UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I GESTIUNEA AFACERILOR CLUJ-NAPOCA

COLECTAREA SI RECICLAREA PET-URILOR

Student: TERSANSKI CARMEN MARGARETA Economie Agroalimentar Anul:3

PET-ul (polietilen tereftalat) a fost dezvoltat pentru utilizarea fibrei sintetice de catre British Calico Printers in 1941. Pet-ul este o forma usoara dar rezistenta , utilizat la fabricarea recipientilor pentru bauturi racoritoare,bauturi alcoolice, apa, ulei,etc Acesta se descompune extrem de greu(400-500 de ani)iar arderea acestuia degaja dioxina o substanta chimica cancerigena. Patrunse in forta pe piata, la cativa ani de la Revolutie, sticlele PET au devenit extrem de populare datorita rezistentei lor si comoditatii in utilizare. Din pacate, tocmai datorita acestor caracteristici, ele au ajuns sa fie luate peste tot si aruncate dupa golire, fara discernamant, direct in natura, cu efecte nocive pentru mediu. Solutia este una singura: reciclarea. Plasticul are nevoie de cateva sute de ani pentru a se degrada si este si un mare consumator de resurse: intreaga productie de plastic consuma 8% din productia mondiala de petrol. Reciclarea este, ca urmare, benefica: prin reciclarea unei tone de plastic se economisesc 1,8 tone de petrol si se castiga 6 metri cubi de spatiu de depozitare la groapa de gunoi. Iar plasticul este una dintre materiile care au mai multe "vieti", putand fi reciclat de mai multe ori. In Romania sticlele PET reprezinta peste 30% din volumul de deeuri. In tara noastra exista o singura fabrica de reciclare a sticlelor din plastic Greentech. Societatea a fost infiintata in 2002 de catre un grup de afaceristi din Taiwan si detine instalatii de reciclare in Romania la Buzau si Iasi, dar si in tarile vecine: Macedonia, Serbia, Ucraina si Grecia. Chiar daca Greentech este singura fabrica de reciclare a sticlelor din plastic din tara, aceasta se loveste de o problema: lipsa materiei prime din cauza sistemului deficitar de colectare a deseurilor, din Romania. Procesul de reciclare: PET-urile ajung mai intai intr-un bazin unde sunt spalate cu apa calda si cu detergent. Dupa ce sunt uscate complet merg intr-un sector unde dopul, eticheta din hartie si adezivul cu care aceasta era lipita sunt indepartate.

Deseurile ajung apoi pe linia de maruntire, unde vechile sticle se transforma in granule sau in fulgi de culoare maro, verde, albastru sau transparent. Intr-o etapa finala, produsul maruntit este separat pe culori intr-o instalatie prevazuta cu un dispozitiv optic de corectie a culorii. In 2004, investitorii taiwanezei au infiintat o fabrica de fibre sintetice, GreenFiber International, cu un capital social de aproape 7 milioane de euro, ce utilizeaza integral produsul rezultat din reciclarea PET-urilor.

Fibrele sintetice produse avand caracteristicile lanei sau ale bumbacului. Peste 90% din productie este exportata in tari precum Germania, Franta sau Spania, pentru fabrici de mobila, pentru industria auto si mai ales pentru industria textila. Greenfiber International este al doilea producator european de fibre poliesterice reciclate, cu o capacitate de productie de 50.000 de tone in fiecare an. Cantitatea mica de deseuri din PET ce se colecteaza la nivelul Romaniei, a facut ca societatea sa importe materie prima. Potrivit directorului societatii, sistemul greoi de colectare a deseurilor face ca doar 22% din deseurile de ambalajele de tip PET generate sa ajunga la reciclare. Restul sticlelor din plastic ajung la gropile de gunoi sau sunt aruncate la voia intamplarii pe campuri. Introducerea sistemului buy-back, de rascumparare a sticlelor din plastic, ar asigura productia interna de materie prima pentru reciclatori. n cazul rilor unde a fost deja implementat, sistemul s -a dovedit eficient pentru a crete procentul de ambalaje valorificate de la 80% la 95% (cum este cazul Germaniei). rile nordice, o alt zon unde sistemul buyback funcioneaz cu succes, au o tradiie de zeci de ani n colectarea selectiv.

In Germania fiecare bautura la PET are adaugat la pretul de achizitie 0,25 Eurocenti, pe care ii platesti cand cumperi. Cand mergi la cumparaturi la supermarchet duci toate PET-urile stranse si primesti un bon de 0,25 centi/sticla, care se scade la casa de marcat din valoarea cumparaturilor facute. Fiecare supermarket are cel putin 2-3 aparate de acest gen: unul pentru sticle clasice si unul pentru PET-uri .( 4 PET-uri = 1 Euro )

La noi nu se prea agreeaza sistemul buy-back, care conform unor oameni direct implicati in colectarea si reciclarea PET-urilor ar avea urmatorul dezavantaj major: ar afecta afacerile firmelor care se ocupa acum de colectarea selectiva. La inceputul acestui an, a fost introdus in Romania Aparatul Thermopress, un aparat electrocasnic, de dimensiuni mici, accesibil si usor de folosit, care reduce dimensiunea pet-ului cu 92 la suta in numai 20 de secunde.

Werinustry SRL Oradea a lansat programul de reciclare Tepet, care are trei componente: ReciPet, ComPet si EduPet. Primul se adreseaza consumatorilor casnici, al doilea centrelor comerciale, iar al treilea scolilor, unde elevii vor fi educati sa recicleze banalele sticle din plastic. Ambalate in saci speciali (Termo Press) primiti din partea firmei, PETurile presate vor fi expediate prin posta.

Pentru un kilogram de pet-uri presate, romanii primesc un leu. Cehltuielile de expeditie sunt suportate de Tepet. Astfel de aparate urmeaza sa fie instalate in marile magazine, astfel incat orice roman care tine la mediul inconjurator sa le poata folosi. Cele de uz casnic urmeaza sa fie puse in vanzare la pretul de aproximativ 200 de lei. O familie din Honduras, America Central, a folosit 8.000 de PET-uri pentru construirea unei locuine ecologice. n felul acesta, groapa de gunoi din apropierea gospodriei a scpat" de 12 metri cubi din suprafa Aceeai metod a fost adoptat i de un profesor de matematic din Serbia. TomislaRadovanovi a hotrt s se mute ntr-o cas construit chiar de el, din sticle de plastic, n centrul oraului. Ideea i-a venit n timpul unei discuii cu nite studeni despre arhitectura alternativ. Locuina are 60 de metri ptrai i au fost folosite aproximativ 14.000 de PET-uri. Numai fundaia e din beton, restul e construit integral din sticle de plastic pe care le-a colectat n decursul anilor, cu ajutorul studenilor si. Lucrrile la cas au durat cinci ani. Arhitecii spun c, dac analizm ct timp pierdem pentru realizarea crmizilor din argil i cte lemne sunt arse pentru coacerea acestora, ne vom da seama c sticlele din plastic umplute cu lut sunt mult mai eficiente din punct de vedere energetic. O cas din PET-uri nseamn, prin urmare, i reducerea emisiilor de dioxid de carbon emanate n atmosfer odat cu prepararea crmizilor clasice.

BIBLIOGRAFIE:

http://www.greentec http://www.greenfiber.com/ http://www.adevarul.ro/actualitate/verde/Casa_din_PETuri_umplute_cu_lut_0_189581791.html http://www.manager.ro/articole/analize/analizele-managerro:-cum-stamcu-reciclarea-pet-urilor-1782.html