vederea obţinerii informaţiilor necesare evaluării şi contabilizării ulterioare a acestora. Etapa 5: Această etapă presupune închiderea tuturor conturilor. Planul de conturi OMFP 3055/2009 este prezentat la sfârşitul manualului. Etapa 6: Această etapă presupune întocmirea situaţiilor financiare. Etapa 4: Această etapă presupune ajustarea soldurilor scriptice ale conturilor oferite de Registrul Cartea–Mare cu rezultatele constatate la inventar şi consemnate într-un al treilea registru numit Registru Inventar. Acestea sunt reprezentate în cea mai mare parte a lor de conturile de cheltuieli şi venituri care la sfârşitul perioadei trebuie aduse la sold zero. În primul paragraf al acestui capitol aţi putut observa că. (3)identificarea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare a acestora . Etapa 2: În baza documentelor justificative se procedează la înregistrarea cronologică a diverselor operaţii în Registrul Jurnal sau într-un sistem de jurnale. Etapa 3: Această etapă presupune realizarea unei evidenţe sistematice a fiecărui cont utilizat în cursul perioadei pe baza Registrului Cartea-Mare.pentru care nu s-au prevăzut conturi în OMFP 3055 şi se va ajusta funcţia unor conturi dacă acst lucru este justificat de aplicarea normelor internaţionale. operaţii. tranzacţiei sau evenimentului care urmează a se consemna în contabilitate . 5. Acest registru cuprinde toate conturile utilizate şi permite determinarea rulajelor. se închid conturile permanente. Etapele ciclului contabil sunt: Etapa 1: Activităţile. Pentru a reprezenta o tranzacţie sau un eveniment în situaţiile financiare şi în conturi (în Registrul Jurnal) se parcurg următorii paşi: (1)identificarea naturii activităţi. evenimentele sunt analizate la momentul în care se produc si se consemnează în documente justificative. sumelor şi soldurilor fiecărui cont. În consecinţă vor fi afectate cel puţin două conturi. Unul se va debita iar celălalt se va credita cu aceeaşi sumă : . în urma unei tranzacţii sau a unui eveniment. se modifică cel puţin două elemente. Această etapă este foarte importantă deoarece ea presupune identificarea corespondenţei conturilor care ţin evidenţa elementelor care se modifică în urma diverselor operaţii care au loc în cursul perioadei. Se închid mai întâi conturile temporare. tranzacţiei sau evenimentului în cauză şi stabilirea sensului modificării acestora. În continuare. tranzacţii şi evenimente se stabileşte în urma unei suite de raţionamente economice şi contabile pe care le realizează specialistul contabil. O formulă contabilă presupune afectarea în sens contrar a două conturi. ale căror solduri finale vor fi preluate în bilanţ după eventualele ajustări realizate în etapa anterioară. tranzacţiile. (4)întocmirea formulei contabile. (2)stabilirea elementelor din situaţiile financiare care se modifică în urma activităţii.

Exemplu Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii: a)achiziţie de mărfuri la costul de 100 lei (pentru simplificare vom neglija incidenţa TVA): (1)identificarea naturii operaţiei: achiziţie de mărfuri. Acestea pot presupune : a)debitarea a două sau mai multor conturi în corespondenţă cu un cont creditor . c)debitarea a două sau mai multe conturi în corespondenţă cu două sau mai multe conturi creditoare. formulele contabile pot fi şi ceva mai complexe. b)debitarea unui cont debitor în corespondenţă cu două sau mai multe conturi creditoare .Formulă contabilă simplă Cont debitor = Cont creditor Suma Pe lângă forma simplă. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: mărfuri furnizori Activ Datorie Creşte Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A+100) + Ch = (Dat+100) +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 371 "Mărfuri" Cont de activ Creşte Se debitează . % = Cont debitor x Cont debitor y Cont debitor x Formule contabile complexe Cont creditor z Suma contului z Suma contului x Suma contului y = % Cont creditor y Cont creditor z Suma contului x Suma contului y Suma contului z % = Cont debitor x Cont debitor y % Cont creditor z Suma contului x Cont creditor w Suma contului y Suma contului z Suma contului w Când se debitează sau se creditează mai multe conturi acestea se trec unele sub altele sub simbolul % care se citeşte "următoarele conturi".

(2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: furnizor cont la bancă Datorie Activ Scade Scade Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A-50) + Ch = (Dat-50) +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 401 "Furnizori" Cont de datorie Scade Se debitează 5121 "Cont la bancă" Cont de activ Scade Se creditează (4)Formula contabilă este: 401 Furnizori = 5121 Cont la bancă 50 lei 50 lei c)se consumă materii prime al căror cost este de 200 lei: (1)identificarea naturii operaţiei: consum de materii prime. din contul curent: 1)identificarea naturii operaţiei: plată furnizor. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Materii prime Cheltuieli cu materiile prime Activ Cheltuială Scade Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A-200) + (Ch+200) = Dat +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 301 "Materii prime" Cont de activ Scade Se creditează 601 "Cheltuieli cu Cont de Creşte Se debitează materiile prime" cheltuială (4)Formula contabilă este: 601 Cheltuieli cu = 301 Materii prime 200 lei 200 lei .401 "Furnizori" (4)Formula contabilă este: 371 Mărfuri Cont de datorie Creşte Se creditează = 401 Furnizori 100 lei 100 lei b)se achită datoria faţă de furnizor în sumă de 50 lei.

(1)identificarea naturii operaţiei: înregistrarea amortizării clădirilor şi a utilajelor.materiile prime d)se înregistrează amortizarea clădirilor în valoare de 500 lei şi amortizarea utilajelor în sumă de 200 lei. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Amortizarea clădirilor Amortizarea utilajelor Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor Diminuare de activ Diminuare de activ Cheltuială Creşte Creşte Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A-500-200) + (Ch+700) = Dat +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 2812 "Amortizarea Cont de Creşte Se creditează construcţiilor" diminuare de activ 2813 "Amortizarea Cont de Creşte Se creditează instalaţiilor etc. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Rezerve Rezultat reportat Capital propriu Capital propriu Scade Scade . 700 lei 500 lei 200 lei (e)se majorează capitalul social prin încorporarea unei rezerve de 300 lei şi a rezultatului reportat (profit) în sumă de 700 lei." diminuare de activ 6811 "Cheltuieli de Cont de Creşte Se debitează exploatare privind cheltuială amortizarea imobilizărilor" (4)Formula contabilă este: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = % 2812 Amortizarea construcţiilor 2813 Amortizarea instalaţiilor etc. (1)identificarea naturii operaţiei: majorare capital social.

e)se înregistrează amortizarea utilajelor în sumă de 100 lei.Capital social Capital propriu Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este A + Ch = Dat +(Cp-300–700 +1.000 lei 300 lei 700 lei Esenţa contabilităţii în partidă dublă constă în afectarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă. h)se achită salariile în sumă de 300 lei. costul mărfurilor vândute fiind de 250 lei. c)se consumă materii prime al căror cost este de 200 lei. costul producţiei vândute fiind de 300 lei. g)se vând produse finite la preţul de 400 lei. . j)se achită o datorie faţă de furnizorul de mărfuri în sumă de 300 lei. Se cere: i)să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus.000 lei. i)se încasează creanţa de 400 lei faţă de clientul produselor finite. în urma unei operaţii. f)se obţin produse finite la costul de 600 lei. b)se vând mărfuri la preţul de 300 lei. d)se înregistrează salariile datorate personalului în sumă de 500 lei.000) +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 106 "Rezerve" Cont de capital Scade Se debitează propriu 117 "Rezultat reportat" Cont de capital Scade Se debitează propriu 101 "Capital social" Cont de capital Creşte Se creditează propriu (4)Formula contabilă este: % 106 Rezerve 117 Rezultat reportat = 101 Capital social 1. k)se primeşte un credit pe termen lung de la bancă. în sumă de 1. Aplicaţia 1 În cursul lunii octombrie N au avut loc următoarele operaţii: a)achiziţie de mărfuri la costul de 500 lei. a debitului unuia sau mai multor conturi debitoare în corespondenţă cu creditul unuia sau a mai multor conturi creditoare.

Vânzarea de mărfuri presupune parcurgerea a doi paşi: b. costul mărfurilor vândute fiind de 250 lei.000 lei şi respectiv 700 lei. Pentru a simplifica.ii)să se calculeze rulajele şi soldurile finale ale conturilor 371 "Mărfuri" şi 5121" Conturi la bănci" ştiind că soldurile iniţiale sunt de 1. vom neglija incidenţa TVA în cazul achiziţiilor şi vânzărilor. a)achiziţie de mărfuri la costul de 500 lei. Rezolvare: i)Să procedăm la înregistrarea în contabilitate a operaţiilor. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Mărfuri Furnizori Activ Datorie Creşte Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A+500) + Ch = (Dat+500) +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 371 Mărfuri Cont de activ Creşte Se debitează 401 Furnizori Cot de datorie Creşte Se creditează (4)Formula contabilă este: 371 Mărfuri = 401 Furnizori 500 lei 500 lei b)se vând mărfuri la preţul de 300 lei. (1)identificarea naturii operaţiei: achiziţie de mărfuri.1)Pasul 1: vânzarea propriu-zisă: (1)identificarea naturii operaţiei: înregistrarea vânzării pe credit (cu încasare ulterioară). (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Clienţi Venit din vânzarea mărfurilor Activ Venit Creşte Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A+300) + Ch = Dat +Cp +(V+300) (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 4111 Clienţi Cont de activ Creşte Se debitează 707 Venituri din Cont de venit Creşte Se creditează vânzarea mărfurilor (4)Formula contabilă este: .

4111 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 300 lei 300 lei b.2)Pasul 2: descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute: (1)identificarea naturii operaţiei: descărcarea de gestiune. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Materii prime Cheltuieli cu materiile prime Activ Cheltuială Scade Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A-200) + (Ch+200) = Dat +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 301 "Materii prime" Cont de activ Scade Se creditează 601 "Cheltuieli cu Cont de Creşte Se debitează materiile prime" cheltuială (4)Formula contabilă este: . (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Mărfuri Cheltuieli cu mărfurile vândute Activ Cheltuială Scade Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A-250) + (Ch+250) = Dat +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 371 Mărfuri Cont de activ Scade Se creditează 607 Cheltuieli privind Cont de Creşte Se debitează mărfurile cheltuială (4)Formula contabilă este: 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 250 lei 250 lei c)se consumă materii prime al căror cost este de 200 lei. (1)identificarea naturii operaţiei: consum de materii prime.

(1)identificarea naturii operaţiei: înregistrarea amortizării utilajelor. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Amortizarea utilajelor Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor Diminuare de activ Cheltuială Creşte Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A+(-200)) + (Ch+200) = Dat +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 2813 "Amortizarea Cont de Creşte Se creditează instalaţiilor etc. (1)identificarea naturii operaţiei: înregistrarea obligaţiilor salariale. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Salarii datorate Cheltuieli cu salariile Datorie Cheltuială Creşte Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este A + (Ch+500) = (Dat +500)+Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 421 Personal-salarii Cont de datorie Creşte Se creditează datorate 641 Cheltuieli cu Cont de Creşte Se debitează salariile cheltuială (4)Formula contabilă este: 641 Cheltuieli cu salariile = 421 Personalsalarii datorate 500 lei 500 lei e)se înregistrează amortizarea utilajelor în sumă de 100 lei.601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 200 lei 200 lei d)se înregistrează salariile datorate personalului în sumă de 500 lei." diminuare de activ 6811 "Cheltuieli de Cont de Creşte Se debitează .

costul producţiei vândute fiind de 300 lei. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Clienţi Venit din vânzarea produselor finite Activ Venit Creşte Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A+400) + Ch = Dat +Cp +(V+400) . g. Ca şi în cazul vânzării de mărfuri. (1)identificarea naturii operaţiei: obţinere de produse finite.exploatare privind amortizarea imobilizărilor" (4)Formula contabilă este: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor cheltuială = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc. 200 lei 200 lei f)se obţin produse finite la costul de 600 lei. vor trebui parcurşi cei doi paşi: vânzarea propriu-zisă şi apoi scoaterea din gestiunea producţiei vândute. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Produse finite Variaţia stocurilor Activ Venit Creşte Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A+600) + Ch = Dat+Cp +(V+600) (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 345 Produse finite Cont de activ Creşte Se debitează 711 Variaţia stocurilor Cont de venit Creşte Se creditează (4)Formula contabilă este: 345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 600 lei 600 lei g)se vând produse finite la preţul de 400 lei.1)Pasul 1: vânzarea propziu-zisă (1)identificarea naturii operaţiei: înregistrarea vânzării pe credit (cu încasare ulterioară).

(1)identificarea naturii operaţiei: plata salariilor. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Produse finite Variaţia stocurilor Activ Venit Scade Scade Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A-300) + Ch = Dat +Cp +(V300) (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 345 Produse finite Cont de activ Scade Se creditează 711 Variaţia stocurilor Cont de venit Scade Se debitează (4)Formula contabilă este: 711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite 300 lei 300 lei h)se achită salariile în sumă de 300 lei. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Salarii datorate Conturi la bănci Datorie Activ Scade Scade Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A-300) + Ch = (Dat-300) +Cp +V .2)Pasul 2: descărcarea din gestiune a producţiei vândute: (1)identificarea naturii operaţiei: descărcarea de gestiune.(3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 4111 Clienţi Cont de activ Creşte Se debitează 701 Venituri din Cont de venit Creşte Se creditează vânzarea produselor finite (4)Formula contabilă este: 4111 Clienţi = 701 Venituri din vânzarea produselor finite 400 lei 400 lei g.

(3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 421 Personal-salarii Cont de datorie Scade Se debitează datorate 5121 Conturi la bănci Cont de activ Scade Se creditează (4)Formula contabilă este: 421 Personal-salarii datorate = 5121 Conturi la bănci 300 300 i)se încasează creanţa de 400 lei faţă de clientul produselor finite. 1)identificarea naturii operaţiei: plată furnizor. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Clienţi Conturi la bănci Activ Activ Scade Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A+400-400) + Ch = Dat+Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 4111 Clienţi Cont de activ Scade Se creditează 5121 Conturi la bănci Cont de activ Creşte Se debitează (4)Formula contabilă este: 5121 Coturi la bănci = 4111 Clienţi 400 400 j)se achită o datorie faţă de furnizorul de mărfuri în sumă de 300 lei. (1)identificarea naturii operaţiei: încasare client. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: furnizor cont la bancă Datorie Activ Scade Scade Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A-300) + Ch = (Dat-300) +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 401 "Furnizori" Cont de datorie Scade Se debitează 5121 "Cont la bancă" Cont de activ Scade Se creditează (4)Formula contabilă este: .

000 ii) Ştiind că soldurile iniţiale ale conturilor 371 "Mărfuri" şi 5121" Conturi la bănci" sunt de 1.250 .000 lei şi respectiv 700 lei.000) +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 5121 Conturi la bănci Cont de activ Creşte Se debitează 162 Credite bancare pe Cont de datorie Creşte Se creditează termen lung (4)Formula contabilă este: 5121 Conturi la bănci = 162 Credite bancare pe termen lung 1.000 lei. 1)identificarea naturii operaţiei: primire credit pe termen lung.500 250 250 250 1.500 = 1.000 Intrări 500 Ieşiri Rulaj debitor 500 Rulaj creditor Total sume debitoare = Sold 1. în sumă de 1. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Conturi la bănci Credite bancare pe termen lung Activ Datorie Creşte Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A+1.000 1.000) + Ch = (Dat+1. să procedăm la calculul rulagelor şi a soldurilor finale ale acestora: Contul 371 "Mărfuri" DEBIT CREDIT Sold iniţial debitor 1.500 Total sume creditoare = iniţial debitor + Rulaj debitor Rulaj creditor Sold final debitor = Total sume debitoare – Total sume creditoare DEBIT = CREDIT 1.401 Furnizori = 5121 Cont la bancă 300 lei 300 lei k)se primeşte un credit pe termen lung de la bancă.

500 Capitolul 6 Documentele justificative.) Utilitatea documentelor justificative constă în: . precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate.6 (2): Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit. state de plată etc.). Volumul și tipologia documentelor justificative care se constituie drept sursa primară de informație în cadrul sistemului informațional contabil depind de o serie de factori: a)volumul și natura activităților derulate de întreprindere.). Registrele contabile şi formele de organizare a contabilităţii. facturile de achiziții și de utilități. ordine de plată.82/1991. c)cadrul legal al întocmirii și utilizării documentelor contabile etc. contractele încheiate cu băncile pentru finanțările atrase. (ii)documente emise sau întocmite de întreprindere pentru terți (de exemplu. după caz. extrase de etc. 6.1.000 Rulaj debitor 1. la art.Utilitatea documentelor justificative Tranzacțiile și evenimentele ce au loc în cursul unui exercițiu financiar și care vor face obiectul înregistrărilor în contabilitate sunt consemnate în documente justificative. Practic. o întreprindere gestionează trei categorii de documente justificative: (i)documente care vin de la terți (de exemplu.100 = 2. cu modificările ulterioare. Legea contabilității nr. b)nevoile de informare internă.400 Rulaj creditor Total sume debitoare = Sold 2. prevede. situațiile privind amortizarea imobilizărilor. situații privind estimarea deprecierilor aferente unor active etc. vizat şi aprobat. (iii)documente create de întreprindere pentru gestiunea internă (de exemplu. liste de inventariere.Contul 5121 "Conturi la bănci" DEBIT CREDIT Sold iniţial debitor 700 Creşteri (încasări) 400 Scăderi (plăţi) 1.100 300 300 600 600 1. facturi de vânzare către clienți.100 Total sume creditoare = iniţial debitor + Rulaj debitor Rulaj creditor Sold final debitor = Total sume debitoare – Total sume creditoare DEBIT = CREDIT 2.

Partea I. sediul/adresa persoanei juridice/fizice care întocmeste documentul. din 23 decembrie 2008 . cu pix cu pastă sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. atunci cand este necesar. referitor la factură).3. precum și lăsarea de spații libere înt re operațiunile înscrise în acestea sau file lipsă. Documentele justificative și financiar-contabile pot fi întocmite și într-o altă limbă și altă monedă dacă acest fapt este prevazut expres printr-un act normativ (de exemplu. ale persoanelor cu atribuții de control financiar preventiv și ale persoanelor în drept să aprobe operațiunile respective. 6. 1 (v)conținutul operațiunii economico-financiare și. (5)sursă de informații în cadrul misiunii de audit statutar. iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corectă.(1)stau la baza înregistrărilor în contabilitate a tranzacțiilor și evenimentelor pe care le consemnează. (viii)alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operațiunilor efectuate. dupa caz. (3)sunt sursă de informație în stabilirea legalității activităților desfășurate de întreprindere în cazul controalelor și verificărilor exercitate de organele competente. Corectarea se face în toate exemplarele documentului și se confirmă prin semnătura persoanei care a întocmit/corectat documentul justificativ. dupa caz. precum și semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operațiunii economico-financiare.512/2008 privind documentele financiar contabile. (2)dovedesc realizarea unei tranzacții sau operații economico-financiare.2. (6)probă în justiție în cazul unor litigii cu terții etc. (iii)numărul documentului și data întocmirii acestuia. (iv)menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii economicofinanciare (când este cazul). formatul și modalitatea lor sunt prevăzute în "Nomenclatorul documentelor financiarcontabile"1. conținutul. 6. (4)sursă de informație în organizarea și realizarea controlului intern și a auditului intern. după caz. 1 Nomenclatorul este inclus în anexa la OMFP 3. Forma. modificări sau alte asemenea procedee. (vii)numele și prenumele. Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greșite. menționandu-se și data efectuării corecturii. (vi)datele cantitative și valorice aferente operațiunii economico-financiare efectuate. (ii)denumirea/numele și prenumele și. pentru ca acestea să poată fi citite. Codul fiscal.Modul de întocmire și corectare a documentelor justificative Înscrierea datelor în documente se face cu cerneală. producerea unui eveniment etc. publicat în Mof nr. temeiul legal al efectuării acesteia.870 bis. În documentele justificative și în cele contabile nu sunt admise ștersături.Conținutul documentelor justificative Majoritatea documentelor justificative sunt tipizate. Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: (i)denumirea documentului. după caz.

menționându-se în antetul documentului că este reconstituit. . în scris. în termen de 24 de ore de la constatare. În cazul în care documentul dispărut a fost emis de altă unitate. cum sunt cele pe baza cărora se primește. Procesul-verbal se semnează de către: . Dosarul de reconstituire trebuie să conțină toate lucrările efectuate în legătura cu constatarea și reconstituirea documentului dispărut.o copie a documentului reconstituit.data și împrejurările în care s-a constatat lipsa documentului respectiv.procesul-verbal de constatare a pierderii.dispoziția scrisă a conducătorului unității pentru reconstituirea documentului.Reconstituiri de documente justificative Orice persoană care constată pierderea. corecturile sunt admise numai înainte de prelucrarea acestora. menționându-se data rectificării și semnătura celui care a făcut modificarea. . . și stă la baza înregistrărilor în contabilitate. Ori de cate ori pierderea. conducatorului unității (administratorului unității. se încunoștințează imediat organele de urmărire penală. ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării unității respective). care să cuprindă: . . măsurile prevazute de prezentele norme metodologice se iau de către ceilalti membri ai consiliului de administrație. dupa caz.persoana responsabilă cu păstrarea documentului. întocmit separat pentru fiecare caz. reconstituirea se va face de unitatea emitentă. documentul întocmit greșit se anulează și rămâne în carnetul respectiv.șeful ierarhic al persoanei responsabile cu păstrarea documentului. dupa caz. În cazul completării documentelor prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. . ori al altor documente pentru care normele de utilizare prevad asemenea restricții. după caz. . reconstituirea acestuia se face urmând aceleași proceduri prin care a fost întocmit documentul original. și . În condițiile în care documentul pierdut a fost întocmit de către unitate într-un singur exemplar.dovada sesizării organelor de urmărire penală sau dovada sancționării disciplinare a persoanei vinovate. . prin realizarea unei copii de pe documentul existent la . sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligația să aducă la cunoștință.În cazul documentelor justificative la care nu se admit corecturi. .numele și prenumele persoanei responsabile cu păstrarea documentului. În termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicării.sesizarea scrisă a persoanei care a constatat dispariția documentului.conducătorul unității. sustragerii sau distrugerii. Documentele prezentate în listele de erori. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire". conducatorul unității trebuie să încheie un proces-verbal. Cand dispariția documentelor se datorează însuși conducatorului unității.conducatorul compartimentului financiar-contabil al unității sau persoana împuternicită să îndeplinească această funcție. sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracțiune. anulări sau completări (pe baza cărora se fac modificări în fișiere sau în baza de date a unității) trebuie să fie semnate de persoanele împuternicite de conducerea unității. 6.4. se eliberează sau se justifică numerarul.datele de identificare a documentului dispărut. și anume: .

sustrase sau distruse înainte de a fi înregistrate în contabilitate. Cu ocazia controalelor efectuate de organele abilitate. unitatea emitentă va trimite unității solicitante. să prezinte la domiciliul fiscal documentele solicitate. sustrase sau distruse. documentul reconstituit.o fotocopie a facturii inițiale.Arhivarea și păstrarea documentelor justificative Păstrarea registrelor și a documentelor justificative și contabile se face la domiciliul fiscal sau la sediile secundare. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu și vizibil mențiunea "DUPLICAT". Și în acest caz. Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri. primite sau expediate.5.o factură noua. În cazul pierderii. pe toata durata de păstrare a documentului reconstituit. răspunderea privind arhivarea documentelor financiar-contabile revine administratorului. vinovații de pierderea. pe care să se aplice ștampila societății și să se menționeze că este duplicat și că înlocuiește factura inițială. În acest caz. Organele de control ale Ministerului Economiei și Finanțelor pot interzice arhivarea registrelor. dupa caz. Duplicatul poate fi: . emitentul trebuie să emită un duplicat al facturii pierdute. și pe care să se menționeze că este duplicat și că înlocuiește factura inițială. Documentele reconstituite conform prezentelor norme metodologice constituie baza legală pentru efectuarea înregistrarilor în contabilitate. sustragerii sau distrugerii exemplarului original al facturii. care să cuprinda aceleasi date ca și factura inițiala. poate constitui motiv de revizuire a sancțiunilor aplicate. 6. salariaților sau altor unități. de către alte persoane juridice române care dispun de condiții corespunzatoare. la cerere. în baza unor contracte de prestări de servicii. precum și pentru păstrarea dosarelor de reconstituire. Unitatea care a încredintat documentele spre arhivare. sustragerea sau distrugerea documentelor se stabilesc răspunderi materiale. care cuprind și eventualele cheltuieli ocazionate de reconstituirea documentelor respective. cu specificarea numărului și datei dispoziției pe baza căreia s -a facut reconstituirea. ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării unității beneficiare.unitatea emitentă. va înștiința organul fiscal teritorial de care aparține despre această situație. Registrele și documentele justificative și contabile se pot arhiva. care au fost reconstituite. Pentru pagubele generate de pierderea. stabilirea și evidența responsabililor de păstrarea acestora. persoanele juridice sunt obligate. Gasirea ulterioară a documentelor originale. în conditiile legii. Conducătorii unităților vor lua măsuri pentru asigurarea înregistrarii și evidenței curente a tuturor lucrărilor întocmite. În acest caz. documentul reconstituit se anulează pe baza unui proces-verbal. sustragerea sau distrugerea documentelor suportă paguba adusă unității. respectiv unitatea beneficiară. evidența tuturor reconstituirilor de documente. sau . bilete de călatorie nenominale etc. În cazul găsirii ulterioare a originalului. a documentelor justificative și contabile și în alte locații decat la . și se păstrează împreună cu procesul-verbal în dosarul de reconstituire. sumele respective recuperându-se potrivit prevederilor legale. cu titlu oneros. în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii.) pierdute.

asigurate împotriva degradării. șnuruite și parafate. Termenul de păstrare a statelor de salarii este de 50 de ani. Există și o serie de documente care se pot pastra pe o perioada de numai 5 ani dacă necesitatile proprii ale unitatii nu impun pastrarea acestora pe o perioada de timp mai mare (aceste documente sunt prevăzute în Anexa 4 la OMFP 3. în cadrul fiecărui exercițiu financiar la care se referă acestea. dacă consideră că acestea nu sunt păstrate corespunzator. bonurile de consum etc. extrasul de cont. În această situație se întocmește un proces-verbal și se consemnează scăderea documentelor eliminate din Registrul de evidență al arhivei. Eliminarea din arhivă a documentelor al căror termen legal de păstrare a expirat se face de către o comisie. Documentele financiar-contabile care atestă proveniența unor bunuri cu durata de viață mai mare de 10 ani se pastrează. toate activităţile. în Registrul Jurnal se înregistrează : -data la care a avut loc operaţia . sub conducerea administratorului sau a ordonatorului de credite.Registrele contabile Suportul informaţional al contabilităţii curente este reprezentat de Registrele contabile. potrivit legii contabilităţii să ţină trei registre obligatorii : (1)Registrul Jurnal (2)Registrul Cartea-Mare (3)Registrul Inventar (1)Registrul Jurnal Registrul jurnal consemnează în ordine cronologică. după caz.evidența documentelor la arhivă se ține cu ajutorul Registrului de evidentă. dotate cu mijloace de prevenire a incendiilor. sau se predau la arhivele statului. În caz de încetare a activității. O întreprindere. operaţiile. 31/1990 privind societățile comerciale. de regula. numerotate. potrivit legii. în conformitate cu prevederile legale în materie. după caz.domiciliul fiscal sau la sediile secundare. indiferent de maniera în care îşi organizează contabilitatea va trebui. documentele contabile se arhivează în conformitate cu prevederile Legii nr.6.512/2008 privind documentele financiar contabile: de exemplu. . . în care sunt consemnate dosarele și documentele intrate în arhivă. cu modificările și completările ulterioare. tranzacţiile şi evenimentele realizate de o întreprindere. chitanța. documentele aferente acestei perioade se arhivează separat. -gruparea documentelor în dosare se face cronologic și sistematic. respectiv pe perioada de utilizare a bunurilor.). precum și mișcarea acestora în decursul timpului. pe o perioadă de timp mai mare. republicată. listele de inventariere. Pentru fiecare dintre acestea. iar termenul de păstrare a registrelor și a documentelor justificative și contabile este de 10 ani cu începere de la data încheierii exercitiului financiar în cursul căruia au fost întocmite.dosarele conținând documente justificative și contabile se păstrează în spații amenajate în acest scop. În cazul fuziunii sau al lichidării societății. distrugerii sau sustragerii. 6. . Arhivarea documentelor justificative și contabile se face în conformitate cu prevederile legale și cu urmatoarele reguli generale: -documentele se grupează în dosare.

A. Să procedăm la întocmirea Registrului Jurnal. Analiza contabilă a celor 5 operaţii : (a) la 3 martie N se achiziţionează un stoc de mărfuri la costul de 1. a realizat în cursul lunii martie N următoarele operaţii : (a)la 3 martie N se achiziţionează un stoc de mărfuri la costul de 1.27 din 1 martie N).000 lei 1. 56 din 15 martie N şi extras de cont nr.000 lei (factura nr.000) +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 371 Mărfuri Cont de activ Creşte Se debitează 401 Furnizori Cot de datorie Creşte Se creditează (4)Formula contabilă este: 371 Mărfuri = 401 Furnizori 1.000) + Ch = (Dat+1.000 lei (contract de credit nr. din contul bancar (ştat de salarii nr 3 din 20 martie N). (e)la 25 martie N se achită salariile în sumă de 10. (1)identificarea naturii operaţiei: achiziţie de mărfuri. (d)la 22 martie N se încasează în contul de la bancă suma de 5. 10 din 17 martie N). nu cunoaştem conturile debitoare şi creditoare aferente fiecărei operaţii.-documentul justificativ prin care se face dovada realizării operaţiei (felul documentului. -contul sau conturile care se debitează în urma operaţiei . -explicaţia naturii operaţiei care este consemnată în jurnal . numărul de înregistrare şi data la care a fost emis) .000 lei.000 lei . -contul sau conturile cae se creditează în urma operaţiei . Din informaţiile de mai sus se observă că în mare parte informaţiile ce trebuie jurnalizate sunt disponibile din documentele justificative. Şi totuşi.000 lei reprezentând creanţa faţă de un client (extras de cont nr. din contul bancar (ordin de plată 134 din 10 martie N). (c)la 17 martie N se pimeşte un credit bancar pe termen lung în sumă de 20.27 din 1 martie N). -suma sau sumele aferente atât conturilor debitoare cât şi conturilor creditoare . Exemplu Societatea ALFA S. (b)la 10 martie N se achită suma de 500 lei furnizorului de mărfuri. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Mărfuri Furnizori Activ Datorie Creşte Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A+1. Pentru a le găsi va trebui să realizăm analiza contabilă a operaţiilor şi să obţinem formula contabilă pe care o vom prezenta în Registrul Jurnal.000 lei (factura nr. 20 din 22 martie N ) .

56 din 15 martie N şi extras de cont nr.(b)la 10 martie N se achită suma de 500 lei furnizorului de mărfuri. 10 din 17 martie N). (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Conturi la bănci Credite bancare pe termen lung Activ Datorie Creşte Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A+20. (1)identificarea naturii operaţiei: plată furnizor.000 .000) +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 5121 Conturi la bănci Cont de activ Creşte Se debitează 162 Credite bancare pe Cont de datorie Creşte Se creditează termen lung (4)Formula contabilă este: 5121 Conturi la bănci = 162 Credite bancare pe 20.000 20. din con tul bancar (ordin de plată 134 din 10 martie N). (1)identificarea naturii operaţiei: primire credit pe termen lung.000 lei (contract de credit nr.000) + Ch = (Dat+20. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: furnizor cont la bancă Datorie Activ Scade Scade Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A-500) + Ch = (Dat-500) +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 401 "Furnizori" Cont de datorie Scade Se debitează 5121 "Cont la bancă" Cont de activ Scade Se creditează (4)Formula contabilă este: 401 Furnizori = 5121 Cont la bancă 500 lei 500 lei (c)la 17 martie N se pimeşte un credit bancar pe termen lung în sumă de 20.

000-5.000 . (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Clienţi Conturi la bănci Activ Activ Scade Creşte Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A+5.000) +Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 421 Personal-salarii Cont de datorie Scade Se debitează datorate 5121 Conturi la bănci Cont de activ Scade Se creditează (4)Formula contabilă este: 421 Personal-salarii datorate = 5121 Conturi la bănci 10. din contul bancar (ştat de salarii nr 3 din 20 martie N). (1)identificarea naturii operaţiei: încasare client. (2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora: Salarii datorate Conturi la bănci Datorie Activ Scade Scade Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale este (A-10.000 lei.000 lei reprezentând creanţa faţă de un client (extras de cont nr.000) + Ch = (Dat-10.000) + Ch = Dat+Cp +V (3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora: 4111 Clienţi Cont de activ Scade Se creditează 5121 Conturi la bănci Cont de activ Creşte Se debitează (4)Formula contabilă este: 5121 Coturi la bănci = 4111 Clienţi 5. 20 din 22 martie N ) . (1)identificarea naturii operaţiei: plată salarii.000 (e)la 25 martie N se achită salariile în sumă de 10.termen lung (d)la 22 martie N se încasează în contul de la bancă suma de 5.000 10.000 5.

(2)Registrul Cartea-Mare Registrul Cartea-Mare cuprinde totalitatea conturilor utilizate de o întreprindere.1. Exemplu Să întocmim fişa de cont a contului 5121 "Conturi la bănci" care devine o filă din Registrul Cartea-Mare al lunii martie N.2 (presupunem că soldul iniţial debitor al contului 5121 este de 20. -soldul iniţial . -sold final. -explicaţii privind modificările ce au loc .000 lei). Pentru fiecare cont se deschide o singură fiţă de cont chiar dacă el este utilizat de mai multe ori în cursul unei perioade de gestiune. Pentru fiecare cont utilizat se deschide o fişă de cont în care se consemnează : -simbolul şi denumirea contului .Registrul Jurnal este redat în tabelul nr. -modificările ce au loc în cursul perioadei (rulajele) şi data acestora . Soldurile finale din fişele de cont ale lunii expirate se preiau ca solduri iniţiale ale noii perioade de gestiune. Refistrul Cartea-Mare se închide la sfârşitul fiecărei luni şi se deschide la începutul lunii următoare. . Fişa contului 5121 este prezentată în tabelul nr.

3. Data factura 27 1.000 10.03.03.N 2.03.N plată contract 56 15.N 17.N de cont extras 20 22. Fel Nr Denumirea contului Cont la bancă Rulaj Debitor Creditor Denumire cont D C 371 401 401 5121 5121 162 Suma D 1.03. 2.N Document Fel Nr.N contract 56 15.000 5.N SOLD INIŢIAL factura 27 1.03.03. înregistrării 1.000 500 20.N cont 500 20.03.500 39. 3.N extras 20 22.N 22.03.N salarii Explicaţie achiziţie marfă plată furnizor primire credit pe teren lung încasare client Plată salarii TOTAL REGISTRUL CARTEA-MARE Contul: 5121 Nr.03.500 .500 Explicaţie Data plată furnizor primire credit încasare client Simbol cont corespondent 401 162 4111 Sold 1. 17. Data Document crt.03.N 25.03.03. 5.000 4.N extras 10 17. 10.N ordin de 134 10.000 10. Data crt.000 500 20.N de cont stat de 3 20.000 36.000 36.000 D C D D 20.Societatea ALFA S.000 19.N 3.03.03.500 Pagina 3 D/C 5. 10.500 44.03.000 C 1.N 5121 421 4111 5121 5. 22.A Tabelul 1 REGISTRU JURNAL Nr.03.03.

500 .N 31.000 C 34. 5.N stat 3 salarii SOLD FINAL 20. 25.03.03.N plată salarii 421 10.03.500 34.4.

000 2.000 (iii) 85 CREDIT .000 Situaţia în conturi este următoarea: Contul 345 Produse finite DEBIT CREDIT 2.000 2. O sumă scrisă cu roşu sau încadrată în chenar sau între paranteze este o sumă care se ia cu minus în calculul rulajelor contului.000 (iii) Sold final = 4.000 lei pe care contabilul a înregistrat-o eronat în Registrul Jurnal.000 Sold final = 0 Contul 371 Mărfuri DEBIT Si 1. În cursul lunii a avut loc o achiziţie de mărfuri la costul de 2.000 2.000 (i) 2.000 2.000 Furnizori Produse finite (iii) înregistrarea corectă a achiziţiei de mărfuri: 371 Mărfuri = 401 Furnizori 2. Potrivit naturii operaţiei contul debitor ar fi trebuit să fie 371 "Mărfuri". b)stornarea în roşu – aceasta presupune rescrierea formulei contabile care trebuie anulată dar cu trecerea sumelor în roşu sau în negru dar încadrate într-un chenar sau între paranteze.000 (ii) Contul 401 Furnizori DEBIT CREDIT 2. Dacă se întâmplă ca o operaţie să fie contabilizată greşit (prin imputarea ei în conturi care nu reflectă natura operaţiei şi /sau prin afectarea cu alte sume decât cele corecte) se va proceda la corectarea greşelii.000 (ii) Si 2.000 lei.000 Produse finite Furnizori Înregistrarea este un nonsens deoarece produsele finite nu provin de la furnizori ci sunt obţinute din producţie proprie. Exemplu La începutul lunii martie soldul contului 371 "Mărfuri" este de 1. Să procedăm la corectarea greşelii: Soluţia 1: (ii) stornare în negru 401 = 345 2.000 2. Acesta a făcut înregistrarea: (i) 345 = 401 2.000 (i) 2.Registrul jurnal nu trebuie să conţină erori. Stornarea se poate realiza în două variante: a)stornarea în negru – aceasta presupune scrierea inversă a formulei contabile care trebuie anulată (conturile debitoare devin conturi creditoare şi invers).000 lei iar soldul contului 401 Furnizori este de 2. O formulă greşită se anulează prin procedeul numit stornare.

000 Sold final = 4. Această semnificaţie este eronată. prezentarea din contul 401 semnifică o creştere a datoriei cu 4.000 lei ca urmare a achiziţiei de mărfuri. Soldul final este zero iar efectul erorii este înlăturat.000 lei.000 lei din debitul acestui cont şi care provine din stornarea erorii ar putea fi asimilată unei plăţi.000 Situaţia în conturi este următoarea: Contul 345 Produse finite DEBIT CREDIT 2.000)(ii) 2. Soluţia 2: (ii)stornare în roşu: 345 Produse finite = 401 Furnizori (2.000 (iii) CREDIT Sold final = 3.000) (2.000 86 . Dacă citim creditul contului 401 "Furnizori".000 lei şi o plată de 2. Imputarea eronată a sumei de 2. Cu alte cuvinte. În realitate datoria a crescut în cursul perioadei cu 2. Suma de 2.000 2.000) (iii)înregistrarea corectă a achiziţiei de mărfuri: 371 Mărfuri = 401 Furnizori 2. Stornarea în negru este o corecţie prin solduri deoarece doar la momentul calculării soldului final se anulează eroarea.000 lei.000 Rulaj = 0 Sold final = 0 Contul 371 Mărfuri DEBIT Si 1.000(i) (2.000 lei din creditul contului 345 "Produse finite" există tentaţia de a atribui acesteia semnificaţia de valoare a producţiei vândute.000 2.000 lei în creditul contului 401 pus în corespondenţă cu 345 este şi ea anulată ca urmare a stornării în negru. Ea are dezavantajul că alterează volumul şi semnificaţia rulajelor.000 2.000 (i) (2. Contul 401 "Furnizori" se debitează de regulă cu plăţile către furnizori. În realitate nu a existat nici o vânzare de produse finite.000) (ii) Contul 401 Furnizori DEBIT CREDIT Si 2.Sold final = 3.000 (iii) Rulaj = 4.000 Se poate observa că suma de 2. aflăm că rulajul creditor este de 4.000 lei trecută eronat în debitul contului 345 "Produse finite" este anulată prin trecerea ei în credit ca urmare a stornării în negru. Pentru cine citeşte suma de 2.

Eroarea din debitul contului 345 este corectată prin trecerea sumei tot în debit dar cu minus (adică între paranteze). etc. Evenimente. de nevoile de informare şi de gestiune. suma de 2.7. Rulajul contului nu este alterat. se evită alterarea rulajelor contului. În contul 401. Formele de organizare a contabilităţii În funcţie de natura şi volumul activităţilor întreprinderii. Ea are dezavantajul că alterează volumul şi semnificaţia rulajelor conturilor implicate.Stornarea în roşu permite o corecţie prin rulaje. Ea nu alterează rulajele conturilor. Utilizatori Situaţii financiare se consemnează Documente justificative Registrul Inventar General înregistrare cronologică regularizări Registru Jurnal General Alte surse de informaţii înregistrare sistematică control Registrul General Cartea-Mare 87 Balanţa de verificare .000 lei trecută eronat în credit este anulată de suma trecută între paranteze (cu minus). Este suficient să calculăm rulajul debitor al contului 345 pentru a ajunge la zero. Contabilitatea bazată pe jurnalele generale obligatorii presupune următorul circuit informaţional : Tranzacţii. Astfel. 6. Corecţia se face prin rulaj şi nu prin sold. ca şi când eroarea nu ar fi existat. de nivelul de descentralizare a lucrărilor de contabilitate şi de gestiune. Primul caz defineşte forma clasică de organizare a contabilităţii. (3)Registrul Inventar Registrul Inventar va fi prezentat pe larg în capitolul dedicat lucrărilor de închidere a exerciţiului financiar. sistemul de jurnale se poate dezvolta la nivelul conturilor sintetice sau se poate proceda la întocmirea pe lângă registrele generale obligatorii şi a unor registre auxiliare. Stornarea în negru permite o corecţie prin solduri.

Pe lângă registrele generale se utilizează registre auxiliare cum ar fi: -registre auxiliare Cartea-Mare pentru clienţi şi furnizori dacă întreprinderea are un număr mare de pateneri comerciali. 88 . -registre jurnal auxiliare pentru vânzări. -registre inventar auxiliare pe locuri de gestiune sau pe gestionari. Pe baza registrelor auxiliare se întocmesc registrele generale sau centralizatoare. pentru operaţiile prin conturile bancare. pentru cumpărări.Al doilea caz defineşte forma dezvoltată de organizare a contabilităţii. prin casierie etc.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->