Sunteți pe pagina 1din 57

Posibiliti de reabilitare a obturaiilor din diverse materiale plastice prin optimizare, reparare sau nlocuire.

OPIUNI TERAPEUTICE

Terapia minim invaziv are n vedere o atitudine la fel de conservativ fa de esuturile dure dentare, pe care o vom avea i n cazul restaurrilor defectuoase, cnd decizia de a interveni sau nu i opiunile terapeutice vor fi hotrte n funcie de semnele i simptomele pulpare coexistente; localizarea, extinderea i nivelul de activitate al cariilor, calitatea restaurrii, prognosticul i valoarea dintelui, cariosusceptibilitatea dintelui, grupul de risc cariogen i considerente estetice. Astzi se tie c una din trei restaurri prezente este nesatisfctoare i nu ndeplinete criteriile clinice obinuite care s defineasc succesul clinic, nlocuirea restaurrilor existente ocup ntre 30% i 71 % din activitatea general a medicilor stomatologi, iar n SUA reprezint peste 50% din ctigul anual al acestora.

OPIUNI TERAPEUTICE
Managementul operativ al cariilor secundare n conceptul de intervenie minim invaziv presupune mai mult extinderea marginal a restaurrii, reparaia sau surfasarea ei dect n locuirea total, care este o atitudine excesiv de agresiv, ce duce la pierderea inutil de esuturi dure sntoase, i intrarea n cercul vicios al circuitului repetitiv restaurativ. Din pcate, pn acum, nu dispunem de metode suficient de sensibile i specifice pentru a diagnostica precis cariile secundare, dar majoritatea clinicienilor sunt de acord cu intervenia operativ n managementul cariilor secundare cnd: exist un discomfort sau dureri provocate de leziunea respectiv; exist o cavitaie deschis cu expunerea dentinei; este prezent un spaiu marginal suficient de larg pentru a fi penetrat de vrful unei sonde (0,25-0,4 mm) cu sau fr o modificare de culoare marginal sau subiacent; sunt dovezi radiologice sau FOTI c leziunea carioas marginal progreseaz n dentin. Atunci cnd exist o restaurare defectuoas i sunt ndeplinite criteriile tratamentului operativ avem de ales ntre urmtoarele opiuni: s o nlocuim n totalitate s o reparm s o acoperim printr-o microprotez de nveli.

OPIUNI TERAPEUTICE
Terapia minim invaziv indic ori de cte ori este posibil repararea n locul nlocuirii totale din mai multe motive: va fi ndeprtat mai puin esut dentar: atunci cnd este nlocuit, o restaurare din rin compozit, aria suprafee a crescut cu 75% pe faa aproximal i cu 71 % pe faa oral ne vom concentra cel mai mult asupra regiunii unde exist defectul prin nlocuirea total, regiunile din vechea restaurare care erau satisfctoare, n noua obturaie pot fi ele nsele sediul unor defecte marginale. Tehnica operativ este: - simpl, rapid, - nu necesit anestezie local - mai puin predispus la efecte adverse mult mai acceptat de ctre pacient percolarea marginal dup aceast tehnic este mai redus. Alegerea reparaiei ca opiune terapeutic va fi stabilit pe baza evalurii riscului cariogen, a judecrii avantajelor fa de riscurile impuse i apelrii la design-uri cavitare conservative.

OPIUNI TERAPEUTICE

Pentru defectele marginale minore, localizate, o prim opiune terapeutic ar fi reconturarea i surfasarea restaurrii, dup care defectul marginal necarios poate fi sigilat cu materiale sigilante, Dac apelm la o reparaie, cavitile conservative realizate vor avea propria lor form de retenie i rezisten, i vor fi obturate, de obicei, cu acelai material ca cel din care este compus restaurarea. Excepii sunt cazurile cnd defectele marginale sunt localizate la marginea cementar a unor restaurri pe suprafaa radicular, realizat din rini compozite, n cazul unor pacieni cu risc cariogen mare. Din cauza slabei adeziuni dintre rina compozit i cement, exist o mare probabilitate ca aici s se dezvolte carii secundare marginale, astfel nct reparaia se va face cu ciment glass-ionomer, care are o adeziune mult mai eficient i elibereaz fluor. La pacienii cu risc cariogen mic i carioactivitate redus, strategia interveniei minim-invazive presupune uneori, numai expectativa i monitorizarea unor defecte marginale.

Asocierea dintre existenta unei suprafete aspre, nefinisate a unei obturatii si flora acidogena agresiva din cavitatea orala determina aparitia unor modificari de culoare cu depueri excesive de placa pe suprafata acesteia, cu impregnarea ulterioara in porozitati a colorantilor alimentari. Aceste defecte pot fi prevenite inca din etapa de finisare prin alegerea corecta a instrumentarului utilizat pentru finisare si lustruire.

Finisarea si lustruirea finala

Leziune traumatica cu fracturarea unghiului incizal la 2.1

Dupa restaurare prin met. directa, finisrea finala se efectuiaza cu freze speciale de finisat (cu 10 spire-Safe End SE 810, SS White Burs ). Aceste freze au capacitatea de a indeparta selectiv doar din materialul de obturatie nu si din smalt.

Urmatoarea etapa foloseste pentru a obtine o suprafata perfect neteda frezele cu 20 spire dese (Safe End SE 8-20 ).Acestea au un virf inactiv, care nu permiteformarea de santuri pe suprafata obturatiei si protejeaza tesuturile moi din zona coletului.

In functie de localizarea obturatiei si de dimensiunile acesteia pot fi folosite freze Safe End SE 3 SE de dimensiuni diferite. De exemplu freza nr.4 este cea mai indicata pentru suprefetele prozimale si zona coletului.

Lustruirea finala cu sistemul de lustruire ( Jazz Supreme, SS White Burs ). Acest sistem permite obtinerea unui luciu perfect, fara a indeparta in exces din materialul de obturatie.

Rezultatul final.

Cupa de lustruire este cea mai indicata pentru suprafetele mari, fete ocluzale cat si pentru a prelucra limita dintre bturatie si compozit din zona cuspizilor.

Formele lenticulare Jazz Supreme sunt indicate pentru lustruirea fisurilor, santurilor, fetelor orale cat si a zonelor de trecere de pe fetele interproximale. Forma de flacara este indicata pentru santuri si fosete ocluzale.

Sistemul de lustruit Jazz Supreme are inclus un suport autoclavabil.

Inlocuirea obturatiei pe dintele 3.5

Inlocuirea unei obturatii din malgam cu material compozit pe 1.6.

Inlocuirea unei obturatii din amalgam. Indepartarea obturatiei si a tesuturilor alterate.

Restaurarea finala

Indepartarea obturatiilor din amalgam inacceptabile

Izolarea cu sistemul tip Diga-obligatorie. Pe fata pacientului se aplica un servetel umed.

OBTURATII AMALGAMINDEPARTARE?????????

TOXICITATE!!!!!!!!

Metoda aero-abraziva in indepartarea obturatiilor din amalgam.

Defectele obturatiei

Indepartarea obturatiei cu freze sferice

28

Aspect dupa indepartarea totala a obturatiei

30

Detalii - prezenta unor impregnari(tatuaj) post-amalgam.

31

Curatarea cavitatii si a urmelor de tatuaj cu Sandman:

32

Detalii:

33

Rezultat final dupa curatare

Aspect inainte si dupa aeroabraziune cu dispozitivul Sandman:

35

Restaurarea finala

36

Detalii

37

38

Refacerea morfologiei ocluzale

Aspect inainte si dupa

40

CAZURI CLINICE:

Pacientul in varsta de 39 ani prezinta multiple lez.de tip eroziv-abrazive si restaurari fizionomice in zona frontala inacceptabile clinic, din anamneza relatam semne de bruxism (fost boxer) si un mediu profesional toxic (vopsitorie auto). A fost luata o amprenta preliminara si turnat un model de studiu, montat in articulator pentru a se evalua ocluzia, pe care s-a realizat in ceara viitoarea restaurare, discutindu-se cu pacientul detaliile si punandu-se de acord toate elementele solutiei terapeutice alese.

Prepararea tesuturilor dure dentare a fost minima, cu exceptia dintelui 2.3, care a necesitat o refacere a tratamentului endodontic si o suplimentare a retentiei cu un pivot corono-radicular din fibra de sticla. Celelalte restaurari s-au efectuat prin metoda sandwich utilizindu-se un glassionomer ca inlocuitor de dentina si un compozit hibrid 3M ESPE Filtek Supreme XP, cat si forma fluida pentru zonele de colet- Filtek Supreme XP Flowable.

A fost realizata o amprenta din silicon care va servi ulterior drept reper de ghidaj si matrice pentru viitoarele restaurari. Se realizeaza un sant de retentie pe fata palatinala dintelui 2.2.(fig. 4.). Dupa adaptarea sablonului din silicon (fig.5.) se reface fata palatinala cu nuanta A3 compozit Filtek Supreme XP (fig.6).

Dentina este inlocuita cu glassionomer Vitremer A3(fig7.). Fata vestibulara a fost refacuta cu ajutorul urmatoarelor nuante de compozit:-colet-A3,5Body; treimea medie-A3 Enamel; incizal-D2 Enamel; Ultimul strat de acoperire al obturatiei a fost realizat cu nuanta Yellow(fig.7). Dintele 2.3 a fost reconstituit cu baza de Vitremer + stift, utilizandu-se sablonul de silicon, ulterior indicandu-se ca acest dinte sa fie acoperit cu o coroana de invelis din ceramica(fig 8,9).

Restaurarea finala 2.2,2.3 (fig. 10-12.)

Dintii 1.2, 1.3 de asemenea au fost restaurati utilizanduse tehnica sandwich-inchis (fig.13-20.).

Recomandarea de a utiliza cimentul glassionomer ca inlocuitor de dentina a fost facuta si pentru a evita eventuala aparitie a sensibilitatii postrestauratorii, doarece utulizarea lui inlatura dezavantajele provocate de utilizarea numai a compozitului (micropercolarea, contractia de priza). Lustruirea s-a efectuat cu Sistemul Sof-Lex(Fig 21).

La grupul frontal inferior se observa o perdere de substanta mult mai mica, iar pentru a contracara diferentele de elasticitate dintre smalt si dentina, in treimea cervicala se recomanda utilizarea unui material compozit fluid. A fost utilizat Filtek Suprime Flowable un nanocompozit care are un modul de elasticitate mult mai favorabil (3.5mPa)si o rezistenta la uzura mai buna decat cel precedent Filtek Flow. In plus este mult mai estetic, datorita posibilitatii adaptarii culorii dintr-o gama mult mai variata de culori(12 nuante, inclusiv A3-opac, care imita dentina).Pentru colet s-a ales nuanta A3,5, iar incizal D3 enamel (fig.23).

Obturatii vechi, inacceptabile clinic, incongruenta dento-alveolara