Sunteți pe pagina 1din 12

BUNURILE PROPRII ALE SOTILOR SI DOVADA ACESTORA

CUPRINS:

Cap 1 Introducere

Cap 2 Bunurile proprii si dovada acestora in regimul matrimonial al comunitatii legale

Cap 3 Bunurile proprii ale sotilor in regimul matrimonial conventional Cap 3.1 Regimul matrimonial al separatiei bunurilor Cap 3.2 Regimul matrimonial al participarii la achizitii Cap 3.3 Bunurile proprii ale sotilor in regimul matrimonial al comunitatii conventionale

Cap 4 Dispozitii care asigura independent patrimoniala a sotilor

Cap 5 Concluzii
1

Cap 6 Bibliografie

Cap 1 Introducere Codul civil aduce in dreptul romanesc o reglementare moderna, care are drept scop adaptarea relatiilor patrimoniale ale sotilor la imperativele personale, sociale si juridice ale societatii contemporane. In acest sens, noutatea fundamental o constituie posibilitatea alegerii regimului matrimonial aplicabil fiecarei familii. Codul civil reglementeaza trei regimuri matrimoniale, dintre care sotii sau viitori soti au posibilitatea sa isi aleaga unul, care sa fie aplicabil casatoriei lor. Este vorba despre: 1. Regimul comunitatii legale 2. Regimul separatiei de bunuri ( cu varianta participarii la achizitii ) 3. Regimul comunitatii conventionale Sotii nu pot combina regulile specific diferitelor regimuri pentru a crea un regim matrimonial nou, avand posibilitatea, conform legii, sa isi aleaga un singur regim matrimonial. Codul civil introduce si principiul mutabilitatii regimurilor matrimoniale, ceea ce inseamna ca pe parcursul unei casatorii, sotii au dreptul sa isi schimbe regimul matrimonial aplicabil. In cele ce urmeaza se vor analiza bunurile proprii ale sotilor si dovada acestora in functie de fiecare tip de regim matrimonial prevazut de Codul civil.

Cap II Bunurile proprii si dovada acestora in regimul matrimonial al comunitatii legale

Regimul matrimonial al comunitatii legale se aplica ori de cate ori sotii nu isi exprima, prin incheierea unei conventii matrimonial, optiunea pentru adoptarea unui regim
2

matrimonial conventional. Acesta este un regim matrimonial de comunitate, capabil sa asigure o protective efectiva a intereselor comune ale sotilor, permitand si suficienta felxibilitate si libertate in decizie fiecarui sot.

Categoriile de bunuri ale sotlor, reglementate in cadrul regimului comunitatii legale, sunt foarte asemanatoare cu cele reglementate in Codul Familiei. Exista trei mase distinct de bunuri specific regimurilor matrimonial de comunitate, si anume: a. Masa bunurilor comune b. Masa bunurilor proprii ale sotului c. Masa bunurilor comune ale sotiei Bunurile proprii ale sotilor sunt prevazute de art 340 Cod civil, in ceea ce priveste regimul comunitatii legale. Aceasta enumerare nu difera esential de cea care desemna categoriile de bunuri proprii din Codul familiei, art 31. Astfel, bunurile proprii ale sotilor sunt: a. Bunuri dobandite prin mostenire legala, legat sau donatie, cu exceptia cazului in b. c. d. e. f. g. care dispunatorul a prevazut in mod expres ca ele vor fi comune Bunurile de uz personal Bunurile destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti, daca nu sunt elemente ale unui fond de comert care face parte din comunitatea de bunuri Drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala asupra creatiilor sale si asupra sumelor distinctive pe care le-a inregistrat Bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiiftifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si ale bunuri Indemnizatia de asigurare si despagubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soti Bunurile, sumele de bani sau orice valori care inlocuesc un bun propriu, precum si bunul dobandit in schimbul acestora

h. Fructele bunurilor proprii.

In plus, se adauga bunurile dobandite anterior casatoriei sau aplicarii regimului comunitatii legale, pentru care s-a intocmit inventarul prevazut de art 343 ali (3) Cod civil, care e deduc insa indirect prin raportarea la definitia bunurilor comune1. O alta categorie de bunuri proprii ale sotilor o constituie bunurile indicate la art 341 Cod civil, care arata ca Veniturile din munca, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie in cadrul asigurarilor sociale si altele de asemenea, precum si veniturile cuvenite in temeiul unui drept de proprietate intelectuala sunt bunuri comune, indifferent de data dobandirii lor, insa numai in cazul in care creanta privind incasarea lor devine scadenta in timpul comunitatii . Aplicand principiul per a contrario, se poate considera faptul ca astfel de venituri, oentru care creanta nu devine scadenta in timpul aplicarii comunitatii, raman bunuri proprii ale sotului care le0a obtinut.

Dovada bunurilor sotilor Codul civil prevede in art 343 faptul ca nu trebuie dovedita calitatea de bun comun, iar pentru bunurile proprii dovada se va putea face intre soti prin orice mijloc de proba, cu exceptia bunurilor prevazute la art 340 lit a) din Codul civil, pentru care se specifica faptul ca dovada se va face in condtiile legii ". Este vorba despre bunurile dobandite prin legat sau donatie, pentru care dovada se face potrivit dreptului comun in materie, chiar si intre soti. Potrivit art 342 Cod civil, regimul juridic al bunurilor proprii se concretizeaza in dreptul fiecaruia dintre soti de a folosi, administra, si de a dispune liber de bunurile sale proprii. Bunurile proprii ale fiecarui sot vor fi deci gestionate, ca si in Codul familiei, exclusiv de catre sotul proprietar, insa acesta poate incheia acte juridice cu privire la bunurile sale si prin mandatar, inclusiv in persoana sotului sau. Cap III Bunurile proprii ale sotilor in regimul matrimonial conventional Regimurile matrimonial conventionale reglementate de Codul civil sunt; 1. Regimul separatiei de bunuri ( cu variant participarii la achizitie ) 2. Regimul comunitatii conventionale

C.M. Craciunescu Dreptul de dispozitie al sotilor asupra bunurilor care le apartin, in diferite regimuri matrimoniale Ed Universul Juridic, Bucuresti, 2010

Cap 3.1 Regimul matrimonial al separatiei bunurilor Regimul matrimonial al separatiei bunurilor este un regim de tip separatist tipic, ce ofera sotilor o larga independent patrimoniala, limitata doar la aplicarea regimului primar. Ca o paranteza, regimul primar reprezinta, in acceptiunea dreptului familiei, un set de reguli fundamentale si imperative, aplicabile oricarei familii, indifferent de regimul matrimonial care guverneaza raporturile patrimoniale dintre soti. Regimul primar este regelementat iin Sectiunea 1 Dispozitii comune a Capitolului VI Drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor din Codul civil. Regulile specific regimului primar favorizeaza si raporturile sotilor cu tertii, finalitatea aplicarii lor fiind, in aces sens, dubla: pe de o parte de a impiedica situatia patrimoniala a sotilor sa franeze libertatea circuitului civil si autonomia lor juridical, iar pe de alta parte sa previna afectarea relatiilor patrimoniale ale sotilor 2. Revenind la regimul matrimonial al separatiei bunurilor, acesta nu precede decat bunuri proprii ale unuia au altuia dintre soti. Nu vom intalni, deci, masa de bunuri comune, care este caracteristica regimurilor matrimonial de comunitate. Fiecare sot conserva proprietatea exclusive a tuturor bunurilor pe care le poseda la data incheierii casatoriei, dar si a celor pe care le achizitioneaza in timpul casatoriei, cu titlu oneros sau gratuity, asa cum prevede art 360 Cod civil. Rezulta ca orice bun achizitionat este proprietatea exlusiva a sotului pe numele caruia a fost cumparat, chiar daca pretul a fost platit cu sume de bani provenind de la celalat sot. Drept urmare, sotul proprietar va datora valoarea bunului sotului care i-a dat banii, sau mostenitorilor acestuia; sotul care i-a dat bani celuilalt sot pentru achizitionarea unui bun va dobandi calitatea de creditor, suma avand character de imprumut. Dovada proprietatii asupra bunurilor mobile ale fiecarui sot se va face potrivit art 361 Cod civil care prevede obligatia intocmirii unui inventor al bunurilor pe care fiecare dintre soti le are la data adoptarii acestui regim matrimonial, inventor care va fi anexat la conventia matrimonial, supunandu-se la aceleasi conditi ide publicitate ca si acesta. In lipsa inventarului, legea instituie prezumtia de proprietate a sotului posesor este o prezumtie relativa, pana la dovada contrara a sotului neposeso.

M. Avram, C. Nicolaescu Regimuri matrimoniale Ed Hamangiu, Bucuresti, 2010

Art 361 alin (5) Cod civil mentioneaza faptul ca dreptul de proprietate exlusiva a bunului dobandit printr-un act juridic supus unor condtii de forma pentru validitate sau unor cerinte de publicitate nu se poate devedi decar prin inscrisuri care indeplinesc cerintele legii. In cazul in care sotii achizitioneaa bunuri impreuna, acestia vor avea calitatea de coproprietari, in cadrul regimului de separate de bunuri neexistand notiunea de proprietate in devalmasie. Sotii sunt cei care trebuie sa isi produca si sa isi conserve probele cu privire la caracterul indiviz al bunului achizitionat, si la cotele-parti care apartin fiecaruia dintre ei. Separatia totala de patrimonii ar putea produce insa si consecinte mai putin echitabile, in sensul ca daca unul dintre soti nu a exercitat o munca retribuita dar s-a ocupat de gospodarie si de cresterea copiilor, nu are nici un drept cu privire la bunurile achizitionate de celalalt sot in timpul casatoriei. Sotii casatoriti sub acest regim matrimonial pot incheia liber intre ei contracte cu privire la oricare din bunurile lor, neputand fi vorba de nici o confuzie patrimoniala. Bunurile proprii nu vor fi supuse partajului. Consecinta a separatiei patrimoniilor sotilor, acest regim matrimonial le confera independent in privinta gestionarii bunurilor lor. Deci, fiecarui sot ii apartine in exclusivitate dreptul de a administra, folosi si dispune liber de bunurile sale. Independenta sotilor cu privire la gestionarea independent a bunurilor lor este atat de evident, incat noua reglementare nu abordeaza decat situatia de exceptie a folosintei bunului celuilalt sot: potrivit art 363 Cod civil, in cazul in care unul dintre soti foloseste bunurile celuilalt fara ca sotul proprietar sa se impotriveasca, el va avea obligatii de uzufructuar, cu exceptia celor prevazute la intocmirea inventarului bunurilor ce constituie obiectul uzufructuarului ( art 723 Cod civil ), constituirea garantiei pentru indeplinirea obligatiilor uzufructuarului ( art 726 Cod civil ) si numirea administratorului ( art 727 Cod civil ). Pentru situatia in care unul dintre soti incheie singur un act prin care dobandeste un bun folosinde-se, in tot sau in parte, de bunurile celuilalt sot, consecintele sunt diferite, dupa cum sotul dobanditor a dispus sau nu de bunul respective. Art 363 ali ( 2) Cod civil prevede astfel doua psibilitati: 1. A reclama pentru sine prorpietatea bunului achizitionat 2. A pretinde daune interese de la sotul dobanditor

Ambele situatii fiind posibile in cazul incare sotul dobanditor inca nu a dispus de bunul respective. Daca sotul dobanditor a dispus dj de bunul dobandit, proprietatea acestuia nu mai poate fi solicitata decat daca tertul dobanditor a cunoscut faptul ca bunul a fost achizitionat in aceste conditii. Administrarea bunurilor unui sot de catre celalalt sot poate avea loc in conditiile madatului sau gestiunii de afaceri. In ceea ce priveste partajul, neexistand o masa de bunuri comune, practice acesta nu exista in momentul lichidarii regimului matrimonial al separatiei bunurilor. Sotii nu au altceva de facut decat sa isi preia bunurile proprii. De aceea, Codul civil nu a rezervat incetarii si lichidarii regimului separatiei de bunuri o regelementare speciala. In cazul decesului unuia dintre stoi, impartirea bunurilor este supusa regulilor partajului succesiunii, in tot ceea ce priveste formele, mentinerea in indiviziune, atribuirea, vanzarea bunurilor, efectele impartelii, garantia si sulta. Cele mai mari dificultati s-a putea intalni in privinta probei apartenentei bunurilor, atunci cand sotii nu au avut grija sa isi produca astfel de probe si bunurile respective au fost utilizare in comun de ambii soti. In cazul existentei unor bunuri comune in indiviziune, regulile dreptului comun al lichidarii indiviziunii se aplica si in cadrul lichidarii acestui regim matrimonial. Cap 3.2 Regimul matrimonial al participarii la achizitii Potrivit dispozitiilor art 312 alin (1) Cod civil, sotii au posibilitatea sa isi aleaga unul dintre cele trei regimuri matrimonial mentionate in Introducerea acestei lucrari. Totusi, prin Legea 71/2001 privind punerea in aplicatie a Legii nr 287/2009 privind Codul civil, art 360 Cod civil a fost completat cu inca un alineat, care introduce posibilitatea modificarii regimului matrimonial al separatiei bunurilor, prin regimul participarii la achizitii. Conform regimului participarii la achizitii, masele de bunuri ale sotilor sunt cele din regimul separatiei de bunuri, adica proprii, cele doua regimuri diferind numai in privinta lichidarii fiecaruia dintre ele. Reglementarea alin ( 2 ) al art 360 Cod civil prevede: Prin conventie matrimonial, partile pot stipula clause privind lichidarea acestui regim ( al separatiei de bunuri, n.n ) in functie de masa de bunuri achizitionate de fiecare dintre soti in timpul casatorieim in baza careia se va calcula creanta de participare. Ceea ce poate duce la concluzia existenta unor
7

mase de bunuri achizitionate de catre fiecare sot in timpul casatoriei dar in fapt textul legal face referire la masa de bunuri achizitionate in timpul casatoriei fara sa specific care dintre bunurile sotilor alcatuiesc o altfel de masa de bunuri, stiut fiind ca in regimul separatiei de bunuri nu exista decat bunuri proprii ale sotilor.

Gestiunea exlusiva a bunurilor proprii de catre fiecare sot ramane valabila, ca si in cazul regimului separatiei bunurilor. In cazul lichidarii regimului matrimonial al participarii la achizitie, au loc catevea etape: 1. Determinarea patrimoniului initial al fiecarui sot 2. Determinarea patrimoniului final al fiecarui sot 3. Stabilirea maselor de achizitii nete ale fiecarui sot 4. Stabilirea creantei de participare 5. Plata creantei de participare reglementata de art 360 alin (2) Cod civil, reprezinta jumatate din diferenta valorica dintre cele doua mase de achizitii nete ( daca sotii nu au convenit altfel ) si va fi datorat de sotul care detine masa de achizitii mai mare, putand fi datorata in bani sau in natura Notarul public are un rol important in a explica partilor contractante conditiile in care pot adopta clauza creantei de participare, care sunt efectele asupra aplicarii ei si ce aspect necesita clarificare prin conventia matrimonial.

Cap 3.3 Bunurile proprii ale sotilor in regimul matrimonial al comunitatii conventionale Potrivit art 366 Cod civil, regimul comunitatii conventionale se construieste prin derogare de la dispozitiile regimului matrimonial al comunitatii legale. El poate fi adoptat prin intelegerea sotilor, materializata prin incheierea unei conventii matrimoniale, In acest caz intalnim din nou cele trei mase de bunuri ale sotilor, si anume: a. Masa bunurilor comune ale sotilor b. Masa bunurilor comune ale sotului c. Masa bunurilor comune ale sotiei

Spre deosebire de regimul comunitatii legale, in care cuprinderea maselor de bunuri este circumstantiate de lege, in cadrul comunitatii conventionale aceasta poate fi modificata prin conventia partilor. Astfel, potrivit art 367 Cod civil, sotii pot sa convina cu privire la extinderea sau restrangerea masei bunurilor comune. Variantele de marire a comunitatii sunt: a. Includerea in comunitate a tuturor bunurilor dobandite de acestia inainte de incheierea casatoriei, cu exceptia bunurilor de uz personal si a bunurilor destinate exercitarii profesiei, daca nu sunt elemente ale unui fond de comert care face parte din comunitatea de bunuri b. Includerea in comunitate a unor bunuri proprii anume determinate, dobandite inaintea incheierii casatoriei c. Includerea in comunitate, pe langa bunurile existente in masa bunurilor comune, a altor bunuri dobandite dupa incheierea casatoriei

Tot art 367 Cod civil prevede si posibilitatea sotilor cu prvirea la retrangerea comunitatii de bunuri indifferent daca sunt sau nu dobandite inainte sau in timpul casatoriei. Variante ale miscsorarii comunitatii sunt: a. Excluderea din comunitate a anumitor bunuri care, in regimul comunitatii legale, ar fi bunuri comune ale sotilor b. Restrangerea comunitatii la anumite bunuri, determinate sau determinabile

Rezulta asadar ca, in cadrul regimului matrimonial al comunitatii conventionale, bunurile proprii devin bunuri comune, si bunurile comun pot devein bunuri proprii in functie de dorinta celor doi soti. Aceasta libertate de alegere permite sotilor sa isi organizeze masa bunurilor comune si proprii in functie de vointa comuna, iar in cazul lichidarii regimului matrimonial are loc regularizarea datoriilor catre soti, preluare bunurilor proprii ale fecaruia dintre soti, stabilirea cotei de contributie a sotilor la dobandirea bunurilor comune, si in final atribuirea bunurilor potrivit cotelor de contributie stabilite.

Cap 4 Dispozitii care asigura independent patrimoniala a sotilor 1. Situatia unor acte juridice
9

Libertatea incheierii unor acte privind viata economica a familiei isi regaseste expresia in art 371 Cod civil, care reglementeaza unele aspect esentiale ce caracterizeaza independent sotilor din punct de vedere patrimonial, lasand fiecaruia libertatea de a incheia acte juridice cu celalalt sot sau cu terte persoane. Prin urmare, in Codul civil nu mai exista interdictia vanzarii intre soti. Sotii pot incheia intre ei acte de vanzare-cumparare cu privire la bunurile lor, acte de donatie, schimb, imprumut, si orice acte permise de lege. Trebuie tinut insa cont de faptul ca, acolo unde legea prevede conditii special pentru actele juridice incheiate intre soti, acestea li se vor aplica. De exemplu, in cazul donatiilor intre soti, noua regelementare prevede o serie de reguli specific cu privire la: Revocabilitatea donatiei intre soti art 1031 Cod civil Nulitatea donatiei intre soti art 1032 Cod civil Simulatia in materia donatiei intre soti art 1033 Cod civil

2. Operatiuni bancare Un aspect important al independentie patrimoniale a sotilor il reprezinta operatiunile bancare. Potrivit art 317 alin (2) Cod civil, fiecare dintre soti poate sa faca singur depozite bancare, precum si orice operatiuni legate de acestea, fara sa aiba nevoie de consimtamantul consortului sau. Mai mult, art 317 alin (3) Cod civil prevede ca dreptul sotului titular de a dispune de fondurile depuse ramane exclusive in raporturile cu banca chiar si dupa desfacerea sau incetarea casatoriei, daca prin hotarare judecatoreasca nu s-a dispus altfel.

3. Exercitarea unei profesii Art 327 Cod civil reglementeaza independent sotilor in domeniul professional sub urmatoarele aspect: Posibilitatea exercitarii unei profesii de oricare dintre soti fara a avea nevoie de consimtamantul celuilalt sot Posibilitatea schimbarii profesiei de oricare dintre soti fara a avea nevoie de consimtamantul celuilalt sot Dreptul de a renunta la exercitatea unei profesii prin demisie apartine fiecarui sot independent de vointa celuilalt sot, chiar si in situatia in care renuntarea ar prejudicial interesele familiei
10

Natura juridica a veniturilor din exercitarea profesiei depinde de regimul matrimonial ales: in cadrul regimului matrimonial de separatie de bunuri, venitul va fi bun propriu, in cadrul regimului matrimonial al comunitatii legale de bunuri, venitul va fi bun comun, iar in cazul regimului matrimonial conventional, natura juridica a acestor venituri va depinde in totalitate de vointa sotilor, care pot conveni cu privire la acest aspect. 4.Dreptul la compensatie Un aspect prevazut pentru prima data in legislatia romaneasca este participarea efectiva a unuia dintre soti la activitatea profesionala a celuilalt, depasnd obligatiile de a contribui la cheltuielile gospodariei si de sprijin material. Este vorba asadar de o munca neretribuita de sotul beneficiar. Inastfel de situatii, sotul care a participat la activitatea profesionala a celuilalt poate obtine o compensatie in masura imbogatirii sotului beneficiar, in baza dispozitiilor art 328 Cod civil. O astfel de compensatie s-ar putea obtine prin intelegerea partilor, mediere sau la partajul bunurilor comune in cazul divortului.

5. Dreptul la informare Art 318 Cod civil prevede dreptul fiecarui sot de a cere celuilalt s ail informeze cu privire la bunurile, veniturile si datoriile sale. O comunicare eficienta intre soti cu privire la situatia lor patrimoniale si actele incheiate in legatura cu bunurile lor ar putea astfel facilita o mai buna organizare a raporturilor patrimoniale ale acestora.

Cap 5 Concluzii Casatoria implica raporturi patrimoniale specifice intre soti. Raporturile patrimoniale civile sunt guvernate de principiul libertatii economice a persoanei, care este libera sa dispuna de avutul sau. Starea de casatorie, cu intreg complexul de drepturi si obligatii subsecvente, completand gama atributelor de identificare a persoanei fizice, produce profunde modificari in statutul patrimonial al sotilor, astfel incat se spune ca "nu exista casatorie fara regim matrimonial".

11

Libertatea alegerii regimului matrimonial asigura instituirea unui regim matrimonial concret adaptat nevoilor sotilor, mentalitatilor si a posibilitatilor lor si, de aceea, regimurile matrimoniale bazate pe acest principiu sunt preferabile regimurilor matrimoniale legale, unice si imperative.

Cap 6 Bibliografie
1. Codul Civil 2. Legea 71/2001 privind punerea in aplicatie a Legii nr 287/2009 privind Codul civil

publicata in MO nr 409 din 10 iunie 2011


3. Dan Lupascu, Crsitina Mihaela Craciuneacu, Dreptul familiei 2011 Editura Universul Juridic, Bucuresti 2011
4. 5. C.M. Craciunescu Dreptul de dispozitie al sotilor asupra bunurilor care le apartin, in diferite regim uri matrimoniale Ed Universul Juridic, Bucuresti, 2010 M. Avram, C. Nicolaescu Regimuri matrimoniale Ed Hamangiu, Bucuresti, 2010

12