Lector Dr.

Cristina Ghiciuc Farmacologie - Note de curs asisteni medicali generaliti - 2012

Curs 3. Antiseptice-dezinfectante. Antiseptice cu administrare sistemic. Chimioterapice antibacteriene.

Chimioterapicele sunt substane cu structur chimic bine definit, de origine biologic, de semisintez sau sintez chimic, care pot fi indicate n terapia antiinfecioas. Clasificare: - Antiseptice i dezinfectante; - Chimioterapice antibacteriene; - Chimioterapice antivirale; - Chimioterapice antifungice; - Chimioterapice antiparazitare: antihelmintice; trichomonicide; antiamoebiene; antimalarice; - Chimioterapice antineoplazice.

ANTISEPTICE-DEZINFECTANTE Dezinfectantul este o substan avnd proprietatea de a distruge microorganismele din mediul din afara organismului. Antisepticul este o substan avnd proprietatea de a inhiba creterea bacteriilor (pot aciona att pe suprafaa, ct i n interiorul organismului). Caracteristici: nu prezint selectivitate n aciune; n funcie de concentraie; aciunea lor este dependent de timpul de contact dintre substan i agentul microbian, de temperatura mediului i concentraia substanei; trebuie s fie stabile chimic; s fie active i n prezena altor proteine strine; trebuie s nu fie iritante, s nu pteze, s nu degradeze suprafeele, s nu fie urt mirositoare; s aib pre convenabil. 2.1. Alcooli Mecanism de aciune: aciune antimicrobian prin precipitarea proteinelor. Nu au efect asupra sporilor. Alcool etilic (etanol): concentraia de 70% are efect bactericid n 1-2 minute, la 30C; concentraii mai joase sau mai nalte sunt mai puin eficiente. Utilizri:- pentru suprafee cutanate (sunt antisepticele cele mai satisfctoare); - pentru sterilizarea instrumentelor; -pentru dezinfectarea aparatelor de respiraie artificial(aerosolii alcool 70%). 2.2. Aldehide Mecanism de aciune: prin combinare cu proteinele i precipitarea lor, au aciune de distrugere a microorganismelor i sporilor. Formaldehida: n concentraie de 110% distruge microorganismele i sporii, n 16 ore. Este iritant pentru esuturi. Utilizri: dezinfectant: Formaldehida - pentru instrumente sau localuri, sau intr n compoziia diverselor paste utilizate n stomatologie, mpreun cu oxid de zinc, tiniol, glicerin i cocain. conservarea pieselor anatomice. 15
Bibliografie: 1. Farmacologia n comprimate, autori: Lupuoru CE, Ghiciuc CM, Ed. Alfa, Iasi, 2009; 2. Goodman Gilman A. The Pharmacological Basis of Therapeutics, 9th edition, McGrawHill, 2005; 3. Katzung B.G. Basic&Clinical Pharmacology. 8th edition, Lange Medical Book, 2001.

Lector Dr. Cristina Ghiciuc Farmacologie - Note de curs asisteni medicali generaliti - 2012

2.3. Acizi Acid boric soluie 5% sau pudr aplicat pe diferite leziuni cutanate (efect antimicrobian). Efectele toxice (dup administrarea de durat): dureri, hipotensiune arterial, hipertermie, convulsii. Toxicitatea este mare, n special la copii. Acid benzoic 0,1% conservant pentru alimente. Acidul salicilic are aciune cheratolitic fiind inclus n preparate dermatologice, cum ar fi preparatul Clavusin(+) folosit n tratamentul clavusului (btturilor). 2.4. Derivai halogenai Iod este unul dintre cele mai eficiente germicide. Se prezint sub form de: Soluie de Alcool iodat (iod 2%, iodur de sodiu 2,4%, n 47% alcool) foarte bun antiseptic al pielii. Omoar bacteriile ntr-un minut i sporii n 15 minute. Dezavantaj: apariia de dermatite la indivizii hipersensibili. Accidental: intoxicaii (fenomene de colaps, insuficien renal). Polividon-iodat (iod legat de polivinil pirolidon): antiseptic preoperator, pentru pr, piele, mucoasa vaginal etc. n mediul apos se elibereaz iodul liber. Avantaj nu determin reacii de hipersensibilitate. Clor se prezint sub form de: acid hipocloros puternic aciune bactericid pentru multe microorganisme (inclusiv bacilul Koch); n prezena proteinelor distruse, activitatea este mult redus; hipoclorit de sodiu 0,5% (soluia Dakin modificat) dezinfectarea plgilor, a sputei, puroiului, urinei, sngelui i a ncperilor; Cloramin i var cloros dezinfectarea apei. 2.5. Ageni oxidani Mecanism de aciune: eliberarea oxigenului atomic, care blocheaz sistemele enzimatice ale germenilor microbieni. Agenii oxidani nu au putere de ptrundere n esuturi i aciunea lor e de scurt durat. Din aceast grup se folosesc: peroxid de hidrogen (perhidrol 30%, apa oxigenat 3%); perborat de sodiu; permanganat de potasiu 1/5000. Utilizri: la splarea rnilor, ca dezinfectante i dezodorante. Apa oxigenat are urmtoarele proprieti: dezinfectant i antiseptic; hemostatic local (indicat n epistaxis i hemoragii gingivale); decoleaz pansamentele aderente. 2.6. Metale Metale grele utilizare numai n administrare extern. Mercurul Mecanism de aciune: blocheaz gruprile -SH" att la bacterii, ct i la gazde precipit proteinele i inhib enzimele sulfhidrilice. Oxicianur de mercur (concentraie de 1/10000) splturi uretrale, vaginale, vezicale, iar n concentraie ceva mai mare, pentru dezinfecia minilor. Fenilmercurborat dezinfecia mucoaselor, pstrarea instrumentelor metalice i de cauciuc, sterile. Tiomersal dezinfecia mucoaselor, a instrumentarului, conservarea serurilor i vaccinurilor. Argintul 16
Bibliografie: 1. Farmacologia n comprimate, autori: Lupuoru CE, Ghiciuc CM, Ed. Alfa, Iasi, 2009; 2. Goodman Gilman A. The Pharmacological Basis of Therapeutics, 9th edition, McGrawHill, 2005; 3. Katzung B.G. Basic&Clinical Pharmacology. 8th edition, Lange Medical Book, 2001.

Lector Dr. Cristina Ghiciuc Farmacologie - Note de curs asisteni medicali generaliti - 2012

Mecanism de aciune: precipit proteinele i interfer cu activiti metabolice eseniale ale celulelor microbiene. Sruri organice: Protargol i Colargol indicate n oftalmologie, ORL. Sruri anorganice: Azotat de argint splturi pentru prevenirea oftalmiei gonococice (concentraie 1/100000), sulfonamidelor argentice pentru tratamentul arsurilor. 2.7. Derivai fenolici Fenol Mecanism de aciune: denatureaz proteinele. Concentraii de cel puin 1-2% aciune antimicrobian, concentraii de 5% puternic iritante pentru esuturi. Mai mult utilizai sunt produii fenolici sintetici au un spectru mai larg de aciune, mai puin toxici pentru tegumente i mucoase. Utilizri: dezinfectarea instrumentelor, a localurilor, a excrementelor. Dezavantaje: mirosul este greu de suportat, atac metalele. Hexaclorofen (indicele fenolic crescut la 7,5, este de 10 ori mai activ dect fenolul) Utilizri: n chirurgie (inclus n spunuri lichide), preparate cosmetice (spunuri, creme de ras, ampoane), pudre dup baia nou-nscuilor (concentraie de 3%). Pruden, deoarece absorbia sa poate produce efecte toxice grave. Crezoli (indicele fenolic mai mare de 3 ori) Utilizri: n stomatologie, pentru tratamente pulpare i n obturrile canalelor dentare. Au i proprieti anesteziante. Clorhexidin (antiseptic bisdiguanidic) Mecanism de aciune: ruperea membranei citoplasmatice a microorganismelor. Utilizri: soluie 0,02% n terapia unor infecii vezicale; soluie 0,1% dezinfectarea instrumentarului, cateterelor; soluie 0,1% - 0,2% antiseptic al mucoasei bucale. Rezorcinol (soluie 1-5%) Utilizri: dermatoze (ca agent antipruriginos, cheratolitic), bun antiseptic bucal. Lindan (gama-benzen-hexaclorit) Utilizri: n soluii 1% (loiuni, ampoane, creme) tratamentul scabiei, pduchilor. La concentraii mai mari de 10% absorbit prin piele efecte toxice (rush cutanat, tulburri hematologice sau convulsii). 2.8. Ageni activi de suprafa Ageni cationici activi de suprafa Mecanism de aciune: modific tensiunea superficial existent la suprafaa membranelor celulare aciune bacteriostatic. Nu sunt eficieni asupra sporilor, fungilor i a bacilului Koch. Utilizri: ca ageni de nmuiere i detergeni; ca antiseptice ale mucoaselor i pielii; pentru dezinfecia instrumentelor, membranelor. Spunuri (ageni anionici activi de suprafa) sunt sruri de sodiu / potasiu ale acizilor grai. Utilizri: ca ageni de splare; ca antiseptice ale mucoaselor i pielii. 2.9. Antiseptice i dezinfectante din grupa coloranilor Sunt substane care posed aciune bacteriostatic sau bactericid.

17
Bibliografie: 1. Farmacologia n comprimate, autori: Lupuoru CE, Ghiciuc CM, Ed. Alfa, Iasi, 2009; 2. Goodman Gilman A. The Pharmacological Basis of Therapeutics, 9th edition, McGrawHill, 2005; 3. Katzung B.G. Basic&Clinical Pharmacology. 8th edition, Lange Medical Book, 2001.

Lector Dr. Cristina Ghiciuc Farmacologie - Note de curs asisteni medicali generaliti - 2012

Violet de genian, Violet de metil i Cristal violet acioneaz n diluii de 1/1000000, asupra streptococului, stafilococului, bacilului difteric etc. Au dezavantajul colorrii dinilor, cnd sunt utilizai n stomatologie. Acridin i Rivanol sunt pentru dezinfecia plgilor i a instrumentarului; au proprieti antimicotice. Albastrul de metilen este un dezinfectant fenotiazinic, utilizat ca antiseptic i antifungic de uz extern. 2.10. Derivaii de chinolein Sunt bune antiseptice intestinale. Cliochinol: Indicaii: disbacterii intestinale, enterocolite, diaree estival, dizenterie bacilar, dizenterie amoebian. Mexaform(+) Indicaii: disbacterii intestinale, dispepsii de fermentaie sau putrefacie, enterite bacteriene sau parazitare, diaree amoebian. Clorchinaldol Indicaii: pentru aciune local, nglobat n unguente sau pulberi (coninnd clorchinaldol 3%); ca antiseptic intestinal, n enterocolite, diaree estival, dizenterie amoebian, candidoz i lambliaz. Contraindicaii: intoleran la iod sau alergie, hipertiroidism, insuficien renal sau hepatic sever, IC sever, sarcin n primul trimestru. Reacii adverse: Rare. Cliochinol interfer timp ndelungat (6 luni) cu testele funcionale tiroidiene. 2.11. Derivaii de metenamin Clasificare: Mandelat de metenamin; Hipurat de metenamin. Mecanism de aciune: la un pH de 5,5, metenamina elibereaz formaldehida, cu aciune antibacterian. Indicaii: antiseptic urinar. Contraindicaii: infecii urinare cu Proteus Efecte adverse: Mandelatul de metenamin poate realiza teste fals pozitive pentru metaboliii urinari ai catecolaminelor (niveluri ridicate ale acestora n urin). Interaciuni: nu se asociaz cu sulfonamidele, care formeaz un compus insolubil cu formaldehida eliberat de metenamin.

18
Bibliografie: 1. Farmacologia n comprimate, autori: Lupuoru CE, Ghiciuc CM, Ed. Alfa, Iasi, 2009; 2. Goodman Gilman A. The Pharmacological Basis of Therapeutics, 9th edition, McGrawHill, 2005; 3. Katzung B.G. Basic&Clinical Pharmacology. 8th edition, Lange Medical Book, 2001.

Lector Dr. Cristina Ghiciuc Farmacologie - Note de curs asisteni medicali generaliti - 2012

CHIMIOTERAPICE ANTIBACTERIENE Chimioterapicele sunt substane cu structur chimic bine definit, de origine biologic, de semisintez sau sintez chimic, care pot fi indicate n terapia antiinfecioas. Clasificare: Antiseptice i dezinfectante; Chimioterapice antibacteriene; Chimioterapice antivirale; Chimioterapice antifungice; Chimioterapice antiparazitare: - antihelmintice; - trichomonicide; - antiamoebiene; - antimalarice; Chimioterapice antineoplazice.

CHIMIOTERAPICE ANTIBACTERIENE Particulariti de farmacocinetic ale chimioterapicelor Administrare: o calea oral este cea mai avantajoas. o calea i.v. este folosit n infeciile grave (pentru a realiza concentraii superioare n organism), pentru meninerea constant a concentraiei inhibitorii (CI) n esuturile infectate. Durata tratamentului: o Doz unic se recomand n: primoinfecii urinare joase care necesit o singur doz de Ampicilin, primoinfecia gonococic (necesit o singur doz de Spectinomicin). o Cteva sptmni de tratament sunt necesare n endocardita stafilococic (4 sptmni). Concentraiile active n esutul infectat: o cnd mecanismele de aprare sunt integre sunt suficiente niveluri relativ mici; o cnd mecanismele de aprare sunt deficitare sunt necesare concentraii mai mari. n cursul sarcinii: Penicilinele i Cefalosporinele realizeaz concentraii mari la nivelul ftului, dar nu pun probleme de toxicitate fetal. Accesul substanelor active la nivelul infeciei: o Infecii n esuturi slab vascularizate sunt greu de tratat, deoarece sunt necesare doze mari. o Ptrunderea prin meninge, n ochi, n prostat, n os: cefalosporinele clasice (generaia I i II) nu ptrund prin meninge, deci nu pot realiza concentraii bactericide n lichidul cefalorahidian, Penicilinele ptrunde prin meninge, ptrunderea fiind mai rapid prin meningele inflamat; 19
Bibliografie: 1. Farmacologia n comprimate, autori: Lupuoru CE, Ghiciuc CM, Ed. Alfa, Iasi, 2009; 2. Goodman Gilman A. The Pharmacological Basis of Therapeutics, 9th edition, McGrawHill, 2005; 3. Katzung B.G. Basic&Clinical Pharmacology. 8th edition, Lange Medical Book, 2001.

Lector Dr. Cristina Ghiciuc Farmacologie - Note de curs asisteni medicali generaliti - 2012

osteomielita stafilococic rspunde bine la Clindamicin (care se concentreaz bine n os). o Ptrunderea n celule: unele bacterii (bacilul Koch, Brucella, Legionella) supravieuiesc n fagocite, de aceea, trebuie administrat Rifampicina sau chinolonele de generaia a III-a, care sunt active pe germeni intracelulari. Concentrarea n esuturi i lichide / produse biologice o Secreii bronice: Ampicilina, Gentamicina; o Bil: aminopeniciline, peniciline antistafiolococice, macrolide, tetracicline, sulfonamide, Rifampicin, cefalosporine de generaia a III-a i a IV-a, aminoglicozide, chinolone de generaia a III-a (Temafloxacin, Ofloxacin, Norfloxacin, Ciprofloxacin) etc; o Secreia lacrimal: Minociclina; o Secreia sudoripar: Rifampicina; o Secreia lactat: Penicilina G, aminoglicozide, chinolone de generaia a III-a, tetracicline, sulfonamide; o Lichidul peritoneal: Gentamicina, Vancomicina, Cefoxitin; o Pr: chinolone de generaia a III-a, metale grele; o Unghii: antifungice (Ketoconazol, Itraconazol, Griseofulvina); o Prostat: chinolone de generaia a III-a, sulfonamide, Trimetoprim, Spectinomicina; o Lichid vaginal: chinolone de generaia a III-a, sulfonamide, Trimetoprim; o Fagocite: Rifampicina, chinolone de generaia a III-a; o Os, cartilaj: tetracicline, lincosamide, chinolone de generaia a III-a. Aciunea antibacterian Bactericide: Peniciline; Cefalosporine; Carbapeneme; Monobactame; Chimioterapice antibacteriene glicopeptidice (Vancomicina) Chimioterapice polipeptidice (Bacitracina) Polimixine; Aminoglicozide; Ketolide; Chinolone; Rifampicina; Izoniazida.

Bacteriostatice: Tetracicline; Fenicoli; Macrolide *; Lincosamide *; Sulfonamide, Trimetoprim. * Dependent de doz pot fi bactericide pentru unele microorganisme

Situaii de administrare profilactic de chimioterapice antibacteriene Indicaii absolute pentru administrarea chimioterapicelor antibacteriene: o la copii; o la persoane vrstnice; o nainte de intervenii chirurgicale pe intestin sau n intervenii chirurgicale pentru anexite cronice i protecie cu chimioterapice antibacteriene n timpul 20
Bibliografie: 1. Farmacologia n comprimate, autori: Lupuoru CE, Ghiciuc CM, Ed. Alfa, Iasi, 2009; 2. Goodman Gilman A. The Pharmacological Basis of Therapeutics, 9th edition, McGrawHill, 2005; 3. Katzung B.G. Basic&Clinical Pharmacology. 8th edition, Lange Medical Book, 2001.

Lector Dr. Cristina Ghiciuc Farmacologie - Note de curs asisteni medicali generaliti - 2012

interveniei chirurgicale la persoane cu antecedente de infecie cronic sau depresie a sistemului imunitar; o la persoane cu valvulopatii pentru prevenirea suprainfeciilor cu Stafilococcus aureus (prevenirea endocarditei bacteriene); o la persoane tarate (cu boli cronice sau imunodeprimate); o profilaxia reumatismului articular acut. Indicaii relative pentru administrarea chimioterapicelor antibacteriene: o profilaxia scarlatinei la contaci; o profilaxia meningitei meningococice; o chimiosupresia dirijat, n perioada de incubaie a unor boli bacteriene (tuberculoz, tuse convulsiv, sifilis). Asocieri de chimioterapice sunt indicate n: infecii mixte; infecii grave de etiologie necunoscut; cnd exist posibilitatea realizrii rapide a rezistenei microbiene la grupele de chimioterapice; tratamente de lung durat. Avantaje ale asocierii de chimioterapice: lrgirea spectrului antibacterian; creterea eficienei; ntrzierea apariiei rezistenei. Nu se asociaz chimioterapice bacteriostatice cu bactericide. Chimioterapicele antibacteriene se clasifica in functie de mecanismul de actiune in: Chimioterapice antibacteriene inhibitoare ale sintezei peretelui bacterian Chimioterapice antibacteriene inhibitoare ale sintezei proteinelor bacteriene Chimioterapice antibacteriene cu actiune la nivelul acizilor nucleici Chimioterapice antibacteriene cu alte mecanisme de actiune

I. CHIMIOTERAPICE ANTIBACTERIENE INHIBITOARE ALE SINTEZEI PERETELUI BACTERIAN Clasificare: Chimioterapice antibacteriene betalactamice o Peniciline o Cefalosporine o Carbapeneme: Imipenem o Monobactame: Aztreonam Alte chimioterapice antibacteriene care inhiba sinteza peretelui bacterian o Chimioterapice antibacteriene glicopeptidice: Vancomicina, Teicoplanin, o Chimioterapice antibacteriene polipeptidice: Bacitracina o Fosfomicine: Fosfomicina o Alte: Cicloserina

21
Bibliografie: 1. Farmacologia n comprimate, autori: Lupuoru CE, Ghiciuc CM, Ed. Alfa, Iasi, 2009; 2. Goodman Gilman A. The Pharmacological Basis of Therapeutics, 9th edition, McGrawHill, 2005; 3. Katzung B.G. Basic&Clinical Pharmacology. 8th edition, Lange Medical Book, 2001.

Lector Dr. Cristina Ghiciuc Farmacologie - Note de curs asisteni medicali generaliti - 2012

1. Chimioterapice antibacteriene betalactamice 1.1. Peniciline Clasificare: peniciline naturale: benzilpenicilina (Penicilina G), procainpenicilina, benzatinpenicilina (Moldamin), fenoximetilpenicilina (Penicilina V) peniciline de semisinteza: o peniciline cu spectru ingust (antistafilococice): Oxacilina, Meticilina, Nafcilina o peniciline cu spectru larg: aminopeniciline: Ampicilina, Amoxicilina carboxipeniciline: Carbenicilina, Ticarcilina ureidopeniciline:Azlocilina,Mezlocilina,Piperacilina amidinopeniciline: Pivmecilinam, Furazlocilina Structura: penicilinele au un inel tiazolidinic atasat la un inel betalactamic, care are un grup secundar de tip amino. Pentru efectul bactericid este necesar ca inelul betalactamic sa fie integru. Prin clivarea inelului betalactamic rezulta acidul peniciloic care prezinta activitate antigenica (explica alergizarile). Penicilinele naturale: benzilpenicilina (Penicilina G), procainpenicilina, benzatinpenicilina (Moldamin), fenoximetilpenicilina (Penicilina V) - spectru antibacterian: penicilinele naturale au efect bactericid pe coci Gram pozitiv (streptococi inclusiv Streptococcus beta-hemolitic de grup A, pneumococi, enterococi) si negativ (Neisseria meningitidis, Neisseria gonorrhoeae), bacili Gram pozitiv (Lysteria monocytyogenes, Corynebacterium), bacili G(-): bacteroides (fr Bacteroides fragilis). spirochete (Treponema pallidum, Leptospire), Actinomyces. - farmacocinetica: penicilinele naturale sunt administrate numai parenteral (benzilpenicilina atat im, cat si iv, iar procainpenicilina si benzatinpenicilina numai im), cu exceptia fenoximetilpenicilinei (Penicilina V) care se administreaza pe cale orala. Penicilinele sunt distribuite larg in organism, traverseaza foarte usor prin meningele inflamat, ating concentratii bune la nivel pleural, pericardic si in lichidul cefalorahidian. Penicilinele trec bariera fetoplacentara. Penicilina G nu este metabolizata si se elimina nemodificata renal. Cantitati mici de peniciline sunt eliminate si prin lapte. - indicatii: benzilpenicilina (Penicilina G): medicament de electie pentru tratamentul pneumoniilor cauzate de pneumococ si infectiilor cu streptococ beta hemolitic. este indicata, in asociere cu aminoglicozide, pentru tratamentul meningitelor sau endocarditelor. in doze mici este indicata in tratamentul sifilisului. alte indicatii: infectii cu clostridii (tetanos), leptospiroza, infecii cu anaerobi, gonoree, otite, sinuzite. procainpenicilina: este indicata in tratamentul infectiilor necomplicate (preparatul Efitard asociaza procainpenicilina si benzilpenicilina). benzatinpenicilina (Moldamin): este indicata in reumatismul articular acut (pentru tratamentul profilactic). fenoximetilpenicilina (Penicilina V): este indicata in tratamentul infectiilor usoare de la nivelul tractului respirator sau ORL.

22
Bibliografie: 1. Farmacologia n comprimate, autori: Lupuoru CE, Ghiciuc CM, Ed. Alfa, Iasi, 2009; 2. Goodman Gilman A. The Pharmacological Basis of Therapeutics, 9th edition, McGrawHill, 2005; 3. Katzung B.G. Basic&Clinical Pharmacology. 8th edition, Lange Medical Book, 2001.

Lector Dr. Cristina Ghiciuc Farmacologie - Note de curs asisteni medicali generaliti - 2012

Peniciline de semisintez Penicilinele antistafilococice: Oxacilina, Meticilina, Nafcilina - spectru antibacterian: au efect bactericid pe stafilococi (inclusiv pe cei producatori de betalactamaze), unii streptococi (nu sunt active pe enterococi) - farmacocinetica: sunt administrate atat pe cale orala, cat si parenteral. Oxacilina se absoarbe in proportie mica in prezenta alimentelor. - indicatii: infectii cu stafilococi si unii streptococi. Sunt de elecie pentru infecii cu stafilococi productori de beta-lactamaze. Peniciline de semisintez cu spectru larg Aminopeniciline: Ampicilina, Amoxicilina - spectru antibacterian: au spectru antibacterian larg si, in plus fata de penicilinele naturale, au efect bactericid pe bacili Gram negativ (H. influenzae E. coli, Proteus, Salmonella, Shigella, H. pylori etc) - farmacocinetica: sunt administrate atat pe cale orala, cat si parenteral. Ampicilina se absoarbe in proportie mica in prezenta alimentelor. Absorbtia Amoxicilinei nu este influentata de prezenta alimentelor. Sunt distribuite larg in organism, trec foarte usor prin meningele inflamat, ating concentratii bune la nivel pleural, pericardic si in lichidul cefalorahidian. Traverseaza bariera feto-placentara. Sunt metabolizate hepatic si se elimina renal si biliar. Cantitati mici sunt eliminate si prin lapte. - indicatii: infectii la nivelul tractului respirator (sunt active si in pneumonia cu Hemofillus influenzae), infectii la nivelul tractului urinar, gonoree, infectii biliare, listerioze. Se administreaza profilactic la persoane cu valvulopatii. Sunt de elecie pentru pneumonii pneumococice, pentru infecii cu Lysteria, H. influenzae, gonococ. Se prefera in schema de tratament pentru eradicarea ulcerului cu H. pylory. Carboxipeniciline: Carbenicilina, Ticarcilina - spectru antibacterian: au efect bactericid mai slab pe coci Gram pozitiv, dar sunt mai avtive pe celelalte bacterii Gram pozitiv si negativ, inclusiv pe Pseudomonas aeruginosa. - indicatii: infectii bacteriene cu microorganisme sensibile (infectii respiratorii, ale tractului urinar, ginecologice, infectii postchirurgicale) Ureidopeniciline: Azlocilina, Mezlocilina, Piperacilina - spectru antibacterian: au efect bactericid mai slab pe coci Gram pozitiv, dar sunt mai avtive pe celelalte bacterii Gram pozitiv si negativ, inclusiv pe Pseudomonas aeruginosa sip e Klebsiella pneumoniae - aceleasi indicatii ca si carboxipenicilinele Ureidopenicilinele si carboxipenicilinele sunt numite si peniciline anti-pseudomonas si sunt de elecie pentru infecii de spital, inclusiv cu Pseudomonas. Efecte adverse la peniciline: - la toate penicilinele: reactii alergice (eruptii cutanate, urticarie, angioedem, nefrita interstitiala, soc anafilactic) efecte adverse locale: durere la locul injectarii, induratie, tromboflebita - peniciline naturale: neurotoxicitate (la doze mari administrate intrarahidian), reactie Herxheimer (= soc endotoxinic, la administrarea de doze mari la inceputul tratamentului 23
Bibliografie: 1. Farmacologia n comprimate, autori: Lupuoru CE, Ghiciuc CM, Ed. Alfa, Iasi, 2009; 2. Goodman Gilman A. The Pharmacological Basis of Therapeutics, 9th edition, McGrawHill, 2005; 3. Katzung B.G. Basic&Clinical Pharmacology. 8th edition, Lange Medical Book, 2001.

Lector Dr. Cristina Ghiciuc Farmacologie - Note de curs asisteni medicali generaliti - 2012

sifilisului), tulburari electrolitice (in cazul in care se administreaza doze mari de Penicilina G sodica sau potasica) - Oxacilina: hepatotoxicitate - Nafcilina: hepatotoxicitate, nefrotoxicitate - Meticilina: nefrotoxicitate, reactie de tip Disulfiram (aparitie de greturi, varsaturi, iritabilitate, tulburari tensionale, tulburari respiratorii in momentul consumului de alcool deoarece este oprita metabolizarea alcoolui la acetaldehida) - Ampicilina: tulburari gastro-intestinale (greata, diaree, pseudocolita ulceromembranoasa). Pseudocolita ulceromembranoasa este datorata Clostridium difficille si se trateaza cu Vancomicina sau Metronidazol Alte efecte adverse: febra, eruptii papulare - Carbenicilina si Ticarcilina: medulotoxicitate (scad formarea de globule albe, globule rosii si trombocite), nefrotoxicitate - ureidopenicilinele: hepatotoxicitate Inhibitori de betalactamaze: Acid clavulanic, Sulbactam, Tazobactam Combinatii: Acid clavulanic + Amoxicilina = Augmentin Acid clavulanic + Ticarcilina = Timentin Sulbactam + Ampicilina = Unasyn Piperacilina + Tazobactam = Zosyn Utilitatea asocierii penicilinelor cu inhibitori de betalactamaze consta in protejarea penicilinelor (inelului betalactamic) de a fi inactivate de betalactamazele produse de microorganisme cum ar fi E. coli, H. influenzae, Salmonella, Shigella, Klebsiella 1.2. Cefalosporine Clasificare: Generatia I: Cefalexin, Cefalotin Spectru antibacterian: bacterii Gram pozitive, unele bacterii Gram negative (Proteus, E. Coli, Klebsiella) Nu traverseaza bariera hematoencefalica Sunt indicate in infectii usoare sau moderate (respiratorii, ORL, urinare, cutanate etc) Sunt nefrotoxice Generatia a II-a: Cefaclor, Cefuroxim, Cefamandol Spectru antibacterian: mai putin active pe bacterii Gram pozitive, active pe unele bacterii Gram negative (Proteus, E. Coli, Klebsiella, H. influenzae, Enterobacter) Nu traverseaza bariera hematoencefalica Sunt indicate in infectii moderate si severe Sunt nefrotoxice Generatia a III-a: Cefixime, Cefotaxim, Moxalactam Spectru antibacterian: foarte putin active pe stafilococi, active pe bacterii Gram negative (Proteus, E. Coli, Klebsiella, Serratia) Traverseaza bariera hematoencefalica Sunt indicate in infectii usoare sau moderate (respiratorii, ORL, urinare, cutanate etc) O proportie importanta se elimina biliar, deci nu sunt nefrotoxice Generatia a IV-a: Cefepime, Cefpirone Spectru antibacterian: foarte active pe bacterii Gram negative Traverseaza bariera hematoencefalica Sunt indicate in infectii moderate si severe O proportie importanta se elimina biliar, deci nu sunt nefrotoxice 24
Bibliografie: 1. Farmacologia n comprimate, autori: Lupuoru CE, Ghiciuc CM, Ed. Alfa, Iasi, 2009; 2. Goodman Gilman A. The Pharmacological Basis of Therapeutics, 9th edition, McGrawHill, 2005; 3. Katzung B.G. Basic&Clinical Pharmacology. 8th edition, Lange Medical Book, 2001.

Lector Dr. Cristina Ghiciuc Farmacologie - Note de curs asisteni medicali generaliti - 2012

Efecte adverse: reactii alergice, dismicrobism intestinal, reactii de tip Disulfiram pentru Moxalactam si Cefamandol. 1.3. Carbapeneme: Imipenem Spectru antibacterian larg: bacterii Gram pozitive si negative Imipenem se asociaza cu Cilastatin, un inhibitor de dihidropeptidaze (dihidropeptidaze = enzimele care pot inactiva Imipenem) Indicatii: infectii bacterine cu bacterii aerobe si anaerobe Efecte adverse: reactii alergice, dismicrobism intestinal 1.4. Monobactame: Aztreonam Spectru antibacterian foarte ingust: bacterii Gram pozitive Indicatii: ca alternative la pacienti alergici la Peniciline sau Cefalosporine Efecte adverse: eruptii cutanate, flebite

2. Alte antibiotice care inhiba sinteza peretelui bacterian 2.1. Chimioterapice antibacteriene glicopeptidice: Vancomicina, Teicoplanin, Fosfomicina Spectru antibacterian larg: bacterii Gram pozitive Este rezistenta la actiunea betalactamazelor Indicatii: infectii cu microorganisme Gram pozitive rezistente la Peniciline (stafilococi), endocardita enterococica, pseudocolita ulceromembranoasa datorata Ampicilinei Efecte adverse: sindromul omului rosu (apare datorita descarcarilor de histamina), ototoxicitate, nefrotoxicitate. 2.2. Chimioterapice antibacteriene polipeptidice: Bacitracina Spectru antibacterian: bacterii Gram pozitive si unele bacterii Gram negative Indicatii: aplicare topica (singura sau in asociere cu Neomicina sau Polimixina) 2.4. Fosfomicine: Fosfomicina Spectru antibacterian: spectru larg (bacterii G (+) i G (-)). Indicaii: infecii urinare joase necomplicate, infecii ORL. 2.3. Alte: Cicloserina

25
Bibliografie: 1. Farmacologia n comprimate, autori: Lupuoru CE, Ghiciuc CM, Ed. Alfa, Iasi, 2009; 2. Goodman Gilman A. The Pharmacological Basis of Therapeutics, 9th edition, McGrawHill, 2005; 3. Katzung B.G. Basic&Clinical Pharmacology. 8th edition, Lange Medical Book, 2001.