Glume pentru copii Conferinta la care participa 3 berze.

Una intreaba: -Ce ati mai facut zilele astea ?? Prima barza: -Eu am adus pe lume 2 gemeni dragutzi! A doua barza: -Eu am adus pe lume niste tripleti! A treia barza: -Eu am speriat 2 studenti!!

Doi ardeleni la oras Doi ardeleni la oras, sunt cazati intr-un hotel la etajul 20, iar liftul nu merge. Se apuca ei sa urce pe scari. Pe la etajul 5, Ion catre Gheorghe: - Gheo, am sa iti zic ceva... - Lasa-ma in amaraciunea mea, imi zici cand ajungem... Dupa inca vreo 7 etaje, Ion: - Gheo, trebe sa-ti zic ceva... - Lasa-ma Ioane, imi zici cand ajungem, acu lasa-ma in pace! In fata usii, Gheorghe catre Ion, gafaind ca o locomotiva: - Ia zi acuma ce voiai sa-mi zici. - Am uitat cheia la receptie! Se apuca ei sa coboare. Dupa vreo 5 etaje, Ion vrea sa zica ceva. - Lasa-ma in pace. Imi zici jos! Alte 7 etaje, Ion vrea sa spuna ceva, Gheorghe enervat il opreste. Ajung sleiti la receptie, Ion: - Mai Gheo, tu chiar nu stii de gluma?

-Care este culmea telefoniei mobile. -Sa iesi cu telecomanda in oras si aceasta sa sune

-Cate-i culmea zgarceniei? -HM??? -Sa-ti pui ceasul cu trei ore in urma, ca sa faci economie de timp

-Stii care e culmea pomiculturii? -??? -Sa fii batut mar!

Care e culmea strabismului? Sa se uite ciclopul chioris...

Care este culmea ciclismului? -Sa faci turul pantalonilor. Care este culmea culmilor in politete? Sa cedezi scaunul electric Une femei in varsta

Care este culmea culmilor? dealul.

Care este culmea neatentiei? Sa-ti bata inima si sa spui:INTRA!!!

Care este culmea orei fixe? sa pui ceasul dupa radio si sa ramana acolo.

Chinul betivului Un betiv se infundase ca de obicei intr-o circiuma si nu se mai gindea sa plece acasa. Nevasta-sa l-a asteptat ce l-a asteptat si daca a vazut ca nu mai vine, l-a trimis pe baietelul mai mare:

- Da fuga tu, Mitica, maica, si cheama-l pe tac-tu sa vie acasa, ca e tirziu. Dar vezi sa nu te lipesti si tu acolo. Baiatul se duce la circiuma. Tata-su, cind auzi ca-l cheama, zise: - Hai, ca vin acuma. Da ia si tu un paharel de vin d-asta. Si-i dete un pahar de pelin din care bea el. Baiatul a baut si se vede ca i-a placut, ca a ramas acolo; a uitat sa-l mai ia pe tata-sau, dupa cum ii spusese ma-sa. Daca vede ca nu mai vin odata, femeia trimise si pe fata mai mare sa-i cheme. Cum e la tara: nu vrea sa stea la masa fara barbat. Cind a intrat fata-n circiuma, tata-sau, la fel. Fata gusta din pelin si incepu sa se vaite: - Au, ce amar e! Ptiu! Dar betivul de colo: - Pai ma-ta crede ca eu ling miere aici?

Fricosul si vitele Un om lenes si fricos avea pe sufletul lui numai o oaie. O lega noaptea de stilpul casei, sa nu ramiei si fara ea. Intr-o noapte vine lupul la oaie. Omul ala nu indraznea sa iasa afara din casa. Cind a auzit-o behaind, el a inceput sa strige de la fereastra, catre oaie: - Asa-asa, nu te lasa! Cind a vazut ca pune lupul laba pe oaie, el, de colo: -Asa-asa, dar nu cu piedica Dimineata, cind a vazut ca a ramas numai cu funia oii, a zis: - N-ai ce-i face; unde sunt vite, e si paguba...

Fricosul si cutitul Un fricos, care era si laudaros din fire, mergea cu nevasta-sa printr-o padure. El a gasit un cutit lung. - Ia sa-l iau, ca e bun. Nevasta-sa, de colo; - Dar daca o veni stapinul cutitului si o patesti cu el? - A, uite-asa l-as baga in el! Si da cu cutitul in dreapta si-n stinga prin toate balariile. Mai deoparte s-a intimplat sa fie un om curajos, care l-a auzit pe ala cum se lauda. A luat-o mai inainte si s-a pitit dupa un stufis. Cind sa treaca aia doi, ala a strigat

fioros: - Beu!! - Na-l daca e-al tau!

Lenesul pacalit Un om, lenes din fire, s-a dus la unul vrednic sa taie lemne la padure. Nu incepusera bine lucrul si lenesul ii spune celui vrednic: - Uite ce e, taie tu lemne si eu sa zic: hea! hea! Vrednicul s-a uitat lung la el, dind din cap; dars-a invoit. Cind a venit prinzul, s-au asezat sa manince. Atunci al barbat i-a zis lenesului: - Uite ce e, eu o sa maninc si tu sa inghiti...

Ca miercurea la stina Un mincau, care mai era si lenes, dupalte toate, avea citeva oi la munte si s-a dus pe acolo sa vada ce mai e cu ele. Nu mai mincase cum trebuia de citeva zile: isi pusese in gind sa manince la brinza si la lapte, sa-si bage burta-n draci. Cind s-a apropiat de stina si a tulit-o de pe plai la vale spre ea, si-a descheiat simbocul de la curea, ca sa poata sa manince cit mai mult. -"Desfa-te catarama/Ca ma duc la pomana". Dupa ce au stat de vorba, mai de una, mai de ala, baciul l-a trimis sa pasca si el o parte din oi, in locul unui cioban care se dusese in sat dupa malai. Mincaul n-a vrut, zicind ca l-a ros opinca pe drum. Dupa aia a cerut de la obraz niste brinza, ca i s-a facut foame. Baciul de colo: - Nu-ti dau brinza, nici lapte ca e miercuri si ne mor oile. maninca o tira de ceapa d-asta, cu mamaliga. Mincaul a sfeclit-o si a zis catre cuiul curelii: - La loc, zimboc/ Ca n-avusesi noroc!"... Si de atunci a ramas vorba: o nimeresti ca miercurea la stina.

Pestele lenesului Un baiat lenes si laudaros de nu avea pereche, se ducea pe la o fata, cu gind s-o ia in casatorie. Cum intra in casa, alta vorba n-avea, ii tot spunea fetii:

- Mai da-mi si mie o cana cu apa, ca nu mai pot de sete. De la un timp, tata fetii l-a intrebat: - Dar ce maninci tu, mai Ioane, de ti-i asa de sete mereu? - Peste. Tata fetii, care-l stia ca de muncit nu munceste, l-a pindit la geam, sa vada ce maninca el acasa. Baiatul minca terci cu zeama de varza. Cind l-a vazut tatal fetii, i-a strigat: - Mai Ioane, terci maninci, terci te faci, dar vorba cu fata mea sa nu-ti mai faci! Si nici nu l-a mai lasat sa-i calce pragul.

Maslina obosita Niste oameni neiesiti din sat s-au dus la oras cu niste treburi si au intrat intro circiuma sa manince ceva. Vazind pe unii de alaturi ca mincau masline, au cerut si ei "de-alea", desi nu mai mincasera asa ceva pina atuncea. Ospatarul le-a adus masline si scobitori. Au mincat oamenii si le-a placut. A ramas numai o maslina in farfurie. Ei nu puteau deloc sa o prinda in scobitoare, ca aluneca. Au chemat pe ospatar. Acesta, fiind de meserie, cum a pus mina pe scobitoare, a si intepat maslina. Oamenii nostri, vazind asta, au zis: - Dupa ce am obosit-o noi, acu te credem ca ai prins-o numaidecit!...

Nu e cum o facea mama O femeie maritata de curind ii facea barbatului mincarea cum putea mai bine. El minca si era multumit de toate, dar mamaliga nu-i placea si pace. - Nu e cum o facea mama, o tinea el intruna. Ea se muncea sa o faca mai buna: o potrivea din sare, din fiert, o mesteca bine, degeaba. El o tinea intruna: - Nu e cum o facea mama si gata. Intr-o zi, lasa ea mamaliga pe foc si se duse iute la o vecina mai batrina, care o stia pe mama barbatului ei. - Spuneti-mi, fratilor, cum facea batrina mamaliga, ca eu una nu-i intru in voie barbatului si pace... Aia incepu sa ii spuna cum se face asta, ca asa o face si ea. Din vorba in vorba, de amarita ce era, femeia a uitat si de mamaliga de acasa si de tot.

Cind si-a amintit ca a lasat mamaliga pe foc, a dat fuga, dar a gasit-o afumata. Tocmai atunci venea si barbatu-sau de la munca. Ea nu avu incotro: ii puse mamaliga pe masa, asa cum era, afumata. |la lua o data si zise multumit: - Ei, acuma zis si eu ca ai facut o mamaliga buna, cum o facea mama... Asa? zise in gindul ei femeia, bine ca stiu cum era de buna mamaliga facuta de ma-ta. Si asa i-a facut-o cit a trait cu el, ca nu-i era greu sa o lase sa se afume...

Bolnavul cautat de doctor Un baiat neiesit din sat se tot vaita la ai lui ca nu-i e bine, ca-l doare ba colo, ba colo... Un frate mai mare i-a spus: - Du-te si tu la oras, sa te cate doctorul. Baiatul, zis si facut. Se duce la oras, vede pe o casa ca scrie doctor - cum era pe atunci - si bate la use. Cind a iesit doctorul sa-i deschida, baiatul ia-l de unde nu e; se ascunsese dupa oblon, acolo. Doctorul, daca a vazut ca nu e nimeni, a inchis usa. Baiatul a sunat si s-a ascuns iarasi. A facut asa de mai multe ori, incit a iesit si nevasta doctorului si copiii lui, sa vada cine e; si nu l-au vazut. - Ma, e cineva care-si bate joc de noi... Cind a mai sunat, n-a mai iesit nimeni sa-i deschida. Baiatul s-a intors acasa. - Ei, te-a cautat doctorul? Ce ti-a zis? - M-a catat si doctorul, si nevasta, si copiii lui si tot nu m-a gasit!...

Binevoitorul Un om, cam prost de felul lui si neiesit din sat, se duce la o circiuma si-l intreaba pe circiumar: - Ce ai de bautura? - Tuica, vin, secarica, bere... - Si... care e mai ieftina? - Berea. Dupa ce bau berea, il chema pe circiumar sa-i plateasca si-i zise la ureche: - Vezi? Eu nu spun la nimeni, ca sa nu-ti fac rau, dar vezi ca s-a amarit bautura aia. Ai grije, da-o pe ce-i da-o, ca e fiere!...

Magarul legat de tren Cica odata un betivan a cumparat un magar. Din obor pina acasa era cale lunga. Ce sa faca el? Se gindi, se razgindi si-si facu o socoteala: trenul trecea destul de aproape de casa lui; el o sa se urce in tren si o sa lege magarul de ultimul vagon si asa il aduce acas'. Cum s-a socotit, asa a si facut. Ia magarul, il leaga bine de tren cu capastrul, se urca sus si trenul pleaca. La inceput, magarul o rupe la fuga dupa tren, de improsca in toate partile cu pietre de pe linie. Betivul, care vedea de pe fereastra vagonului, striga bucuros catre mecanicul trenului: - Mina, mina, ca se-ncurca!... Dar trenul isi lua avint din ce in ce mai mult si magarul, nemaiputind sa se tina dupa el, a inceput sa se dea peste cap. Betivul s-a speriat si a inceput sa tipe: - Opreste, opreste, ca se tavaleste!... Cind s-a oprit la statie, betivul a zis plin de amaraciune: -Degeaba ai oprit, Ca s-a jupuit...

Potriveala Au fost doi pungasi. Unul mai hot a furat un porc, altu mai prost a furat o pusca. Vorba aia: hai cu mine ori te iau. Cind i-a luat la cercetari, alui mai prost ii era frica. |lui cu porcul, deloc: - Ma, cind m-o judeca pe mine, tu sa te sui in pod si sa asculti la mine; si cum m-oi apara eu, asa sa spui si tu, ca sa scapi de pedeapsa. Vine judecatorul si-l ia la intrebari pe al cu porcul. |lalalt hot se si suise-n pod si tragea cu urechea. - Ia sa-mi spui, hotule, de ce ai furat porcul omului? - Nu l-am furat, domnule judecator. Parcul asta l-am crescut eu cu miinile mele de cind era purcel... Pagubasul n-avea martori; a ramas hotul cu porcul. N-au avut ce-i face. Vine rindul si aluia cu pusca. El bisti! jos din pod. Il cheama judecatorul in fata lui. - De ce ai furat, pungasule, pusca? - N-am furat-o, sa traiti, domnule judecator. Eu pusca asta am crescut-o de cind era pistol!...

Pacalirea prostului Un cioban si un pescar, mergind pe drum, auinnoptat pe cimp si negasind acioala, au ramas acolo. Noaptea a venit un frig mare si ciobanul, cu toate ca avea cojoc, a inceput sa tremure de-I clantaneau dintii. Pescarul, care pricepuse ca ciobanul e navleg bine, cum pusese ochii pe cojocul ciobanului, se tinu cit putu sa nu tremure, macar ca nu avea pe el decit camasa sI-si pusese pe deasupra plasa de prins peste. De la un timp, ciobanul, uitindu-se cu coada ochiului la pescar, il intreba: - Bine, dar eu, cu cojocul pe mine si tot tremur; tie de ce nu ti-e frig? Pescarul ii raspunse: - Uite ce e: eu m-am invelit cu plasa asta si stau in ea ca acasa; frigul intra pe unele gauri si iese prin altele, pe cind in cojocul tau, cind intra frigul, nu mai are pe unde iesi. - Au! Vrei sa facem schimb? zise iute ciobanul. Hai, daca zici tu, raspunse pescarul, care atita astepta. Si asa se vazu pescarul in cojocul prostului de cioban. Cind se inteti si mai mult frigul, ciobanul incepu sa tremure si mai rau si scotind degetul prin plasa: -Aoleu, ce frig e! Daca e frig inauntru, dar afara! Tocmai dupa ce a plecat pescarul, s-a dumirit: -Daca nu ma pacalea, Ramineam cu cojoaca mea...

semnele de pe tastatura s-au hotarat sa dea o petrecere si nu voiau sa-l invinte si pe punct(.) acesta si-a luat inima in dinti si s-a dus. la intrare, bodygarzii, escape si delete, il intreaba :cine esti tu? - eu sunt steluta (*), dar m-am dat cu gel!!!!!!!

O doamn l ntreab pe un copila destul de mic: -Ci ani ai, puior? -Pi. -Poftim?!? -Trei ani i paisprezece luni; dumneata nu tii algebr?!

De ce au elefantii degetele de la picioare crapate ? A: Ca sa le dea si furnicilor o sansa ...

De ce au elefantii coada ? A: Ca sa nu se termine asa brusc

De ce se ascund elefantii dupa copaci ? A: Ca sa pacaleasca furnicile !

Cum poti sa-ti dai seama daca un elefant s-a ascuns la tine sub pat ? A: Daca atingi tavanul cu nasul !

Un specialist in calculatoare si un specialist in automobile se contraziceau: Calculatoristul: Eu daca proiectam automobile, in 10 ani aveau viteza dubla si consumul de combustibil pe sfert! Automobilistul: Daca proiectai tu automobilul, cind apasai pe pedala de frina aparea pe un ecran intrebarea :Chiar doriti sa frinati acum?

Cum au spart chinezii site-ul Pentagonului? - Fiecare chinez a incercat cate o parola

Un politist fugarea un hotz, si dupa prima intersectie l-a depasit!

Exerciii gramaticale: - a mnca... mncare - a bea.... bere - a duce... ducere a face... afacere.

Familie de cuvinte: magnetofon, telefon, microfon ...sifon.

Oamenii numesc ierburile mrunte din America de Nord perie, iar pe cele din America de Sud, pempers.

CULMI: Culmea spaiului locativ: "Sa locuieti ntr-o camer de filmat." Culmea stomatologiei: "S scoat dentistul dinii unui pieptene." Culmea puterii: "S tragi cu Arcul de triumf !" Culmea notului: "Cu o mna s noi i cu cealalt s dai din picioare." Culmea vntorii (1): "S faci cocoul armei sa cnte cucurigu !" Culmea vntorii (2): "S vnezi ntr-un codru de pine !" Culmea geografiei (1): "S bagi "Vrful Omu" n "Petera Muierii". Culmea geografiei (2): "S deschizi Porile de Fier cu Cheile Bicazului..." Culmea mizeriei: "S fac puricii pduchi"

Culmea matematicii: "S te culci cu dou necunoscute i s nu rezolvi nici una." Culmea fizicii: "S pati un cal putere pe un cmp magnetic" Culmea ceasului detepttor: "S sune ocupat..." Culmea melancoliei: "S cazi pe gnduri de s-i rupi mna." Culmea drniciei: "S dai... colul." Culmea srciei: "S fii att de srac nct s nu poi da nici... ortul popii." Culmea irigaiei: "S scoi ap cu o pomp funebr." Culmea buctresei: "S fie... vesel !" Culmea pantofarului: "S fie...iret !" Culmea fotografului: "S fie...obiectiv !" Culmea gimnastului: "S fie...iret !" Culmea mingii de fotbal: "S fie...parautat !" Culmea vnztorului: "S aib...stof !"

Culmea vntorului: "S aib o fiic...ALICE !" Culmea avariiei: "S nu dai o palm !" Culmea disimulrii: "S ascunzi ceva la Piteti..." Culmea politeii: "S-i spui doctorului c nu ai scaun i el s i-l ofere pe al lui..." Culmea ospitalitii: "S ai la mas cuite att de ascuite nct s taie pofta de mncare musafirilor..." Culmea femeii de afaceri: "S fie nsrcinat cu afaceri strine..." Culmea circului: "S intri la un spectacol de circ cu un leu..." Culmea rzbunrii: "S-l croieti pe croitorul care i-a croit haina..." Culmea pompierului: "S sting focul sacru dintr-un artist !..." Culmea geneticii: "S ncruciezi o capr de tiat cu un ap de bere !" Culmea croitoriei (1): "S ntorci pe dos costumul lui Adam..." Culmea croitoriei (2): "S croieti cu bastonul..." Culmea impoliteii: "Patru valei s bat trei dame !"

Culmea imposibilitii de a iei din ncurctur: "Cnd nu ai pe unde scoate cmaa, o bagi pe mnec" Culmea muzicii populare: "S cni o doin la fluierul piciorului" Culmea buntii: "S consolezi o salcie plngtoare..."

- Ei, cum ai gsit friptura? ntreab amabil chelnerul, n timp ce face nota. - Cu ajutorul ochelarilor !

Cte minute a domnit tefan cel Mare? 7 minute (ntre 14:57 i 15:04).

- A dori o lucrare serioas, dac se poate istoric, se adreseaz elevul bibliotecarei. - Iat "Ultimele zile ale Pompeiului"! - De ce boal a murit? - De o erupie !

O pisic hippy merge pe strad. Un om o vede i o strig: - Pis, pis, pis ! Atunci, ea rspunde: - Peace, man !

- Care este diferena dintre agricultur i aviaie n ara noastr ? - Agricultura e n aer i aviaia e la pmnt !

Se ntlnesc orbul i chiorul: Orbul: merge, merge? chiopul: precum vezi.

De unde vine numele de miliian? De la "ian" - unitatea de msur a inteligenei. Cum se numete un dac care gndete? GnDac !

Meniul unui pescar care nu prea are noroc la pescuit: Dimineaa: crap de foame... La prnz: tiu c n-am... Seara: somn uor...!

De cte feluri sunt conductorii romni ? Little boss, big boss i scarBoss.

Ce face zb zzzb zzzzb? - O albin care d napoi !

Ce face o vac la lumina soarelui? Umbr.