Indicatori macroeconomici

Activitatile economice ce se desfasoara in cadrul unei economii nationale se concretizeaza intr-o gama variata de bunuri si servicii. Evaluarea acestora sub aspect fizic sau valoric se realizeaza cu ajutorul indicatorilor economici. Indicatorul economic constituie expresia numerica a laturii cantitative a fenomenelor si proceselor economice in anumite conditii de spatiu si timp. El permite evidentierea acestor fenomene si procese sub aspect cantitativ, structural si calitativ,ca si interdependentele dintre anumite subsisteme ale economiei nationale. In functie de nivelul pentru care se calculeaza acesti indicatori, pot exista indicatori micro si macroeconomici;daca primii masoara rezultatele la nivelul agentului economic individual, ultimii exprima performanta la nivelul ansamblului economiei nationale. Punctul de plecare in determinarea indicatorilor macroeconomici il reprezinta cei microeconomici. Conturile macroeconomice asigur baza informaional necesar pentru calcularea indicatorilor sintetici de rezultate pe ansamblul economiei. Indicatorii macroeconomici pot fi sistematizai n funcie de natura lor, componen, sfer de cuprindere i preurile folosite pentru evaluarea lor. n funcie de natura lor, deosebim indicatori: de producie (PIB, PNB, PIN, PNN); de venituri (VN, VND, venit personal). Dup elementele componente, indicatorii macroeconomici se mpart n: indicatori globali au n componena lor consumul intermediar i consumul de capital fix (amortizare): PGB; indicatori brui (includ amortizarea, nu i consumul intermediar): PIB, PNB, EB, IB; indicatori nei (nu includ nici consumul intermediar, nici amortizarea): PIN, PNN. n funcie de aplicarea principiului "intern" sau "naional" se pot calcula indicatorii: interni: PIB, PIN; naionali: PNB, PNN.

P.I.B. (produsul intern brut)

Produsul intern brut exprima valoarea bruta a productiei finale produsa in decursul perioadei de calcul de catre agentii economici care isi desfasoara activitatea in interiorul tarii. Cand vorbim de productie finala, avem in vedere bunurile si serviciile produse in decursul perioadei de calcul si care nu mai sunt folosite pentru producerea altor bunuri. In cazul in care acestea vor face obiectul utilizarii intr-un proces de productie ulterior, vorbim de productie intermediara (sau consum intermediar). Daca adunam consumul intermediar la produsul intern brut obtinem un alt indicator, produsul global brut (P.G.B.).

Pagina 1

Indicatori macroeconomici
Faptul de a nu retine in calculul P.I.B. aceste bunuri intermediare permite evitarea dublei inregistrari si a obtinerii unor imagini deformate ale rezultatelor macroeconomice. Bunurile finale, retinnute in calculul P.I.B. , sunt destinate a intra direct in consum, fiind vindute consumatorilor finali. Exprimarea valorica a P.I.B. si, de fapt, a tuturor indicatorilor macroeconomici, reprezinta unica posibilitate de insumare a bunurilor eterogene realizate in cadrul economiei nationale. Presupunand o economie in care se produc n bunuri p in n cantitati q, atunci P.I .B. = pi q i
i =1 n

Calculul P.I.B. se realizeaza, in general, pornind de la trei metode: 1. metoda valorii adaugate (sau metoda productiei) 2. metoda cheltuielilor (sau a utilizarii productiei finale) 3. metoda veniturilor. 1.Metoda valorii adaugate In esenta, aceasta metoda consta in insumarea valorii adaugate brute obtinute in toate unitatile din interiorul tarii si agregarea valorii pe ramuri si pe ansamblul economiei nationale. Deci, P.I .B. = VABi
i =1 n

unde i reprezinta sectoarele sau ramurile economiei nationale. Presupunem, pentru exemplificare, un bun realizat intr-o economie la un moment dat si vandut in cursul perioadei la pretul de 1000 u.m. Acest bun consideram ca este folosit pentru producerea altui bun vindut ulterior la pretul de 1500 u.m., bun destinat consumului.Cum P.I.B. include doar valoarea bunurilor finale, rezulta ca doar ultimul bun va fi inclus in P.I.B., nu si primul. Valoarea P.I.B. va fi deci de 1500 u.m. Calculul P.I.B. poate fi realizat pornind de la valoarea adaugata in fiecare moment al productiei. Daca la primul produs valoarea adaugata este de 1000 (nu exista consum intermediar), in cazul celui de-al doilea produs, valoarea adaugata este de 15001000=500 u.m. Deci P.I.B. = V.A.0 + V.A.1 = 1000 +500 = 1500 unde cu V.A. am notat valoarea adaugata. In concluzie, P.I.B. poate fi considerat ca fiind valoarea adaugata totala a tuturor agentilor economici dintr-o economie nationala. Daca la P.I.B. exprimat in preturile factorilor (P.I.B.PF) adaugam impozitele indirecte nete (IIN), obtinem produsul intern brut in preturile pietei (P.I.B.PP): P.I.B.PP =P.I.B.PF +IIN Produsul intern net in preturile factorilor (P.I.N.PF) exprima valoarea adaugata neta (V.A.N.) a agentilor economici, sectoarelor sau ramurilor economiei nationale si se calculeaza scazand consumul de capital fix sau amortizarea din valoarea adaugata bruta :

Pagina 2

Indicatori macroeconomici
P.I .N . PF = V . A.B. PF A = V . A.N . PF = P.I .B. PF A

Pentru a obtine produsul intern net in preturile pietei (P.I.N.PP), se aduna impozitele indirecte nete (IIN) la valoarea adaugata neta in preturile factorilor (V.A.N.PF): V . A.N . PF + IIN=P.I.N.PF +IIN P.I.N.PP= 2.Metoda cheltuielilor (sau a utilizarii productiei finale) Aceasta metoda consta in insumarea tuturor cheltuielilor efectuate in cadrul unei economii nationale pentru achizitionarea de bunuri materiale si servicii la preturile pietei, mai putin cele privitoare la bunurile si serviciile importate. Din aceasta perspectiva, P.I.B.PP va include in structora sa consumul privat (CPV), cheltuielile guvernamentale sau consumul public (CPB), investitiile brute (Ib) si exportul net (En). Consumul privat sau personal (CPV) exprima cheltuielile de consum ale menajelor, ocazionate de achizitionarea bunurilor materiale si serviciilor destinate satisfacerii trebuintelor acestora. Cheltuielile guvernamentale sau consumul public (CPB) se refera la cheltuielile administratiei centrale si locale pentru achizitionarea de bunuri si servicii. Cheltuielile guvernamentale nu includ platile de transfer catre indivizi, cum sunt prestatiile de securitate sociala. Acestea reprezinta realocari ale venitului existent, nefiind efectuate in schimbul unor bunuri sau servicii. Investitiile (Ib) se refera la achizitionarea de bunuri pentru utilizari viitoare (sau formarea bruta a capitalului). Exportul net (En) surprinde relatiile de schimb cu alte tari. Se calculeaza scazind din valoarea bunurilor si serviciilor exportate catre agentii economici apartinind altor tari, valoarea bunurilor si serviciilor importate. Deci, dupa metoda cheltuielilor, P.I.B.PP=CPV + CPB + Ib + En 3.Metoda veniturilor Metoda veniturilor consta in agregarea veniturilor agentilor economici, din activitatea economica si din patrimoniu. In acest sens, in P.I.B. sunt incluse salariile reprezentand recompensarea muncii, profitul ce revine intreprinzatorilor si veniturile din proprietate, precum rente si dobanzi. La acestea se adauga consumul de capital fix (amortizarea). P.I.B. = Salarii + Profit + Rente + Amortizarea

Deflatorul P.I.B.
Pagina 3

Indicatori macroeconomici
P.I.B. poate fi exprimat utilizind doua tipuri de preturi: preturi curente si preturi constante. Preturile constante reprezinta de fapt preturile curente ale unei perioade anterioare. Prin utilizarea preturilor curente se obtine P.I.B. nominal, in timp ce exprimarea bunurilor si serviciilor finale in preturi constante conduce la P.I.B. real. Intro economie in care se obtin n bunuri, P.I.B. nominal este: P.I .B. N = p i1 qi1
i =1 n

adica va rezulta din insumarea valorii curente a bunurilor si serviciilor finale. P.I.B. real va fi obtinut ponderind cantitatile curente (q1) cu preturile unei perioade anterioare (p0), considerata perioada de referinta: P.I .B. R = pi0 qi1
i =1 n

Se observa ca P.I.B. nominal poate creste ca urmare a influentei separate sau concomitente a preturilor si cantitatilor diferitelor bunuri produse, in vreme ce P.I.B. real doar ca urmare a cantitatilor, peturile raminand neschimbate. De aici rezulta ca P.I.B. nominal nu reflecta intotdeauna imbunatatirea conditiilor de viata si a bunastarii, pe cand P.I.B. real da, deoarece e posbil ca P.I.B. nominal sa inregistreze o crestere cand preturile marcheaza o dinamica accentuata, chiar daca cantitatile de bunuri pot sa se reduca. Daca raportam P.I.B. nominal la cel real, obtinem deflatorul P.I.B. Se numeste deflator deoarece poate fi utilizat pentru ajustarea prn deflatie (sau inflatie) a calculatiilor indicatori macroeconomici in preturi curente, cu scopul de a ajunge la masurarea modificarilor reale ale productiei. Deflatorul P.I.B. (DP.I.B.) se calculeaza astfel: Deflatorul P.I.B. =

P.I .B. N = P.I .B. R

p q p
i =1 i =1 n 1 i 0 i

1 i

qi1

Deflatorul P.I.B. compara pretul bunurilor intr-un an cu pretul acelorasi bunuri intr-un an considerat de baza. Cu ajutorul deflatorului se poate determina evolutia preturilor in cadrul unei economii. Astfel, daca deflatorul P.I.B. este de 150% in anul 1, si raportarea se face fata de anul zero, preturile au marcat in acest interval o crestere cu 50%.Totodata, cunoasterea deflatorului si a P.I.B. nominal permite determinarea P.I.B. real. P.I.B.N = P.I.B.R * DP.I.B PIB nominal reprezinta productia de bunuri si servicii evaluata in preturi curente. PIB real reprezinta productia de bunuri si servicii evaluata in preturi comparabile.

Exemplu:

Pagina 4

Indicatori macroeconomici
PRODUSE Mere Pere TOTAL: ANUL n PIB nominal 1 x 1$ = 1$ 1 x 0,5$ = 0,5$ 1,5$ ANUL n+1 PIB nominal 2 x 2$ = 4$ 3 x 0,75$ = 2,25$ 6,25$ ANUL n+1 PIB real 2 x 1$ = 2$ 3 x 0,5$ = 1,5$ 3,5$

Produsul naional brut(PNB) msoar venitul total obinut de cetenii unei ri, indiferent de ara n care ei i aloc factorii de producie. PNB este de asemenea valoarea bunurilor i serviciilor finale produse prin intermediul factorilor de producie n proprietatea gospodriilor i firmelor naionale. PIB i PNB sunt diferite deoarece, pe de o parte, firmele i cetenii strini produc o parte a outputului din interiorul rii, iar profiturile i dobnzile sunt returnate ctre restul lumii, iar pe de alt parte, unii ageni economici naionali dein resurse productive n alte ri iar profiturile i dobnzile revin proprietarilor interni. Diferena dintre sumele primite din exterior i plile fcute ctre exterior reprezint venitul net din strintate (sectorul extern) deci: PNB = PIB + venitul net din strintate Dupa cum observam, atat PIB, cat si PNB se refera la bunurile produse pe parcursul unei perioade, deci sunt variabile de flux. Spre deosebire de variabilele de flux, variabilele de stoc se refera la un moment dat, si nu la o perioada de timp. Diferenta dintre PNB si PIB este ca primul se refera la firmele nationale, pe cand cel de-al doile, la teritoriul national. Trecerea de la PIB la PNB se fac adaunand la PIB soldul valorilor adaugate brute rezultat din relatiile cu strainatatea. Produsul intern net (PIN) reflect mrimea valorii adugate nete a bunurilor economice destinate consumului final, care au fost produse n interiorul unei ri de ctre agenii economici autohtoni i strini, ntr-o anumit perioad se calculeaz prin scderea din PIB a consumului de capital fix adic a amortizrii (A): PIN= PIB- A
Produsul naional net (PNN) msoar valoarea adugat net a tuturor bunurilor i serviciilor finale realizate ntr-un an de agenii economici rezideni, indiferent dac aceast valoare a fost obinut n interiorul sau n exteriorul rii: PNN = PNB A sau PNN = PIN + SVFS.

Produsul Global Brut (PGB) valoarea total a bunurilor i serviciilor ntr-o anumit perioad de timp, de regul un an cuprinde nregistrri repetate deoarece include i valoarea bunurilor i serviciilor primite de la ali productori i folosite pentru producerea de noi bunuri economice, proces cunoscut i sub denumirea de consum intermediar: valoarea bunurilor i serviciilor comerciale, altele dect bunuri de

Pagina 5

Indicatori macroeconomici
capital fix, consumate n procesul curent de producie i care intr n componena noilor bunuri economice (materii prime, materiale, semifabricate , energie etc) PGB= PIB + Ci unde Ci= consumul intern

Venitul naional (VN) exprim veniturile totale ale proprietarilor factorilor de producie implicai n activitatea economic (venituri din munc i din proprietate). Venitul naional este produsul naional net la preurile factorilor (preuri de baz): VN = PNN pf .

Venitul naional disponibil (VND) este VN corectat cu transferurile cu strintatea care nu au legtur cu procesul de producie (cotizaii, ajutoare, taxe etc. pltite/primite n/din strintate): VND = VN + STCS
unde: STCS - soldul (ncasri minus pli) transferurilor curente cu strintatea. Venitul naional disponibil determin mrimea venitului personal, cererea final de produse i servicii de consum i capacitatea de investiii.

Organizarea datelor
Cea mai ntlnit form de prezentare a datelor este cea tabelar. Un tabel de date trebuie s conin, n mod necesar, urmtoarele elemente: a) titlul tabelului n care se specific datele ce sunt coninute n acesta; b) informaii specifice: uniti de msur, uniti temporale, uniti de evaluare (moneda n care s-a i unitatea de msur a acesteia), locul n care s-a fcut nregistrarea precum i momentul n care s-a efectuat; c) coninutul efectiv al tabelului cu informaiile specifice cerute; d) sursa de date, respectiv instituia care a furnizat datele respective i publicaia n care o face (eventual pagina la cere pot fi regsite). De exemplu s presupunem c ne intereseaz evoluia Produsului Intern Brut n statele din Europa central i de est n anii de tranziie ctre economia de pia. Aceste date pot fi regsite, printre altele, n raportul Bncii Europene pentru Reconstrucie i Dezvoltare: Transition Report 2000:

Pagina 6

Indicatori macroeconomici

Evoluia Produsului Intern Brut real n rile din Europa Central i de Est (procente, variaie anual)

Sursa: Transition Report 2000, European Bank for Reconstruction and Development, 2000, pag.65 Tabelul 1.1

O serie de timp este dat de nivelul unei variabile la diverse momente de timp. Informaiile pot fi prezentate sub form de tabel sau sub form grafic. De exemplu, dac pentru Romnia extragem din Tabelul 1.1 evoluia PIB i o reprezentm grafic vom obine figura 1.2.

Sursa:Transition Report 2000, European Bank for Reconstruction and Development, 2000 , pag.65

Figura 1.2 Un grafic trebuie s conin urmtoarele elemente: a) titlul graficului care va descrie datele prezentate; b) axele gradate, n care pe axa OX vom regsi timpul, exprimat n uniti de msur corespunztoare, iar pe axa OY variabila ce va fi msurat; c) unitile de msur, uniti de evaluare i momentul evalurii; d) reprezentarea efectiv a datelor (sub form de histogram de exemplu); e) sursa de date, respectiv instituia care a furnizat datele i publicaia din care provin; f) legenda graficului care va conine alte informaii considerate a fi necesare.
Pagina 7

Indicatori macroeconomici
Observaie. Reprezentarea datelor sub form grafic este n multe situaii foarte sugestiv i eficient. Totui, cu ajutorul acestora se pot manipula unele prezentri. De exemplu, prin modificarea scalei cu care se msoar variabila considerat amplitudinea variaiilor va apare mai redus n intensitate sau mai mare, n raport cu scala folosit. De exemplu, dac n cazul anterior, pe scala axei OY se va mri unitatea de msur, acelai grafic reprezentat n figura 1.3 este:

Sursa: Transition Report 2000, European Bank for Reconstruction and Development, 2000 ,pag.65

Figura 1.3.

Rezultate macroeconomice in Romania

Inceputul activitatii de elaborare a conturilor nationale in Romania se afla in anul 1989. Pentru tara noastra s-au stabilit in conformitate cu Sistemul European de Conturi economice Integrate (SEC),iar prima luare in acest domeniu se numeste "Conturile nationale in anii 1989,1990 si anii 1991 " Pentru anii 1992-1993, lucrarea "Conturile nationale, 1992-1993 ", care cuprinde pentru prima data "Contul fiannciar", a fost elaborata de Comisia Natioanala de Statistica in colaborare cu Banca Nationala a Romaniei. La baza calcului productiei, consumului intermediar si valorii adaugate brute pe activitati, Comisia Nationala de Statistica a folosit Clasificarea Activitatilor din Comisia Nationala (CAEN). In cale ce urmeaza vom prezenta principalii indicatori macroeconomici ai Romaniei in perioada 1985-1999, folosindu-ne de datele oficiale

Pagina 8

Indicatori macroeconomici
oferite de Institutul National de Statistica Economica. Oficiul National de Registru al Comertului,Ministrul Finantelor si Banca Nationala a Romaniei.

Principalii indicatori macroeconomici (valori anuale) Indicatori UM 1985 1990 1995 1999 Produsul intern brut mld.lei 817,4 857,9 72.135,5 521.735,5 Deflatorul PIB %anual 100,3 113,6 135,3 146,4 PIB\locuitor mii lei/loc 36,0 37,0 3180,4 23.231,6 Consumul final total mld.lei 491,9 679,5 58.662,4 439,721 Ponderea consumului final in PIB % 60,2 79,2 81,3 84,3 Formarea bruta de capital fix mld.lei 246,3 169,8 15424,9 96308,9 Pondrea formarii brute de capital fix in PIB % 30,1 19,8 21,4 18,5 Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi % 121,1 62,8 83,4 88,6 Datoria externa a Romaniei mld.USD 6830,0 230,0 5482,0 8435,5 Sursa Anual al Bancii Nationale a Romaniei pe anul 1999 Factori de influen ai creterii PIB n trim. I 2006 pe categorii de resurse % fa de Trim. I 2005 Produs intern brut 106,9 Agricultur 94,7 Industrie 104,8 Construcii 120,4 Servicii 106,8 VAB total 106,3 Impozite nete pe produs 111,7

Pagina 9

Indicatori macroeconomici
Impozite nete pe produs 1,4 Servicii 3,7 Construcii 0,7 Industrie 1,3 Agricultur, Silvicultur, Piscicultur -0,2

Produs intern brut 6,9

Activitile din servicii i construcii: - contribuie 57,6 % la formarea PIB. Serviciile asigur 52% din creterea pe ansamblu al PIB, iar 30% este dat de industrie i construcii. Influen pozitiv: servicii, industrie, construcii, impozit pe produs Influen negativ: agricultur -0,2 pp *) pp = puncte procentuale +7,1 pp*)

Factori de influen ai creterii PIB n trim. I 2006 pe categorii de utilizri

- % fa de trim.I 2005
Produsul intern brut 106,9 Consumul final efectiv 110,2 Consumul final individual 110,9 efectiv al gospodriilor populaiei Consumul final colectiv 104,3 efectiv al administraiilor publice Formarea brut de capital fix 111,4 Exportul de bunuri i servicii113,0 Importul de bunuri i servicii118,7 Cerere interna 109,3%

Pagina 10

Indicatori macroeconomici

Suma influenelor pozitive : - consumul final individual al gospodariilor populatiei, consumul final al admin. publice si formarea bruta de capital fix +11,3 pp Influenta negativ: - exportul net, variatia stocurilor - 4,4 pp pp = puncte procentuale Bibliografie:
*)

Bibliografie
Economie - Manual Universitar, Editia a doua Dumitru Ciucur,Ilie Gavrila si Constantin Popescu Economie coord. Monica Dudian, Editura All Beck, Bucuresti 2005 Economie (Microeconomie si Macroeconomie) Conf.univ.dr. Claudiu Doltu, Editura ASE 2004 Macroeconomie, curs universitar, Universitatea Babe-Bolyai,Facultatea de tiine Economice i Gestiunea Afacerilor, Catedra de Economie politic, Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2006 Marius Bcescu, Angelica Bcescu-Crbunaru, Macroeconomie i politici macroeconomice, Ed. ALL Educaional, Bucureti, 1998

Pagina 11

Indicatori macroeconomici

Pagina 12