1.Structura populatiei pe grupa de varsta ( grupa adulta, tanara, varstnica, caracteristici si tendinte in tarile dezvoltate si subdezvoltate.

Structura populatiei se refera la acele caracteristici ale grupelor umane care pot fi masurate precum varsta, genul, activitatea economica, limba, nationalitatea sau religia, dar si la aspecte calitative, cum sunt cele fizice, sociale sau culturale Structura pe grupe de varsta este expresia divizarii populatiei totale a unui stat in efective anuale, cincinale, decenale, sau cel mai adesea, in 3 categorii semnificative: populatia tanara, adulta si varstnica. Sunt evidentiate 3 grupe de varsta: -grupa tanara, populatia de la 0 la 15 ani, 0-18 ani sau 0-20 ani. Dicordantele care apar in privinta repartitiei pop tinere se datoreaza modului diferit de apreciere al acesteia in tarile dezvoltate si in cele sudezvoltate. Elementul de referinta il reprezinta insertia pe piata muncii, in statele subdezvoltate grupa tanara cuprinde persoanele de la 0 la 15 ani in timp ce in tarile dezvoltate aceasta este cuprinsa intre 0-20 ani datorita duratei de scolarizare care este mai lunga ceea ce face ca intrarea in viata activa sa se faca mai tarziu. Grupa tanara este in cea mai mare parte non-productiva si are o tendinta de scadere in tarile dezvoltate. -grupa adulta ( intre 15-59, 16-65 sau 20-65 ani) reprezinta grupa productiva reproductiva si are proportii variate. -grupa varstnica, pop ce depaseste 60 sau 65 ani, grupa non-productiva prezinta o tendinta de crestere in tarile dezvoltate. Elementul de referinta il constittuie incetarea activitatii, respectiv iesirea din viata activa. Structura populatiei pe grupe de varste este influentata de fertilitate, mortalitate si migratii. In analiza demografica este importanta ponderea populatiei varstnice si a pop tinere in cadrul pop totale. Raportul dintre pop tanara si pop varstnica releva tendintele de imbatranire sau de intinerire a unei pop. Pop tanara este dominanta atunci cand pop cu varste sub 20 ani reprez circa 35% din totalul pop. Cand pop cu tendinte de imbatranire reprez peste 12% din pop totala, putem vb de imbatranirea pop/imbatranire demografica. La nivel modial se remarca un anumit echlibru al grupelor de varsta ( grupa tanara 27%, grupa varstnica 8%). Cea mai mare parte a pop tinere traieste in regiunile subdezvoltate. In cazul grupei varstnice situatia este inversa, cea mai mare parte regasindu-se in tarile dezvoltate. La nivel continental in ceea ce priveste pop tanara se detaseaza Africa ( 40%), urmata de Asia ( 26%) in timp ce Europa si America de Nord se situeaza pe pozitii inferioare (<20%). In ceea ce priveste pop varstnica Europa se situeaza pe primul loc (16,3%) reprezentand polul batranetii pe glob urmata de Australia si America de Nord (>13%). Pop tanara (0-14 ani) detine o pondere insemnata in Europa, America de Nord si Asia de Est. Pe tari, cele mai mari ponderi ale pop tinere se inregistreaza in Uganda si Niger iar cele mai mici in Japonia, Hong Kong si Bulgaria. Cea mai mare pondere a pop varstnice se inregistreaza in Japonia urmata de tari din Europa de Vest (Germania, Italia). Cea mai redusa pondere a pop varstnice se gaseste in Quatar, Emiratele Arabe, Oman.

Pop varstnica prezinta o pondere redusa sau extrem de redusa in Asia central-sudica, in Africa subsahariana, in timp ce in Europa sau America de Nord nr varstnicilor este in continua crestere (declinul mortalitatii si fertilitatii). 2.Tipuri de piramide structurale Pentru vizualizarea repartitiei pe grupe de varste a populatiei se utilizeaza piramida varstelor. Aceasta nu reflecta numai tendintele pe termen lung ale fertilitatii si mortalitatii, ci si efectele de scurta durata ale razboaielor, migratiilor, epidemiilor, baby-boom-urilor , pol demografice, schimbarile intervenite intr-un secol de istorie demografica ( piramida cuprinde grupele de varsta de la 0 la 100 ani). Fiecarui stat ii este caracteristica un anumit tip de piramida, care reflecta stadiul de evolutie demografica in care se gaseste. Pot fi generalizate urmatoarele tipuri de piramide: -piramida in forma de tringhi-caracteristica statelor subdezvoltate, are o baza extinsa, deoarece natalitatea este ridicata, flancuri concave si varf ascutit, datorita faptului ca nr de varstnici este redus -piramida sub forma de clopot (amfora)- statele dezvoltate, are o baza putin mai extinsa, datorita natalitatii reduse, flancuri convexe, deoarece tinerii adulti sunt numerosi, si varful aplatizat,pop varstnica numeroasa, aceasta forma indica proportii aproximativ egale de tineri si varstnici, precum si o pondere ridicata de adulti. -parasol-tara cu o pop tanara, cu valori ridicate ale natalitatii, procent scazut de persoane in varsta -pagoda-tara cu o pop tanara avand o politica de limitare a nasterilor -frunza de stejar-natalitatea inregistreaza o puternica scadere, iar pop prezinta o tendinta de imbatranire -as de pica-o politica natalista recenta diminueaza efectul de imbatranire a pop -ogiva-pop inregistreaza o tendinta de imbatranire, valori scazute ale natalitatii, soldul batural este adesea negativ -ciuperca-pop inregistreaza o puternica tendinta de imbatranire, absenta natalitatii ridicate, procent ridicat al pop varstnice. 3.Piramida varstelor (tipuri si exemple din tarile analizate la lucrarile practice) Piramida sub forma de parasol caracterizeaz statele Finlanda i Yemen ca fiind dou state cu o populaie tnr, cu valori ridicate ale natalitii, procentul persoanelor n vrst fiind sczut. n Finlanda media de vrst este de 85-89 de ani comparativ cu Yemen unde este cuprins ntre 8084 de ani. Media de vrst este de 80-85 de ani la brbai si de 90-95 de ani la femei. De asemena si Coreea de Nord prezinta o piramida sub forma de parasol Piramida sub forma unui as de pica este caracteristica Frantei in anul 1960, din care reiese faptul ca politica natalista recenta diminueaza efectul de imbatranire a populatiei. Profilul piramidei sub forma de pagoda este intalnit in Mongolia. Acest profil caracterizeaz statul ca fiind unul cu o populaie tnr avnd o politic de limitare a naterilor. Media de vrst este de 80-84 de ani la brbai i de 90-94 de ani la femei.

4.indicatori utilizati in analiza structurei pop pe grupe de varste-varsta mediana, indice de imbatranire demografica, diferentieri regiuni dezvoltate/regiuni subdezvoltate Varsta mediana este un indicator foarte util in analiza structurii pop pe grupe de varsta, aceasta imparte pop in 2 grupe egale ( pers tinere si pers varstnice ). Varsta mediana constituie si un indicator al imbatranirii sau intineririi demografice. Pe glob varsta mediana era de 28,4 ani ( 2009 ), cu diferentiere intre regiunile dezvoltate ( 28,4 ani ) si cele mai putin dezvoltate ( 26,5 ani ). In tarile Lumii a III-a varsta mediana este mai redusa de 20 ani: Africa Centrala-16,9; Africa de Est-17; Africa Occidentala-18,2. Cele mai tinere pop au varsta mediana sub 16 ani: Niger, Uganda ( 15,1 ) sau depaseste usor aceasta valoare-Ciad, Yemen, Etiopia, Burkina Faso. In regiunile dezvoltate varsta mediana depaseste valoarea de 30 ani sau chiar 40: Australia, Noua Zeelanda, America de Nord, Europa de Nord, de Sud, de Vest. Varsta mediana prezinta variatii si in interiorul aceleiasi tari, de ex in Romania pop din Moldova este mai tanara, datorita natalitatii mai ridicate, pe cand in Banat sau in unele judete din Transilvania pop prezinta tendinte de imbatranire ( scaderea fertilitatii ). De asemenea orasele prezinta o structura pe grupe de varste diferita de cea a satelor, pop urbana fiind mai tanara decat cea rurala (migratia tinerilor de la sate la orase in cautarea unui loc de munca). Diferentiere exista si intre orase sau in interiorul aceluiasi oras-in centrele urbane cu functii ind sau miniere pop este mai tanara iar in orasele cu functii tertiare prezinta tendinte de imbatranire. Varsta mediana este mai ridicata in cartierele centrale ale oraselor si mai redusa la periferie. Indicele de imbatranire demografica- raportul dintre persoanele vrstnice i cele tinere Procesul de imbatranire demografica este universal si fara precedent, in 2040 nr varstnicilor va depasi nr de copii de 0-5 ani, de la 506 mil-2008 la 1,3 mild 2040. Cresterea nr pop varstnice este exploziva in tarile dezvoltate. Tarile mai putin dezvoltate unde fertilitatea a scazut in ultima decada vor fi de asemenea afectate. La nivel mondial se obs o tendinta clara de imbatranire a pop, varsta mediana ajungand la 30 ani. In regiunile dezvoltate se resimte mai accentuat procesul de imbatranire demografica comparativ cu regiunile mai putin dezvoltate. In regiunile mai putin dezvoltate, unde varsta mediana se apropie de media mondiala, procesul de imbatranire se manifesta moderat. Regiunile mai putin dezvoltate, respectiv statele Lumii a III-a, in care procesul de tranzitie se afla abia la inceput, prezinta o tendinta de intinerire a pop. Acestea nu sunt afectate de procesul de imbatranire demografica datorita tranzitiei intarziate care se reflecta si in structura pe grupe de varste. 5.Consecinte ale imbatranirii demografice ( rata de dependenta, diferentieri regionale ) Accelerarea procesul de imbatranire demografica in ultima perioada ca urmare a cresterii sperantei de viata si a reducerii fertilitatii va afecta economia globala, chiar daca se manifesta

numai in anumite tari. Procesul de imbatranire demografica genereaza transformari ale relatiilor existente intre diferite grupe de varsta, relatii cu implicatii economice si sociale. Exista numerosi indicatori care evalueaza raporturile dintre aceste grupe de varsta, cei mai cunoscuti fiind rata de dependenta generala, rata de dependenta tineri-adulti si rata de dependenta varstnici/adulti. Rata de dependenta generala raporteaza nr total al tinerilor si varstnicilor la nr adultilor. Pe plan modial datorita schimbarilor care se produc la nivelul structurii pe grupe de varsta, aceasta va creste lent dupa 2010. Rata de dependenta tineri/adulti va scadea in timp ce rata de dependenta varstnici/adulti se va multiplica cu 3. Regiunile dezvoltate vor inregistra o crestere marcanta a ratei de dependenta generala in timp ce rata de dependenta tineri/adulti va cunoaste o crestere lenta iar rata de dependenta varstnici adulti aproape se va tripla. Regiunile mai putin dezvoltate vor inregistra o crestere usoara a ratei totale de dependenta ( perioada 2010-2050 ), de asemenea nr tinerilor va fi aproape egal cu cel al varstnicilor. Asia in ansamblu inregistreaza o crestere usoara a ratei totale de dependenta, de la 49 la 54 dependenti/100 adulti. Statele din Asia de Est prezinta o crestere semnificativa a acestei rate si in special a ratei de dependenta varstnici adulti in timp ce statele din Asia de Vest se asteapta la o reducere a acestei rate in intervalul 2010-2050. Rata de dependenta varstnici/adulti a crescut sau creste semnificativ. Cea mai ridicata rata totala de dependenta este estimata pt Europa, aceasta variind intre 83 dependenti la 100 adulti in Europa Sudica la 77 dependenti la 100 adulti in Europa de Vest. Rata de dependenta varstnici/adulti va depasi 50, in timp ce rata de dependenta tineri/adulti va fi una dintre cele mai scazute din lume ( 26 dependenti/100 adulti ). Un aspect important al dependentei il constituie dezechilibrele marcante existente intre cele 2 sexe in cazul grupei varstnice, probabilitatea de supravietuire fiind mai mare la femei decat la barbati. Si dinamica unor categorii de varste in cadrul grupei de 60 de ani si peste este importanta. Nr sexagenarilor a crescut cu 139% in timp ce categoria cuprinsa intre 70 si 79 ani a crescut cu 176%. Si categoria celor mai varstnici dintre varstnici (pop de 80 de ani si peste ) prezinta cresteri insemnate, tinzand sa fie concentrata in tari mari precum: China ( 12 mil ), SUA (9 mil) , India (6 mil ), Japonia ( 5 mil ), Germania ( 3,1 mil ), Fed Rusa ( 3 mil ). Grupa pop de peste 80 ani va creste semnificativ in perioada urmatoare. In 2050 China va avea cel mai mare nr de centenari din lume 500 mil de pers. Japonia va detine o pondere mare de centenari. Ponderi mari sunt estimate si in Finlanda, Italia, Norvegia, Singapore, Suedia. 6.Structura pop pe cele 2 sexe ( raport de masculinitate, feminitate, diferentieri teritoriale, factori) Structura pe sexe reprezinta expresia proportiei barbati/femei in totalul pop si se identifica raportand, fie nr total al barbatilor la nr total al femeilor ( raport de masculinitate ), fie raportand nr total al femeilor la nr total al barbatilor ( raport de feminitate ).

Nr barbatilor il depaseste usor pe cel al femeilor, respectiv 101,1 barbati la 100 de femei. Acest lucru se datoreaza subevaluarii nr femeilor la recensaminte, supramortalitatii masculine, duratei medii a vietii feminine mai ridicate, migratii, efectelor razboaielor. Aproape in toate tarile Lumii a III-a valorile raportului de feminitate arata o predominanta numerica masculina, in Emiratele Arabe Unite raportul este de 47 femei/100 barbati, in Kuweit 67F/100B, in Bahrein 76F/100B, in Niger 96F/100B, Nigeria 98F/100B. In tarile dezvoltate situatia este inversa, femeile predominand numeric: in Letonia raportul de feminitate este de 119F/100B, in Fed Rusa 116F/100B, in Elvetia 106F/100B, in Marea Britanie si Germania 105F/100B, si in SUA 103F/100B. Variatii imp se intalnesc si in interiorul aceleiasi tari, in Lumea a III-a barbatii predomina numeric in orase ( Myanmar, orasele indiene, orasele iraniene si cele din Kenya ). In tarile dezvoltate, femeile sunt mai numeroase in orase ( orasele japoneze, orasele canadiene, orasele din SUA, orasele din M Britanie ). Factorii care determina echilibrele sau dezechilibrele dintre cele 2 sexe sunt foarte diferiti : -miscarile migratorii explica principalele diferente observate la nivel regional, fie ca sunt temporare, fie ca sunt de lunga durata. In tarile subdezvoltate acestea antreneaza barbatii in timp ce in tarile dezvoltate acestea antreneaza femeile deoarece in orase locurile de munca pt femei sunt mai numeroase. -supramortalitatea masculina afecteaza mai ales statele industrializate, mortalitatea fiind mai ridicata la barbati datorita consumului de alcool, tutun, a exercitarii unor meserii cu grad ridicat de perculozitatea, accidentelor rutiere. Un deficit de barbati se inregistreaza in tarile care in care au avut loc conflicte militare. -supramortalitatea feminina afecteaza subcontinentul indian, unde conditia feminina este defavorabila, iar mortalitatea fetitelor, tinerelor femei este foarte mare. -subevaluarea nr femeilor la recensaminte , asemenea situatii au fost evidentiate de anchetele demografice efectuate in unele state ale Lumii a III-a, traditii locale considera nr mare de fete dintr-o familie rusinos, ca urmare acestea nu mai sunt declarate la recensaminte.

7.Pop activa si inactivamodalitati/criterii de definire Populatia activa cuprinde pop in varsta de munca ( 20-64 ani ), pop inactiva cuprinde pop cu varste intre 0-19 ani si +65 ani. Pop inactiva este formata din pop care nu a atins inca varsta adulta ( 16/19 ani ), pop in curs de formare-studenti,elevi, femeile casnice, pensionarii, rentierii. Pop activa propiu-zisa cuprinde: -pop activa ocupata ( pop care desfasoara o activ economica retribuita): salariatii, muncitorii independenti, patroni, lucratori familiali neremunerati, membru al unei societati agricloe cooperative, militari de cariera, militari in termen. -pop activa ne-ocupata ( pop aflata in cautarea unui loc de munca ): somerii, tinerii aflati in cautarea primului loc de munca.

In definirea pop active exista numeroase diferente la nivel international. O.N.U. recomanda det pop active in 2 variante: - pop obisnuit activa, se det la recensamant; perioada de referinta (anul 12 luni precedente), unitatea de referinta ( saptamanile, saptamanile lucrate sa fie preponderente) -pop curent activa, se det prin ancheta asupra fortei de munca; perioada de referinta ( saptamana ), unitatea de referinta ( ora, cel putin o ora lucrata in saptamana de referinta ). Pop activa in cele 2 variante se calculeaza pe baza a 3 surse de date: -recensamantul pop ( pop obisnuit activa ) -ancheta asupra fortei de munca ( pop curent activa ) -surse administrative, pop ocupata civila, efectivele militare ( militari de cariera, de teren ), nr somerilor. Definirea populatiei ocupate la ancheta are un caracter extensiv, criteriul impus fiind indeplinit si de numeroase persoane inscrise la oficiile de forta de munca si somaj, dar care desfasoara activitati in timp redus, ocazionale sau sezonier. Pop ocupata este formata din pers prezente la lucru si pers temporar absente de la lucru ( dar care isi pastreaza legatura formata cu locul de munca-concedii de odihna, de boala, de maternitate, fara plata, de studii, greve etc). Pop ocupata u este cea mai buna estimare a fortei de munca, productivitatea sociala a muncii ar trebui sa se determine pe baza timpului efectiv lucrat ( ore/persona ), insa acest indicator nu se calculeaza decat la nivelul unor ramuri ( industriale, constructii ). 8.Indicatori care reflecta gradul de ocupare al resurselor de munca Indicatorii care reflecta gardul de ocupare al resurselor de munca sunt: rata generala de activitate, rata de activitate masculina, rata de activitate feminia, rata de activitate in mediul urban si rata de activitate la varsta i. Rata generala de activitate ( RGA )- raportul procentual intre nr persoanelor active ( PA ) si nr total al pop ( P ). RGA= PA/P % Rata de activitate masculina (Ram )- raportul procentual intre nr pop active masculine (Pam) si pop totala masculina ( Pm ). RAm=PAm/ Pm % Rata de activitate feminina ( RAf )- raportul procentual intre nr pop active feminine ( PAf ) si pop totala feminina ( Pf ). RAf= PAf/Pf % Rata de activitate in mediul urban ( RAu )- raportul procentula intre nr persoanelor active din mediul urban ( PAu ) si nr total al pop din mediul urban ( Pu ). RAu= PAu/Pu % Rata de activitate la varsta i ( RAi )- raportul procentual intre nr pop active de varsta i ( PAi ) si nr total al pop de varsta i ( Pi ). RAi= PAi/Pi % 9.Factori care influenteaza gradul de participare al pop la viata economica Factorii care influenteaza gradul de participare al pop la viata economica sunt: structura pe grupe de varste si sexe, caracteristici etno-culturale/traditii, legislatii muncii, durata procesului de scolarizare. Structura pe grupe de varste si sexe - gradul de participare este mai ridicat acolo unde pop activa-19-65 ani- este mai numeroasa.

Caracteristici etno-culturale/traditii- disparitati in functie de caracteristici etnoculturale/traditii care incurajeaza sau descurajeaza participarea femeilor la viata economica Legislatia muncii-disparitati in functie de varsta de intrare si de iesire din viata activa ( 16 ani varsta minima ) Durata procesul de scolarizare-disparitati in functie de procesul de scolarizare- durata extinsa in lumea dezvoltata, redusa in lumea subdezvoltata. 10.Rata de activitate a pop masculine ( diferentieri teritoriale ) Rata de activitate este evaluata prin gardul de participare al pop la activitatea economica. Este un indicator ce raporteaza nr activilor la pop totala si este exprimat de obicei, in procente. Rata de activitate masculina inregistreaza valori cuprinse cuprinse intre 66-82%, cu variatii relativ restranse pe regiuni. Valoarea maxima se inregistreaza in Asia de Sud Est ( 82,2 % ) iar valoarea minima in tarile Europei ( Moldova 51,1% ). In tarile dezvoltate, rata de activitate este mai mare de 70%, respectiv 81% in Islanda, 75% in Elvetia si Suedia, 73% in SUA, in tarile Europei de Est coboara sub aceasta valoare. In tarile subdezvoltate, rata de activitate masculina este diferentiata, variind de la 90% in tari precum Zimbabwe, Tanzania, Madagascar la valori in jur de 30% in Namibia, Africa de Sud, Gabon, Nigeria, Uganda. Analiza ratei de activitate masculina pe grupe de varste releva particularitati interesante, astfel se poate obs ca varstele de 10-20 ani si respectiv 55-60 ani prezinta rate de activitate mult mai reduse decat grupele de 20-55 ani, cand valorile se apropie de 100%. Rata de activitate mai redusa la varstele sub 20 ani si peste 55 ani este influentata de legilatia muncii, care prevede, de la tara la tara, o anumita varsta de intrare si iesire din viata activa. Varsta de intrare in viata activa este influentata de durata scolarizarii si de marimea efectivelor scolare. In tarile dezvoltate ratele de activitate la varstele de 15-20 ani sunt mai reduse decat in tarile subdezvoltate. Varsta de iesire ( pensionare ) poate fi de asemenea prelungita sau micsoara din diverse ratiuni economice si ca urmare, variaza de la tara la tara.

11.rata de activitate feminina ( tipuri ) Rata de activitate este evaluata prin gardul de participare al pop la activitatea economica. Este un indicator ce raporteaza nr activilor la pop totala si este exprimat de obicei, in procente. La nivel mondial rata de activitate feminina este mai redusa decat rata de activitate masculina, 35%. Analiza ratelor de activitate feminine pe grupe de varste releva diferentieri regionale importante din acest punct de vedere evindetiinadu-se urmatoarele tipuri: -tipul sud-asiatic (indian), rata de activitate feminina medie de 30%, specifica unor state precum India, Indonezia, Bangladesh, Pakistan. Rata de activitate inregistreaza un maxim la varsta de 35-40 ani dupa care se reduce. Gradul de participare al femeilor la activ economica este foarte redus, cea mai mare parte facand parte din pop inactiva

-tipul latino-american, o rata a activ feminine cuprinsa intre 40-50%, aceasta inregistreaza un maxim intre 20-24 ani dupa care se diminueaza rapid. Factorii economici si culturali det o participare relativ redusa a femeilor la activ economica. Se intalneste in statele din continentul sud-american- Brazilia, Argentina, Columbia, Chile. -tipul arab, cele mai scazute rate de activ feminina cu valori <20%, rata de activ inregistreaza un maxim in jurul varstei de 20-24 ani dupa care se diminueaza. Caracterizeaza statele din nordul Africii si Asia de Sud-Vest. -tipul vest-european, rata de activ ridicata de 45-50% inregistreaza un maxim la grupa de varsta de 20-24 ani. Rata se mentine ridicata pana la varsta casatoriei si nasterea primului copil, dupa care urmeaza o retragere temporara din activ. Are loc fenomenul de rentoarcere in viata activa, rata de activ se mentine ridicata pana la 60-64 de ani. -tipul est-european, grad ridicat de ocupare al fortei de munca feminine, rata de activitate >46%, mentinandu-se ridicata in toata perioada activa de la 15 la 60 ani, cu un maxim intre 3540 ani. -tipul est-asiatic, cele mai inalte rate de activ, aprox 68% ( China >76% ), intrarea in viata activa se produce de timpuriu, nivelul ratei de activ se mentine ridicat pana la varsta de 50 ani, dupa care scade accentuat. 12. Somajul (definitie, tipuri, diferentieri teritoriale) Neconcordanta intre oferta demografica si cererea fortei de munca genereaza somajul. Orice tara are un anumit procent de someri, numita rata somajului. este considerata normala atunci cand raportul numarului de someri si al activitatilor nu depaseste 3%, indicand o buna folosire a fortei de munca. Somerii: peroane in varsta de munca care nu au loc de munca, sunt disponibile sa lucreze in urmatoarele 2 saptamani, s-au aflat in cautarea activa a unui loc de munca, oricand in decursul ultimelor patru saptamani. In functie de numarul peroanelor si tipul activitatilor afectate de somaj deosebim mai multe tipuri: a)somajul general-care afecteaza toate tipurile de activitati si apare in perioadele de criza economica, de exemplu in SUA, in timpul marii recensiuni din anii 1930 circa 14% din populatia activa nu avea loc de munca. b)somaj temporar, care afecteaza un anume sector al populatiei in anumite perioade ale anului. Se refera la ocupatiile dependente de starea vremii, cum ar fi turismul, agricultura, constructiile. c)somaj structural care afecteaza anumite activitati industriale si este determinat de scaderea cererii pe piata a anumitot bunuri sau produse. d) somajul mascat este un termen ce caracterizeaza situatia in care lipsa locurilor de lucru nu figureaza in statistici. Muncitorii fie nu lucreaza, fie lucreaza in program redus. Situatie intalnita in statele fost socialiste.

Cele mai mari rate ale somajului se inregistreaza in statele subdezvoltate din Africa de NORD si SUD, America Latina, Asia de Sud respectiv Djibouti 44%, Lesotho 27%, Guyana Franceza 29%, Republica Dominicana 18%. Statele dezvolatate prezinta rate mai reduse ale somajului, acestea situandu-se in general in jur de 6%: SUA-6%, Australia, Austria, Suedia, Japonia 4%, Norvegia, Islanda 2%. Ratele ridicate ele somajului genereaza ample miscari de populatie in special a celei apte de munca spre regiunile mai putin afectate, care prezinta oportunitati economice. Sub 13. Structura populatiei active Structura populatiei active dupa sexe-evidentiaza ponderilor barbatilor si a femeilor in totalul populatiei active. -dupa varsta: evidentiaza ponderile anumitor segmente de varsta in totalul populatiei active -pe sectoare de activitate: sectorul primar( agricultura silvicultura, economia, vanatulu si pescuitul), sectorul secundar(industria si constructiile) sectorul rutiar( serviciile). sectorul quaternar- management -pe ramuri ale economiei-ponderea activitatilor pe ramuri de activitate in ansamblul economiei nationale. -pe categorii socio-profesionale: agricultori particulari membri ai asociatiilor agricole, salariatii cu ocupatii agricole, patroni, liber profesionisti, salariati cu ocupatii negricole, meseriasi si comercianti particulari, personal al cooperatiei mestesugaresti si de consum, muncitori salariati(ONU, CEE) Sub 14. Structura populatiei active pe sectoare de activiatate In functie de activitatile economice practicate, populatia active este divizata in 3 sectoare: sectorul primar: activitati legate de agricultura, silvicultura, pescuit sectorul secundar: activitati legate de industrie si constructii sectorul tertiar ce cuprinde activitati legate de comert, transport, servicii.

Sectorul quaternar cuprinde activitati din sfera politica, executive, management, chiar si un al cincilea sector este identificat de unii autori: sectorul informational, comunicare, sfera politica sau executiva. Ponderea populatiei active sau ocupate pe sectoare de activiatate reflecta gradul de dezvolatare la care a ajuns o tara. Astfel o pondere mare a populatiei din sectorul primar evidentiaza o slaba dezvolatare economica, implicit o dezvoltare demografica tardiva, cu rate ale fertilitatii si a mediei de viata redusa. Invers, ponderea ridicata a populatiei ocupate din

domeniul tertiar si respectiv scazuta a populatiei din sectorul primar indica un nivel de dezvoltare ridicat, respectiv un nivel redus al fertilitatii si o durata medie a vietii ridicata.

Sub 15. Sectorul primar: activitati, diferentieri teritoriale, tendinte Cuprinde activitatile primare legate de exploatarea resurselor si agricultura: agricultura, pescuit, activitati de exploatare forestiera, activitati de exploatare miniera. Importanta variabila de la tara la tara. De exemplu in tarile slab dezvoltate cea mai mare parte a locuitorilor lucreaza in agricultura pentru a se putea hrani, in tarile dezvolatate o mica parte din nr populatiei activeaza in agricultura. In statele Lumii a III-a populatia ocupata in agricultura depaseste 50%, ajungand si la 70-80%: 70% Cambodia, 80% Etiopia, 90% in Rwanda. Acest procent se reduce in unele state ale Americii Latine sau orientul Apropiat: Haiti 50%, Maroc 43% sau Egipt 31%, ajugand la 20% in statele Europei de Sud si Est sau chiar la sub 10% in America de Nord si Europa de Vest: 2,2% Suedia, 1.8% in Belgia, 1.4% in Marea Britanie si Sua. 0.2% Hong Kong90% Rwanda Scaderea ponderilor populatiei active ocupate in agricultura a fost determinata pe de o parte de nivelul mai ridicat al veniturilor ce se pot obtine in celelalte sectoare si pe de alta parte de mecanizarea lucrarilor agricole in tarile avansate. De exemplu, numarul persoanelor hranite de un agricultor a crescut in SUA de la 5 in 1890, la 8 in 1900, la 25 in 1960 ajungand la 40 in prezent. Proncentul populatiei care lucreaza in agricultura este un bun indicator al nivelului de dezvoltare economica, fiind in corelatie cu produsul intern brut pe locuitor. Tarile dezvolatate au ponderi reduse: Africa 51.4%, America Latina si Caraibe 14%, America de Nord 1.9%, Oceania 16%, Asia 26.6%, Europa 10.6% Sub 16 Sectorul secundar: activitatile, diferentieri teritoriale, tendinte Cuprinde activitatie legate de transformarea materiilor prime provenite din sectorul primar: industrie, constructii( ind lemnului, aeronautica, electrica). In statele subdezvoltate cuprinde o pondere redusa, desi procesul de industrializare a inceput in numeroase regiuni ale globului. Nu depaseste 10% in statele din Africa: 3,3% Burkina Faso, 2.1% Ciad, 2,9% Rwanda. Intre 15-20% in numeroase sate din America Latina sau Orientul Apropiat: 10% Arabia Saudita, 17% Irak, 18% in El Salvador. Depasete 20% in statele precum Argentina, Chile, Brazilia. In statele dezvoltate sectorul tertiar detine ponderi ce depasesc 25% in America de Nord si Europa: cu valori peste 30% in Europa de Est: Croatia, Germania, Cehia. In statele dezvoltate este de remarcat faptul ca ele nu au o pondere ridicata a populatiei ce lucreaza in acest domeniu, existand chiar si o tentinta de diminuare. De ex Marea britanie de la 46% a ajuns azi la 40%(1931-azi).

Aceste activitati in prezent au suferit si o schimbare de structura. Nu necesita personal mare ci predomina activitatile industriale ce necesita importuri de capital, activitati de cercetare, adica forta de munca redusa dar cu inalta calificare. Astazi statele dezvolatate dezvolta, cerceteaza activitati industriale ce necesita tehnologii avansate si muncitori de inalta calificare, cum sunt cele din domeniul chimiei sau electricii, in timp ce sectorul textil sau confectii, cel alimetar sau metalurgic isi pierde din importanta. Filmele multinationale fabrica produse ce necesita un numar mare de angajati dar nu sunt neaparat de calitate, in statele subdezvolatate pt a le vinde ulterior in state dezvolatate cu preturi ridicare. Caracteristici: -Scaderea numarului de muncitori -restructurarea intreprinderilor industraile -declinul marilor sectoare ale industriei:siderurigia, metalurgia, textila/confectii, industria materialelor de constructii -delocalizarea:costul fortei de munca. Sub 17 Sectorul tertiar Contin serviciile in principal. Este un sector mai eterogen decat celelalte, cuprinzand atat activitati simple precum serviciile domestice, cat si acitivitati complexe, de cercetare. Deci cuprinde atat personal calificat, cat si necalificat. Caracteristici: -nu furnizeaza bunuri materiale ci doar servicii -Rolul consta in a gestiona, a educa, a ingriji, a informa, a distra Importanta acestui sector este inversa celei din sectorul primar, fiind relativ slab reprezentata in tarile Lumii a 3-a, avand o importanta din ce in ce mai mare in tarile dezvoltate, in detrimentul celui secundar. Au ponderea redusa in statele Africii Tropicale: Ciad 2.1%, Mali 16%, Camerun 9.1%; usor mai ridicar in Asia de S-E:Thailnada 20.7%, Malaysia 28.5%; relativ ridicata in Orientul Apropiat, Maghreb sau America Latina: Egipt 46,6%, Bolivia 41,5% Tunisa 39.1%. In statele dezvoltate ponderea este variabila. Proportie scazuta in Europa de Est in perioada comunista, fiind considerat neproductiv: 29% in Polonia, 33% Rusia, 35% Ungaria. Ponderea ridicata in Franta, Suedia, SUA depasind 70%. Acesta expansiune a sectorului tertiar este legata de evolutia statelor dezvoltate, care reclama infrastructuri si echipamente cat mai performante in domeniul transportului, comertului, a furnizarii energiei sau informatiei, sanatate, turism, educatie. In ultima perioada se remarca o modificare a sectorului tertiar astel serviciile domestice cunosc un regres important fie datorita costului ridicat, fie datorita progresului general al societatii. In schimb se dezolta serviciile private pentru a raspunde nevoilor populatiei in domeniul sanatatii, educatiei, odihna, recreere. Sub 18. Evolutia ponderii populatiei pe sectoare de activitate

Divizarea pe cele trei sectoare a populatiei active ne permite distinctia a trei stadii de evolutie socio-economica a populatiei statelor lumii: a) stadiul primar si traditional: statele Africii Centrale, Maghreb, Orientul Mijlociu, s-e Asiei, America Latina in care cea mai mare populatie lucreaza in agricultura b) stadiul secundar sau industrial: Europa Centrala si de Est, S-e Asiei si Ameruca de Sud c) stadiul tertiar sau post-industrial:Europa de Vest si nord,SUA si Canada. Societatea post-industriala Se observa trecerea incepand cu sec 18 de la o societate primara la o societate tertiara. Astfel sectorul primar care ocupa 90% din populatia activa a cunoscut un declin important, astazi valorile sunt foarte reduse in acele state, coborand chiar si la mai putin de 5%. In sectorul secundar care detindea circa 5% din populatia activa din sec 18 a crescut ajungand la un procent de circa 40-45% la inceputul sec 20, insa odata cu cresterea productivitatii a inceput sa scada numarul peroanelor active ce lucreaza in acest domeniu, ajungand la un procent de 20% in acele state, din cauza automatizarii si introducerii unor noi tehinici de constructie. Sectorul tertiar nu reprezenta in sec 18 decat 5-8% din totalul populatiei active, insa importanta a crescut continuu ajungand si la un procent de 75% in statele bogate. Expansiunea sectorului tertiar a cunoscut o expansiune atat in tarile dezvoltate cat si nedezvoltate prin evolutia generala a societatii-infrastructura si echipamentele complexe in domeiul transportului, comertului, a furnizarii energiei sau informatiei. A crescut numarul serviciilor in domeniul sanatatii, educatiei, turismului. Modificarea sectorului tertiar are urmatoarele consecinte: -regres al serviciilor domestice -dezvoltarea serviciilor private in domeiul sanatatii, educatiei, recreere si odihna -expansiunea serviciilor publice, administrative ca urmare a descentralizarii, atribuirii de noi competente regiunilor sau colectivitatii locale Partea reprezentata de servicii in PIB si in cadrul popultatie active etse in crestere Dezindustrializarea-dezvoltarea serviiilor are drept consecinta declinul industriei.

Sub 19 Criterii de delimitare a populatiei urbane/rurale

Distinctia dintre populatia urbana si rurala impune numeroase probleme datorita dificultarilor ce apar in precizarea limitelor ce separa cele doua medii. Exista o varietate de criterii de delimitate de la tara la tara. Pentru efectuarea unei analize complexe a populatiei in functie de mediul rezidential, este necesara raportarea la definitiile nationale. Criterii de delimatare: -criteriul numeric: un anume numar de locuitori in circumscriptia de baza - criteriul functional: un anume procent al activitatilor ocupati in activitati non-agricole - criteriul administrativ: anumite trasaturi considerate urbane de catre autoritatile din tara respectiva -criterii complexe: densitatea rezidentiala, structura populatiei active, migratia zilnica a fortei de munca, prezenta anumitor servicii considerate urbane. Cel mai frecvent criteriu este cel al numarului de locuitori, dar comparabilitatea internationala este dificila, datorita variabilitatii pragului static, considerat la un nivel redus:200 locuitori in Suedia, 300 Islanda, fie la un nivel ridicat: 5000-12000 in republicile sovietice, 10000 in Spania, 40000 in Coreea de Sud Din acest motiv numeroase tari utilizeaza criteriile complexe precum densitatea rezidentiala, structura populatiei active, migratia zilnica a fortei de munca sau prezenta anumitor servicii considerate urbane. Rezulta ca delimitarile se fac in functie de definitiile nationale. Pentru a reda totusi un punct de vedere com considera ca fiind populatia urbana, populatia care traieste in zonele considerate urbane si invers. Sub 20 Inegalitati spatiale ale urbanizarii Pentru analiza inegalitatilor existente la nivel mondial nu este suficienta doar analiza repartitiei geografice a unitatilor urbane ci si numarul acestora constituie un punct de plecare. Insa nu exista o corespondenta clara intre numarul oraselor si proportia populatiei urbane a unui stat. Exista state cu o proportie ridicata a populatiei urbane si un numar redus de oras, ex Argentina cu peste 80% populatie urbana concentrata in circa trei mari orase. Insa cele mai numeroase orase corespund regiunilor de mari concentrari umane din s-e Asiei si Extremul orient, subcontinentul Indian, Europei Centrale si Occidentale sau America de nord intre coastra atlantica si marile lacuri. Areale extinse cu asezari urbane exista peste tot indiferent de gradul de dezvoltare, de latitudine. Constatam ca o mare parte din orasele multimilionare se gasesc in statele Lumii a 3-a, cele mai putin capabile sa raspunda cerintelor unei populatii in contiunua expansiune: locuinte, locuri de munca, echipamente. Diferente sunt cel mai bine reprezentate prin analiza ponderii populatiei urbane in cadrul populatiei totale a fiecarei tari, cunoscut sub diverse forme de catre specialisti: gradul de urbanizare, nivel de urbanizare, rata urbanizarii, indicele de urbanizare. La nivel mondial intre anii 2005-2010 rata urbanizarii este de 50% inregistrand mari variatii continentele in jurul acestei medii: 81% America de Sud, 79% America de Nord, 71% europa, 83% Australia, 42% Asia, Africa 38%.

Aceleasi diferentieri se observa la nivel de tari: statele dezvoltate prezinta valori cu mult deasupra mediei mondiale: 97% Belgia, 86% Japonia, 84% Australia, 79% Sua, 77% Franta si Spania. Valori mai mari in Malta, Singapore, Macao si Hong-Kong. In stale subdezoltate rata urbanizarii este in general mai scazuta, desi in unele state se depaseste pragul de 90%: Argentina, Uruguay. In anumite state ale Lumii a 3-a proportia nu depaseste 20%: Burkina Faso, Ethiopia, Kenya, Cambodia, Srilanka, Burundi. Aceste inegalitati sunt legate de nivelul de dezvoltare al statelor. Se poate observa valori ale ratei de urbanizare sub 35% corespunzatoare statelor cu un nivel scazut al dezvoltarii, intre 35-55% pentru statele mai putin dezvoltate si valori ce depasesc 70% pentru statele dezvoltate. Exista de asemenea o stransa legatura intre rata urbanizarii si diversi indici utilizati pentru aprecierea nivelului de dezvoltare, precum procentul populatiei active ocupate in sectorul secundar si tertiar, consumul de energie, venitul mediu pe locuitor etc. insa exista si exceptii, rata de urbanizare nu este un bun indicator al nivelului de dezvoltare. Caracterul deschis si concurential al economiiei din unele regiuni subdezvoltate a antrenat si cresterea ratei urbanizarii: America Latina sau Asia Orientala, unde rata urbanizarii este la fel de ridicata ca si in statele dezvoltate. Sub 21 Factori/elemente care au contribuit la cresterea populatiei urbane Cresterea continua a numarului oraselor si implicit a populatiei urbane poarta denumirea de urbanizare. Proportia populatiei urbane a crescut in mod deosebit in ultima jumatate de secol in statele subdezvoltate, acesta crestere fiind mai accentuata decat in statele dezvoltate Acesta accentuare a fost determinata de urmatorii factori: - cresterea productivitatii agricole. Mecanizarea lucrarilor si imbunatatirilor tehnologiilor agricole/cresterea productivitatii in agricultura/eliberarea unui procent ridicat al fortei de munca din mediul rural. - Industrializarea. Dependenta industriei manufacturiere de sursele de materii prime si energie a determinat localizarea fabricilor in anumite zone sau areale, iar multiplicarea sau dezvoltarea ramurilor industriale a dus la cresterea necesarului de forta de munca, creand astfel premisele aparitiei aglomeratiilor umane. - Potentialul pietei. Dezvoltarea industriei usoare a evidentiat tot mai mult necesitatea existentei unei piete de desfacere a produselor, orasele, mari consumatoare de bunuri de consum, au atras atentia unor noi ramuri industriale, ramuri ce au necesitat un surplus de forta de munca. - Multiplicarea serviciilor. Activitatile tertiare s-au multiplicat datorita dezvoltatii comertului, a cresterii nivelului de viata si implicit a nevoii de o mai buna organizare economica si sociala. Multe servicii, datorita varietatii lor, tind sa fie concentrate in orase

Dezvoltarea trasnporurilor. Imbunatatirea cailor de comunicaatie, in afara faptului ca au incurajat expansiunea oraselor de-a lungul arterelor majore, au facilitat mobilitatea populatiei, dinspre zonele rurale sau cele urbane Atractia socio-culturala. Orasele, in special cele mari sau cele cu functii culturale, atrag o populatie numeroasa datorita facilitatilor sociale:cinema, teatre, galerii, instituii de invatamant. Cresterea nivelului de educatie de de infoemare. Orasele au fost si sunt in genaral privite ca detinatoare de mari oportunitati, unde succesul poate fi foarte facil. Pe masura ce populatia rurala devine mai informata asupra acestor posibilitati, proportia celor ce se indreapta spre orase creste semnificativ Cresterea naturala si migratia. Expansiuneaa oraselor este datorata atat de imigratiei (exod rural), cat si cresterii naturale( sporul natural).

Sub 22 Evolutia urbanizarii pe plan mondial Trebuie sa se tina cont de evolutia istorica. Desi primele orase dateaza de la sfarsitul perioadei neolitice, fenomenul urban este, dupa cum mentionnam, relativ recent:pana la revolutia industriala surplusul agricol era destul de neinsemnat, comunicatiile dificile si costisitoare, schimburile comerciale destul de limitate, serviciile oferite destul de reduse, astfel ca numarul oraselor era relativ mic, acestea ingloband cam 4-5% din populatia totala a statelor Europei si Asia si chiar mai putin din statele Americii si Africii. Dupa prima jumatate a secolui 18, odata cu dezvoltarea activitatilor industriale, fenomenul urban cunoste o crestere considerabila, mai intai in Europa de vest, nord, apoi restul Europei, America de Nord, America Latina, Oceania si mai tarziu Japonia. Dezvoltarea oraselor se produce incepand cu secolul 19 si in restul lumii. Rata urbanizarii a crescut de la 29 de milioane in 1800 la peste 3 miliarde in prezent. Dintre acestia circa 1.5 miliarde se gasesc in Asia, 525 milioane in Europa, 432 America, pentru anii 2050 se prevede o dublare a numarului populatie urbane in Asia si America Latina si o crestere de cca 4 ori a numarului citadinilor din Africa. Numarul si marimea oraselor a crescut de asemenea surprinzator. De exemplu nr oraselor cu circa 100000 de locuitori erau in numar de 45 in 1800, in 1990 depasea 1000. Procesul de urbanizare rapida s-a generat la scara mondiala, acesta manifestandu-se atat prin cresterea numarului oraselor sau extinderea celor existente, cat si prin cresterea numarului populatiei in orasele mari, in special datorita migratiei sat-oras, calea principala de crestre a populatiei urbane in statele dezvoltate. Se apreciaza ca pana in 2025 cea mai mare parte a populatiei mondiale va fi urbana. Mai mult circa 27% va fi concentrata in orase mari de peste 1 milion de locuitori.

Ritmul de crestre al populatie s-a accentuat dupa 1990. Numai in ultima perioada populatia urbana a crescut cu 800 de milioane de peroane. In prezent ritmul de crestre este de 2.1%, insa este o valoare diferentiata, statele subdezvoltate inregistrand un ritm de crestre de 4% anual, in timp ce in statele dezvoltate este de 0.6% anual. Si in statele subdezvoltate exista diferentieri: unele sunt la stadiu embrionar, pe cand altele prezinta o pondere ridicata a populatiei urbane. Ritm de crestre de peste 6% in Africa de e si v( burundi, rwanda). Cauze: revolutia industraiala si stiintifica, expansiunea coloniilor(st subdezvoltate). Ritm cu valori de 2,5-5% sunt se intanesc in statele Lumii a 3-a. Acesta explozie urbana a fost relativ recenta: in Asia ea dateaza dupa primul razboi mondial. In America Centrala dateaza de la inceputul secolul al XX-lea, iar in Africa tropica este ceva mai tardiva, dupa cel de-al doilea razboi mondial. Cresterea anuala este de cca 2.6 in Asia, 3.4 Africa, 1.9% America Latina si Caraibe. Cresterea populatiei urbane in Lumea a 3-a poate fi corelata cu dezvoltarea economica, caracterizata prin dezvoltarea lenta a agriculturii, insuficienta pentru a hranii populatia din mediile rurale si dezvoltarea serviciilor si a sectorului secundar care atrag populatia rurala catre cele rurale. Elementul principal in crestrea urbana in constituie nu imigratia rurala, ci cresterea naturala. In statele dezvoltate valoarea ritmului de crestre este in medie de 2% pe an. Cresterea populatie a modificat si aspectul majoritar al oraselor si in special al periferiilor acestora. A presupus aparitia unor unitati urbane din ce in ce mai complexe, dar mai ales, formarea unor metropole prevazute cu echipamente de inalt nivel care exercita influente asupra unei vaste zone inconjuratoare. Dupa anii 1970 cresterea urbana s-a redus aproape in toate statele lumii, datorita crizelor economice, demografice, reducerea exodului rural, o noua viziune asupra mediului si naturii. Schimbarea de ritm mentionata este datorata si modificarilor structurilor spatiale a ariilor urbane, care se extind din ce in ce mai mult. Numarul locuitorilor se diminueaza in vechile nuclee urbane, acestia preferand noua periferie. Acest fenomen este intalnit in statele occidentale cele mai urbanizate si este strans legat de cresterea monitorizarii populatiei. In SUA unde orasul propiu-zis cu centre comerciale, de afaceri si servici, nu reprezinta decat nucleul unui vast ansamblu urbanizat inconjurat de un numar imens de suburbii locuite de clase bogate si mijlocii, dupa care apar nuclee rezidentiale izolate, situate apraope de autostrazi.

Marile axe de comunicare joaca un rol important in procesul de urbanizare, imense arii urbane fiind in curs de dezvoltare in jurul acestora.. Ex. Magaloposilul Bos-Was, tokyo osaka, rhin.ruhr, la spezia. Remarcam astfel ca statele lumii se gasesc in stadii diferite ale procesului de urbanizare: stadiu preliminar( africa, asia)-dezvoltarea unei economii non-agricole este la inceput. Stadiu final( Europa Occidentala, America de nord. 23. Populatia rurala Populatita rurala reprezinta ,in prezent,aproape 50% din populatia mondiala,cifrandu-se la aprox. 3,3 mld de persoane. Aceste populatii se diferentiaza foarte mult dpdv a caracteristicilor demografice, economice si sociale,se pot distinge 2 grupe: In statele mai putin dezvoltate, populatia rurala se cifra la 3 mldin 2010.Aceasta este majoritara in aproape toate statele ,mai putin in America Latina tropicala ,unde nivelul urbanizarii este destul de ridicat. In majoritatea acestor state ,pop.rurala reprezinta 2/3,3/4,4/5 din pop.rurala.Chiar daca acesta proportie tinde sa se diminueze ,efectivul pop.rurale va mai creste usor in statele subdezvolatate,deoarece orasele nu vor ajunge sa absoarba in intregime excendentul demografic. In Lumea a III-a ,cea mai mare parte a pop. rurale este ocupata in agricultura ,datorita productivitatii reduse ,multi dintre rurali nu isi pot asigura suzistenta. In mare majoritate, locuitorii rurali si Lumii a III-a ,au un nivel de viata foarte scazut uneori,inferior celor din orase-venitul pe loc. nedepasind in multe state din Africa si Asia tropical 150 U.S.D pe an. In tarile dezvoltate,efectivul populatiei rurale est ein prezent de aprox.350 de mil.de pers.,semnificativ mai redus decat in statele subdezvolate. Proportia pop.rurale in cadrul pop totale se diminueaza constant ,orasele absorband in totalitate cresterea demografica rurala. Intre anii 1950-1975,nr. ruralilor a scazut cu 1/8,iar in perioada 75-2000 cu respectiv 0,3%;aceasta diminuare a afectat statele Europei Occidentale si Japonia,Europa Centrala, de Est si de Sud. In 2010,pop rurala din statele dezvolate reprez. Cca 300 mil. de loc.deci 10%din pop.mondiala. Termenul de pop.rurala din statele dezvoltate are o semnificatie diferita fata de statele subdezvoltate,populatia rurala nefiind asociata cu populatia agricola,reprezentand in prezent 1/3 din pop.rurala.Popultia rurala este in mare parte non-agricola ,fiind alc. din: muncitori, comercianti se sercvicii care muncesc in sat ,artizani.Acesta evolutie s-a datorat,atat ridicarii nivelului tehnologic in agricultura,cat si cresterii nivelului de trai . 24. Elemenute de definire/identifucare a grupurilor entice.

Termenul etnic deriva din cuvantul ethons ,acesta semificand popor ,natiune,comunitate umana. Grupurile entice sunt def .ca subpopulatii ai caror membri au caracteristici commune, cum ar fi:originea nationala,limba,religia sau rasa. Se mai adauga obiceiurile si traditiile,deci o mostenire culturala comuna. Elementele de indetificare ale unui grup etnic ar putea fi: Nationalitatea elementul essential la care se face apel in studiul populatiilor straine sau a populatiilor ce compun statele multinationale; Limba-un element important ,deoarece prin acesta se asigura coeziunea de grup si transmiterea valorilor culturale; Religia-element cultural important,in statele subdezvoltate religia constituie elem.esential pe baza caruia se diferentiaza grupele entice; Valorile culturale diverse pot se asemenea sa defineasca indentitatea unui grup etnic prin modul de organizare sociala ,prin modul de a gandi,traditiile si obiceiurile,arta popular si literature; Rasa elem .de identitate ,care totusi trebuie utilizat cu precautie ,dat fiind variatiile individuale inregistrate chiar in cadrul aceluiasi grup etnic; De multe ori,un grup etnic este considerat ca avand acelais inteles cu conceptul de popor.Poporul trebuie sa aiba o valoare numerica mai ridicata decat grupul etnic.Term .de popor este utilizat in limbajul politic cu sensul de stat,natiune sau nationalitate. Grup etnic = grupare de indivizi cu aceleasi trasaturi cultural si cat posibil cu aceleasi caracteristici somatice. 25. Tipuri de ralatii spatiale intre natiune,stat si minoritati Tipurile de rel sp. au fost definite de Norman Pound si completate de Marek Koter.Acestea se deosebesc in 5 modele relationale: Statul nu include intregul areal geografic ocupat de natiune,iar partile acestea formeaza minoritati nationale semnificative in tarile vecine-modelul romanesc Statul include aproape intregul areal geografic ocupat de natiune,fara grupuri minoritare semnificative-modelul portughez Statul include cea mia mare parte a natiunii dominante,restul regasindu-se sub forma de minoritati natinalein tarile vecine-modelul polonez. Statul include intregul areal geografic ocupat de natiune si ,de asemenea,un nr.important de minoritati nationale-modelul francez. Statul multinational ce presupune un parteneriat intre doua sau mai multe gr .nationale cu un statun mai mult sau mai putin egal.

26 .Clasificarea religiilor din punct de vedere genetic Dpdv genetic,minoritatile se clasifica in 2 grupe importante-autohtoni si nou-veniti. Autohtonii se pot distinge doua subgrupe importante: Aborigenii- reprezinta formatiuni tribal sau grupuri arhaice cu origine necunoscuta,de exemplu negroizii wedas in Sri Lanka ,pop.ainu in Japoni,pgmeii in Congo,indieni in S.U.A,laponii in Scandinavia.Au fost primii ocupantii ai teritoriilor pe care se gasesc astazi. Alte grupuri entice sau nationalitati cu origine foarte veche,cum sunt bascii,bretoni,scotienii Nou-venitii- alte subcategorii: Invadatori si cuceritori-dupa eliberarea natiunii pe care au cucerit-o raman partial in cadrul acesteia tatatrii din Rusia,suedezii din Finlanda,francezii in Algeria Colonizatori categorie diversa de nou-veniti,origini foarte diferite.se gasesc sub forma nucleelor si enclavelor de dif origini. Ale au fost create de invadarori prin intermediul coloniilor de aceeas origine,din aceasta cat.fac parte alte doua categorii:-colonii adusi de cuceritori ,dar de origine diferita(hindusii in Trinidad) -colonii adusi de catre conducatorii natiunii,de proprietary de pamant sau de alti posesori(tatarii din Polonia,finii in Suedia). Persoane transmutate-pop silite sa-si schimbe teritoriul de rezidenta in colonii sau in alte tari subordinate.(polonezii in Germania,tatarii din Crimeea) Refugiati aceste pop.au parasit tara de origine ,ca urmare a razboaielor(grecii in Polonia,bosniacii in Slovenia) masacrelor(armenii in Georgia),foametei(etiopienii in Sudan) Muncitori straini-imingreaza in anumite tari in care si-au gasit un loc de munca temporar ,multi dintre ei raman acolo si creeaza grupuri minoritare(turcii in Germania,algerienii in Franta) 27. Clasificarea minoritatilor din punct de vedere al relatiilor etnico-teritoriale Se clasifica in urmatoarele categorii: Minoritati care au propriul teritoriu. 1.Minoritati ce reprez fragmente compacte din natiune vecine ,care au proriul lor stat,se disting doua subcat.: a) min ce reprez. fragmente din natiuni vecine ,care alta data au ocupat temporar sau dominat natiunea in care traiesc in prezent germanii in Polonia ,turcii in Bulgaria,ungurii in Slovenia) b) minoritati ce reprezinta fragmente din natiuni vecine ,natiuni ce au intretinut relatii mai mult sau mai putin corecte cu natiunea in care traiesc azi-italienii in Franta,romanii in Iugoslavia,slovacii in Polonia) 2. Minoritati ce reprezinta colectivitati compacte ce fac parte dintr-o natiune nesituata in vecinatate ,care au propriul sau stat-germanii in Romania ,slovacii in Iugoslavia,albanezii in Italia 3.Minoritati ce reprezinta parti compacte dintr-o natiune vecina care nu are un stat propriu catalonii si bascii in Franta

4.Minoritati constituite din mici nationalitati care nu au un stat propriu sau autonomie politica in cadrul vreunei federatii ,ce ocupa ter.compacte in cadrul unui stat-bretonii si corsicanii in Franta. 5.Minoritati formate din descendenti ai arborigenilor-indienii din SUA si arborigeii din Australia Minoritati dispersate Acestia nu poseda teritoriu propriu,compact,de rezidenta. 1.Minoritati descendente din natiuni ce traiesc din secole in diaspora,se deosebesc doua categorii: a) minoritati originare din natiuni ce traiesc in diaspora,dar care si-au reconstituit propriu stat national(armenii,evreii).multi dintre min .au nationlitate binationala si multi emigreaza in statele nou constriute-evreii din Europa de Est b) minoritati originare din natiuni ce traiesc de secole in diaspora ,dar care si-au reconstituit proriul stat national(tigani,aserieni),nu au multe sanse de supravietuire in lumea contemporana.,train la periferia societatiu. 2.Minoritati recent constituite,cu origini si caractere diferite,aparute ca o cosecinta a migratiilor international contemporane.nou venitii prezinta o tendinta de concentrare in marile centre urbane-sunt numiti minoitati integrate. 28. Clasificarea religiilor Clasificarea rel.dpdv geografic difera oarecum de cea practicatade teologi Georgrafii diferentiaza trei mari categorii de religii: Religii universale-fac partea crestinismul,islamismul si buddhismul..religii ce isi reclama aplicabilitatea la intreaga umanitate si care incearca transiterea credintei prin munca misionarilor si convertire.Afilierea la o religie universal este deschisa tuturor,idiferent de nationalitate ,etnie. Religii entice-sunt incluse hinduismul,iudaismul ,shintoismul,religii care se indentifica territorial cu anumite grupe etno-culturale.Afilierea la astfle de religie nu poate fi obtinuta prin simpla declarare sau prin credinta ,ci presupune adoptarea unui anumit stil de viata. Religii tribale animismul sau shamanismul constituie forme special ale religiilot entice ,distingandu-se prin nr redus al membrilor,prin apropierea de naturasi grupuri cultural care nu au fost absorbite de societatea moderna . 29.Religie, diversitate religioasa Religia constituie un element de referinta, aceasta ocupand inca un loc essential in viata a numeroase popoare. In toate religiile lumii,credintele si practicile religioase au scazut in intensitate ,caea mia mare parte a pop.fiind influntat intr-o anumita masura modul de viata al pop.,precum si anumite caractersitici demografice sau sociale.

In lumea dezvoltata credintele au scazut in intensitate ,cea mai mare parte a pop . fiind indiferenta la fenomenul religios,influenta trecuta a acestora se face remarcatain peisajul oraselor si satelor.prin intermediul traditiilor ,obiceiurilor. Studiul geografic al religiilor prezinta numeroase dificultati datorita lipsei de date statistice valabile-in recensaminte fie din prudent politica ,fie datorita unor interese .Evaluarile care se efectueaza in aceste situatii pot contine erori ,uneori intentionate ,alteori provenite din lipsa de unitate a definitiilor utilizate,deaorece afilierea la o anumita religie poate fi considerate in functie de criteria diferite ,precum:practica religioasa regulata,ocazionala,mentinerea unor obiceiuri,derivate din religie sau participarea la anumite ceremonii rel ,credinta. Din acesta cauza ,cifrele referitoare la apartenenta religioasa a pop.lumii sunt relative existand numeroase divergente ,in functie de sursa si autor. 30. Religiile universale (numr de adereni i distribuie spaial) Religiile universal tind s fie expansionist, atrgndu-i permanent noi adereni din zone sau regiuni geografice diverse, religiile entice, sunt, n general, regionale (aderenii nu sunt dispersai, ca n cazul iudaismului), nu prezint tendine expansioniste, iar atunci cnd acestea exist, sunt foarte lente i se produc n perioade lungi de timp; religiile tribale tind s se contracte, s se restrng spaial, pe msur ce aderenii acestora sunt ncorporai n societatea modern sau sunt onvertii la alte eligii. D.p.d.v al numrului aderenilor , religiile universal dein aprox. 58% din totalul populaiei mondiale. Religia cretin este dominant numrnd peste 1,9 miliarde de adereni, respective 33,76% din populaia mondial. n cadrul acesteia, se difereniaz net: a. Cretinismul 968 milioane adereni (16,9% din pop. mond.) s-a nscut n Palestina acum 20 de secole; b. Protestantismul 395 milioane adereni (6,9% din pop. mond.); c. Ortodoxismul 217 milioane adereni (3,8% din pop. mond.); d. Alte religii: anglicanismul, adventismul de ziua a aptea, baptismal 345 milioane adereni (4,6% din pop. mond.). Islamismul a 2-a n lume i nsumeaz 1,1 miliarde persoane (19,2% din pop. mond.). S-a nscut n Arabia Occidental n sec. 7 d.Hr. Se difereniaz 3 componente: sunniii (83%), iiii (16%) i kharijiii (1%). Buddhismul cca. 323 milioane adereni (5,6% din pop. mond.) s-a nscut n Nepal i Cmpia Gangelui n sec. 5 .Hr. Religiile entice cc. 20% din pop. mond. Aici se detaeaz: hinduismul cu 780 milioane adereni (13,6% din pop. mond.), religiile est-asiatice (sincretismul, confucianismul, taoismul) cu 232 milioane adereni (4,3% din pop. mond.), shintoismul cu cca. 2,8 mil adereni i iudaismul cu 14,1 mil adereni (0,3% din pop. mond.) a aprut n Palestina n sec. 13 . Hr.. Religiile tribale pondere redus cu cca. 95 mil. adereni (2,4% pop. mond.) 31. Religiile etnice (numr de adereni i distribuie spaial) n categoria religiilor etnice sunt incluse hinduismul, iudaismul, shintoismul, religiile care se identific territorial cu anumite grupe etno-culturale.

Religiile etnice cca. 20% din pop. mond. Aici se detaeaz: hinduismul cu 780 milioane adereni (13,6% din pop. mond.), religiile est-asiatice (sincretismul, confucianismul, taoismul) cu 232 milioane adereni (4,3% din pop. mond.), shintoismul cu cca. 2,8 mil adereni i iudaismul cu 14,1 mil adereni (0,3% din pop. mond.) a aprut n Palestina n sec. 13 . Hr.. 32. Ariile confesionale actuale Cretinismul a cunoscut o expansiune rapid, odat cu instalarea europenilor n noile teritorii din America, din sudul Africii, Australia, Noua Zeeland i Asia de Sud, cunoscnd cea mai larg difuzie, datorit europenizrii lumii n secolul trecut. Cretinismul 968 milioane adereni (16,9% din pop. mond.) s-a nscut n Palestina acum 20 de secole. Catolicismul este bine reprezentat n rile Americii Latine (402 mil. adepi), n Europa (270 mil. adepi), mai ales n Italia, Spania, Frana, Austria i Polonia. Ocup un loc important i n Germania, Elveia, Marea Britanie, S.U.A. i Canada. Protestantismul , dizivat n multe secte, cuprinde un numr mare de adepi n America de Nord (123 mil.), Africa (109 mil.), Europa (80 mil.), mai ales Anglia, Germania, Elveia i n rile scandinave, dar i n Asia i Oceania. Protestantismul 395 milioane adereni (6,9% din pop. mond.). Ortodoxismul este localizat n Grecia i n rile Europei de Est. Ortodoxismul 217 milioane adereni (3,8% din pop. mond.). Buddhismul s-a rspndit n Exteremul Orient, n China, Mongolia, Japonia i n rile sud-est asiatice. A avut mai mult de suferit n statele asiatice somuniste, Mongolia, Tibet, Coreea de Nord, China i Vietnam. Buddhismul cca. 323 milioane adereni (5,6% din pop. mond.) s-a nscut n Nepal i Cmpia Gangelui n sec. 5 .Hr. Islamismul s-a rspndit rapid n Asia Occidental i Central, n Asia de Sud cea de SdEst, mai ales n Malaysia i Indonezia, n Africa de Nord sau Asia de Sud i Sud-Vest. Islamismul a 2-a n lume i nsumeaz 1,1 miliarde persoane (19,2% din pop. mond.). S-a nscut n Arabia Occidental n sec. 7 d.Hr. Se difereniaz 3 componente: sunniii (83%), iiii (16%) i kharijiii (1%). Hinduismul prezint o mare varietate de practice i credine i rmne religia predominant n India i Bangladesh, dar se regsete i n Sri Lanka sau Asia de Sud-Est. Hindusimul nsumeaz n momentul de fa 780 milioane adereni (13,6% din pop. mond.). Iudaismul a aprut cu aprox. 3 000-4 000 ani n urm n Orientul Apropiat, identificndu-se cu un singur grup etnic. Astzi, iudaismul numr 14,1 mil adereni (0,3% din pop. mond.). Religiile tribale cunosc o mare varietate, fiind rspndite n special n Africa (69 mil.) i Asia (27,2 mil.) Religiile tribal, n zilele de astzi, au o pondere redus cu cca. 95 mil. adereni (2,4% pop. mond.) 33. Influena religiei asupra populaiei Fiecare mare religie a determinat o atitudine particular fa de lume i via i aceast orientare a afectat dezvoltarea societii. Toate religiile au avut efecte demografice, n msura n care au dictat reguli cu privire la mariaj, celibate, avort sau controlul naterilor.

Toate reigiile au i efecte economice, n msura n care au influenat regimul alimentar; prin aceasta, au contribuit la dezvoltarea anumitor activiti, ca, de exemplu, pescuitul i viticulture n rile catolice sau au stimulat schimburile. Au un efecte social mult mai important prin faptul c au Indus un anumit comportament, cu o anumitp atitudine fa de munc, fa de bani, fa de acumularea de bunuri sau de bogii. Toate religiile au contribuit la difuzia unei limbi, a unei scrieri, a unui calendar sau a unui sistem juridic.

Sub 34 158-214 1. Categorii socio-profesionale 2. Cetatenie= legatura juridico-politica permanenta intre stat si cetatean. Valorificarea avantajelor pe care le ofera cetatenia depinde de cunoasterea de catre posesorul acesteia a drepturilor si obligatiilor pe care le implica calitatea de a fi cetatean al unui stat. pentru dobandirea cetateniei se folosesc doua sisteme: jus sangvinis dreptul sangelui si jus soli dreptul locului

3. Dezindustrializare= scderea pondereii industriei n economia unei ri

4. Economie bazata pe cunoastere= dezvoltarea sectorului tertiar si a activitatilor nemateriale, progresul tehnologic, noile tehnologii ale informatiei si comunicarii

5. Grup etnic= termen ce se refera la diviziunea verticala a unei societati in care un grup, parte a unei populatii, poseda o cultura porprie, distincta. Membrii grupului au o origine comuna reala sau presupusa si de regula, o rasa, religie, sau apartenenta nationala diferita de cea a majoritatii. Existent grupului a fost determinate de procesul de migrare, valabil in timp si spatiu. De acest termen se leaga o serie de procese: asimilarea sau intergrarea care pot influenta existent grupului 6. Imbatranire demografica= procesul de imbatranire demografica este universal si fara precedent in istoria umanitatii- in 2040 n r .varstnicilor va

depasi numarul de copii de 0-5 ani, de la 506 mil-2008 la 1.3m d.2040 (14% din populatia mondiala)-Cresterea numarulu piopulatiei varstnice este exploziva in tarile dezvoltate- Tarile mai putin dezvoltate unde fertilitatea scazut in ultima decada vor fi deasemeneaa fectate 7. Indice de imbatranire demografica

8. Minoritati nationale= grupuri de populatie ce traiesc pe teritoriul unui statce nu face parte dpdv politic sau administrati dintr o federatie- diferfentiindu se fata de populatia acestuia prin originea nationala. De ex: macedonenii din Grecia 9. Minoritati compacte= 1. Minoritati ce repr fragmente compacte din natiunile vecine, natiuni care au propriul lor stat.(turci in Bulgaria, italieni in Franta) 2. Minoritati ce rep colectivitati compacte ce fac parte dintr o natiune nesituata in vecinatate, care are propriul sau stat.(germanii in RO) 3. Minoritati ce repr parti compacte dintr o natiune vecina care nu are stat propriu (catalonii si bascii in Franta). 4. Minoritati constituite din mici nationlitati care nu au un stat propriu sau autonomie politica in cadrul vreunei federatii, ce ocup teritorii compacte in cadrul unui stat (bretonii si corsicanii in Franta). 5. Minoritati formate din descendenti ai aborigenilor (indenii din SUA) 10. Minoritati dispersate= nu poseda un teritoriu propriu, compact, de rezidenta 11. Minoritati integrate sau recent constituite= minoritati aparute ca o consecinta a migratilor international contemporane. Prezinta o tendinta de concentrare in marile centre urbane, fiind frecvent asimilati de catre natiunea dominant, reusind sa isi pastreze cateva elemente culturale proprii: limba sau religia

12. Nationalitate= elemental essential la care se face apel in studiul populatiilor straine sau a populatiilor ce compun statele multinationale 13.Nationalism= prefrinta oarba si exclusive pentru ce este propriu numai natiunii din care face parte- Larousse 1874

14. Piramida varstelor= reflecta ape termen lung tendintele fertilitatii, mortalitatii, efectele de scurta durata ale razboaielor, mgratiilor, epidemiilor, baby-boom-urilor, politicilor demografice, schimbarile intervenite intr un secol de istorie demografica

15. Populatie adulta= grupa de varsta 14-59 ani 16. Populatie varstnica= grupa de varsta 60 ani 17. Populatia activa ocupata= toate persoanele 14 ani apte de munca care intr o perioada de referinta specificata, furnizeaza forta de munca disponibila utilizata/neutilizata pt producerea de bunuri si servicii in economia nationala 18. Populatia activa neocupata sau somerii include persoanele in cautarea unui loc de munca si persoanele in cautarea primului loc de munca 19. Populatia obisnuit activa se determina cu ocazia recensamintelor, perioada de referinta fiind anul caracteristic. Criteriul in functie de care se stabileste categoria in care se include o persoana este numarul saptamanilor: Daca nr saptamanilor in care persoana respectiva a avut statut de ocupat si neocupat in perioada de referinta este preponderant, atunci se include in populatia obisnuit activa Daca nr saptamanilor in care persoana respective a fost inactive nici ocupat, nici neocupat este preponderant, atunci se include in populatia obisnuit inactiva

20. Populatie curent activa se determina cu ocazia anchetelor asupra fortei de munca, perioada de referinta fiind de obicei o saptamana. Criteriul in functie de care se stabileste categoria in care se include o persoana este ora Daca persoana respectiva a lucrat cel putin o ora in saptamana luata ca perioada de referinta sau a fost in somaj, ea se include in populatia curent activa Daca persoana respectiva nu a lucrat nici cel putin o ora si nici nu era in somaj in perioada de referinta, ea se include in populatia curent inactiva

21. Rata de dependenta generala= raporteaza nr total al tinerilor 0-14 ani si varstnicilor >60 ani la numarul adultilor 14-59 ani 22.Rata de dependenta varstnici/ adulti 170 23.Rata de dependenta tineri/ adulti 170 24. Rata urbanizarii= analiza ponderii populatiei urbane in cadrul populatiei totale a fiecarei tari Ru/Pt 25. Raport de feminitate= raport dintre nr femeilor si cel al barbatilor

26. Rata de activitate masculina= Ram, respective feminina RAf este raportul procentual intre nr populatiei active masculine PAm, respectiv feminine PAf si populatia toatala masculine Pm, respectiv feminine Pf 27. Rata de activitate feminina =gradul de participare a populatiei feminine la activitatea economica. Este determinate de factori culturali, de statutul femeii in societate, traditie, religie. 28. Religia= constituie un element cultural important, de referinta, ocupa un loc esential in viata a numeroase popare. Religia in tarile dezvoltate nu mai constituie un element de identificare a unui grup etnic, datorita importantei reduse acordate credintelor sau practicilor religioase. In statele subdezvotate religis constituie elemental essential pe baza caruia se diferentiaza grupele etnice 29. Religii tribale= sau traditionale. Antimismul sau shamanismul constituie forme special ale religiilor etnice, distingandu-se prin nr redus al membrilor, prin apropierea de natura si identificandu-se cu grupuri culturale, care nu au fost inca absorbite de societatea moderna. Detin 2.4% din totalul pop mond 30. Religii universale= crestinismul, islamismul, buddhismul. Aceste religii isi remarca aplicabilitatea la intreaga umanitate si incearca transmiterea credintei prin munca misionarilor si convertire. Afilierea la o eligie universal este deschisa tuturor, indifferent de nationalitate, etnie sau apartenenta anterioara la alta religie. Religiile universal deti aprox 55% din totalul pop mond 31. Religii etnice= caracterizeaza 20% din totalul populatiei mondiale. In cadrul acestora se detaseaza hinduismul cu 780 mil aderenti, religiile est-asiatice (sincretismul, confucianismul, taoismul) cu 232 mil aderenti, shintoismul cu 2.8 mil pers, iudaismul 14.1 mil pers. Afilierea la o astfel de religie nu poate fi obtinuta prin simpla declarare sau prin credinta, ci presupune adoptarea unui anumit stil de viata, a unei identitati culturale specifice. Aceste religii, de regula, nu au prozeliti, membrii acestora formand comunitati distinctive si inchise, ce se identifica cu un anumit grup etnic sau cu anumita identitate politica

32. Sector primar= cuprinde activitati legate de agricultura, silvicultura, pescuit 33. Sector secundar= industrie+ constructii 34. Sector tertiar= comert, transport, servicii 35. Sector cuaternar= cultura, invatamant, sanatate

36. Somaj= fenomen economic negativ care afecteaza o parte a populatiei active, care apare in urma pierderii locului de munca de catre o parte a populatiei ocupate si a cresterii ofertei de munca prin atingerea de catre noile generatii a varstei legale de angajare 37. Somaj mascat= termen ce caracterizeaza situatia in care lipsa locurilor de munca nu figureaza in statistici. Muncitorii fie nu lucreaza la intreaga capacitate, fie lucreaza in regim de timp partial. Aceasta situatie caracterizeaza foarte multe state socialiste 38. Somaj structural= afecteaza anumite activitati industriale si este determinat de scaderea cererii pe piata a anumitor bunuri sau produse 39. Somaj general= afecteaza toate tipurile de actvitati si apare in perioadele de criza economica 40.Suveranitate nationala

41. Urbanizare= cresterea continua a numarului oraselor si implicit a populatiei urbane

42. Varsta mediana= indicator in analiza structurii populatiei pe grupe de varsta. Varsta care imparte populatia in doua grupe egale, una repr de pers tinere, cealalta de pers varstnice, constituind un indicator al imbatranirii sau ininteririi demografice

Sub 35 Pozitia oraselor. Pozitia de intersectie (de convergenta, divergenta si intersectie intramontana) a)Poziia de rscruce (intersecie) este caracteristica pt oraele continentale situate n uniti naturale relativ omogene, unde directionare cailor de comunicatie este favorizata de orientarea retelei de vai si de distantele relativ egale fata de limitele unitatilor si subunitatilor fizicogeograice sau ale bazinelor fluviale. Poziia de convergen este tipic pentru oraele situate n prile centrale ale unor arii depresionare sau ale unor bazine hidrografice, delimitate de unitati fizico-geografice mai inalte Paris dezvoltat in centrul Bazinului Parizian (Ile-de-France unde Sena isi strange cea mai mare parte a afluenilor si Oise catre NNE, Marna spre E, Loing spre SSE si Yonne spre SE; inseuarea Beauce dinspre SSV creaza un culoar natural spre bazinul mijlociu al Loirei si apoi spre bazinul Acvitaniei

Milano- n mijlocul C. Lombardiei la intersectia principalelor drumuri care coboara din pasurile alpine Saint Louis (n centrul bazinului fluviului Mississippi, la confluena cu Missouri) Bagdad (in centrul C. Mesopotamiei, cu access pre tinuturile inalte din nordul Irakului) Mannheim (in centrul Grabenului Renan, la confluent Neckarului cu Rinul) Bucureti (centrul C. Romne spre care converg Arge cu afluenii si) Touluse (in centrul bazinului Acvitaniei) Manaus (partea central a Amazoniei, Confluena afluenilor Madeira i Rio Negro) Praga centrul Boemiei; Situl istoric al Pragi declarat monument istoric al Unesco afluenii fluviului Elba deschid culoare de comunicaie Poziia de divergen fluviala este asemanatoare cu cea de convergenta, cu deosebirea ca punctul urbigen este situat in apropierea obarstiilor marilor culoare fluviale Moscova, metropola situate in C. Est-European, n apropierea izvoarelor Dvinei de Vest (drumul spre Riga i Marea Baltic), Dvinei de Nord (spre Arhangelsk i Marea Alb), Oki (cu Volga spre M.Ural i Siberia), Donului (drum spre M. Azov i Caucaz), Niprului (spre Ucraina central i M.Neagr) Poziia de intersecie intramontan se sistinge prin dimensiunile mai mici ale unitatilor montane in care se contureaza punctele urbigene si prin caracterul mai obligatoriu al utilizarii anumitor pasuri, vai si culoare fluviale de catre circulatia majora Braov se intretaie drumurile dinspre Cmpulung prin Bran Rucr, Ploieti, prin pasul Predeal, Buzu pe valea superioar a Buzului, Oneti prin pasul Oituz, depresiunile CiucGiurgeu pe valea superioar a Oltului, Dealurile Trnavelor prin defileul Raco, depresiunea Fgraului prin neuarea Vdeni Grenoble din Alpii Francezi, dezvoltat la convergenta drumurilor care coboara prin trei pasuri nalte dinspre Italia- Micul Saint Bernard pe valea Isre; Mont Cenis, pe valea rului Arc; Mont Genvre Innsbruck, capitala Tirolului, situat pe drumul VE pe valea Innului, la 574 m altitudine, la intersecia cu drumul N-S dinspre Bavaria spre pasul Brenner Sub 36 Pozitia oraselor. Pozitia de contact. Pozitia de contact este data de intalnirea adou sau mai multe uniti naturale diferite ca structura si conditii fizico-geografice; ocazioneaza conturarea unor puncte urbigene de legtur Orasele din pozitii de contact se insiruie in fii urbigene a) Contactul oraelor nord-italiene cu Alpii Italieni i Cmpia Padului: Torino-Monza-BergamoBrescia-Verona; beneficiaza de dezvoltarea traditional a pomiculturii si viticulturii in lungul contactului b) Contactul Subcarpailor, Podiul Getic i Cmpia Romn: Pitesti-Trgovite-Ploieti Buzu Rmnicu Srat-Odobeti; c) contactul muntilor hercinici ai Germaniei Centrale cu Cambia Germaniei de Nord: HannoverGoslar-Halle- Dresda

Contactul nu este obligatoriu sa aiba loc intre unitati diferite de relief, poate fi determinat si de trecerea de la o zona fito-pedo-climatica la alta - In zona centrala a Campiei Est-europene se contureaza o fasie urbigena la contactul dintre padure si silvostepa, cuprinzand orasele: Kiev, Oriol, Kaza, Ufa - O fasie urbigena de contact la limita nordica a pustiului Sahara: Biskra, Laghouat, Ain Sefra - In partea opusa a Saharei, la trecerea spre Sahel: Tombouctu sau Bourep, pe Niger Variante ale poziiei de contact: orase situate acolo unde incepe navigaia pe fluvii: Strasbourg (Rin), Bruxelles si Lille (Senne si Deule); Trasaturi ale pozitiei de intersectie, se dezvolta orasele importante - Viena (contactul dintre Alpii Austriei, Patrulaterul Boem i Bazinul Vienei); - Lyon (contactul dintre Masivul central Francez i culoarul Rhne cu Sane); - Budapesta (contactul cmpiei Alfld cu munii centrali a Ungariei); - Belgrad(contactul Dl. umadiei cu Cmpia Tisei, n apropierea confluenei Tisei, Savei, Moravei cu Dunrea). Sub 37 Pozitia oraselor- litorala (de debuseu litoral, fara debuseu, de intersectie a cailor maritime Se intalnesc dou medii diferite i complementare: mediul continental si mediul maritime, impunand trecerea de la un mod de transport la altul Poziia litoral cu debueu fluvial (estuare) este legata de varsarea in mare sau ocean a unui fluviu/rau navigabil important care permite instaurearea unor relatii cu regiunile active din interior. Ex: orasele port: Londra, Buenos Aires, Hamburg, Antwerpen, Le Hvre, Rouen. S-au amenajat avantporturi la ape mai adanci pentru ca unele vase maritime au o capacitate ce nu le mai permite intrarea pana la toate vechile porturi de estuary: avantoprtul Bremerhaven Porturile au o poziie lateral fa de delte datorita adancimii mici a apelor marine in dreptul acestora si a unei active acumulari fluvio-maritime; astfel se asigura penetratia in interiorul continentului n lungul axului fluvial Ex: Marsilia, Alexandria, Cdiz; prin lucrri de dragare sau excavare: New Orleans (in delta Mississippiului), Rotterdam (in delta Rinului si a Meusei), Sankt Petersburg (in delta raului Neva), Calcultta (pe Hooghly- pratul vestic al deltei Gangelui); Poziia litoral fr debueu fluvial: este aleasa cand distant fata de unele nuclee economice interne este mica sau cand prevaleaza un sit deosebit de favorabil cu golfuri adanci si compartimentate Ex: Genova (portul cel mai apropiat de marile centre economice ale Italiei nordice), Mumbai (oras cu un acces dificil spre interiorul Pen Deccan- India), Rio de Janeiro (oras separat de Pod Braziliei, este f bine adapostit si ramificat). Uneori astfel de pozitii au fost folosite doar pt prturile militare: Toulon

Poziia de intersecie a marilor ci maritime are valente comerciale si strategice (caracter istoric). Orasele se localizeaza la stramtori: Singapore, Copenhaga, Istanbul; in unele cazuri (Gibraltar) orasul este legat aproape numai de mare. Alteori, pozitia valorifica existent unor puncte des sprijin insulare (Honolului, in centrul Pacificului) sau promontorii care separa bazinele (Cape Town) Sub 38 Planul oraselor- elemente de influenta Exigentele functiei urbane si ale calitatii vietii oraselor sun conditionate de localizare, configuratia terenului, elemente morfometrice, ape, cai de comunicatie. Ele formeaza situl de care se leaga amplasarea constructiilor, a cailor de comunicatie, echiparea tehnico-edilitara a localitatilor. Elemente comune care stau la baza fizonomiei actuale: intravilanul, vatra, extravilanul Planul orasului este o reprezentare cartografica a structurii spatial a unui areal urban care include 3 elemente: sistemul strazilor, modul de utlizare a teritoriului si amplasamentele cladirilor. Planul orasului este constituit din spatii acoperite cu constructii, strazi/ drumuri si spatii verzi care determina forma asezarii, ce poate fi geometrica sau neregulata. Factorii implicati in formarea si evolutia planului orasului sunt: relieful, hidrografia, vegetatia forestiera. Factorii politici, culturali, social-economici (functia urbana) si caile de comunicatie au un rol deosebit in fizonomia si in dezvoltarea planului unui oras Factorii generatori ai planului orasului: Drumurile au rol generator de plan prin: - Continuitatea tentaculelor de acces din afara orasului printr-o axa central - Diferentierea axei central prin lungimea si largimea ei fata de celelalte cai de access au strazi principale Aceste situatii se intalnesc la: - Orasele-targuri prin adaosul la populatia de negustori si meseriasi o populatie rurala din spatiul inconjurator (Galati, Craiova, Ploiesti, Bacau) - Orasele care s-au format prin extinderea constructiilor de locuit, de-a lungul arterelor de penetratie in mod liniar sau tentacular, avand o structura a retelei de strazi cu caracter edilitar Relieful este elemental spontan sau dirijat. - Movilele culmilor deluroase pot fi un suport initial pt amplasarea vetrelor urbane. - Dispunerea in amfiteatru poate fi un amplasament de situare a vetrei urbane: Suceava orientata spre Cetatea de Scaun, Iasi pe terasele Copoului, Braila si Giurgiu forma de evantai spre Dunare - Semnificative sunt si planurile asezarilor amplasate pe vaile raurilor, in depresiuni, pe interfluvii si tarmuri Apele curgatoare au influentat formarea, dezvoltarea si realizarea fizonomiei oraselor, ca asezari lineare si dependente de rauri, canale de navigatie, de irigatii, fluvii sau de-a lungul unor brate adiacente acestora Vegetatia forestiera poate stopa inaintarea vetrelor urbane si limita extinderea acestora, determinand o distributie restrictionata a spatiului urban, in raport cu nucleul initial.

Sub 39 Planul oraselor-planul radiar concentric, caracteristici si exemple Planul radiar-concentric specific oraselor Renasterii, se bazeaza pe prezenta unui centru principal sau a mai multor puncte de atractie, dispuse divergent si concentric fata de nucleul central (aureole concentrice). Arterele ntretaie strzile circulare, de unde i numele de plan radiar-concentric. Ex: orasul Canberra proiectat la inceputul sec XX, trama stradala asigura buna accesibilitate spre zona central, dadea posibilitatea aparitiei unei centuri. Acest tip este specific ariillor de campie precum C. Panonica, la contactul campie-deal, in punctele de convergenta a drumurilor sau in locurile favorabile schimburilor. Nucleul central are si un continut social-politic. De ex: Bucuresti, Paris a)Spontane (Milano, Kln, Bordeaux, Moscova, Novgorod); b)Sistematice: Palma Nuova, Amsterdam (canale-grachten), Versailles, partea nou a portului Brila Sub 40 Planul oraselor-planul rectangular, caracteristici si exemple Planul rectangular sau n tabl de ah - Plan sistematic, simplu introdus n mod deliberat; - trasee diagonale pentru mbuntirea circulaiei (NewYork); Se bazeaz pe o reea n cadrul creia strzile se ntretaie n unghi drept (orasele noi din SUA, Islamabad- Pakistan, Chandigarh- India, Calarasi, Oltenita, Drobeta Turnu Severin, Alexandria, Botosani, Cluj- Napoca (a preluat reeaua de strzi a oraului antic Napoca); extinderea oraselor vechi Torino, Forenta, Koln, Buenos Aires, Beijing, Kyoto) Plan hippodamic (Hippodamos din Millet): Pireu, Rhodos, Alexandria; Centre istorice din Europa sudic i central-vestic Plan preluat de bastide Sub 41 Planul oraselor-planul liniar, caracteristici si exemple Planul liniar prezinta - avantaje in sensul economiei de spatiu si de cost - dezavantaul rezida in distantele aflate in crstere ce trebuie parcurse Orasele liniare - sunt frecvente in zona preoraseneasca a marilor metropole, de-a lungul unor sosele ce conver concentric spre metropola. - Tipic este orasul-strada cu activitate comerciala si administrativa concentrate de-a lungul unei strazi: orasele din Depr Petrosani, Gheorgheni, Oravita, Campia Turzii, Dumbraveni, Gherla, Sannicolau Mare, Petrosani, Targu-Jiu

modificarile datorate dezvoltarii economice si sociale pot adduce orasului o structura cu aspect radiar-tentacular: Campulung Muscel, Campulung Moldovenesc, Moldova Noua, Borsec, Sangeorz- Bai, Baile Herculane - dezvoltarea unor sectoare paralele cu funcionalitate specific (rezidenial, administrativ, industrial) - ansambluri dreptunghiulare de o parte i de alta a unei artere de intens circulaie: de-a lungul unui ru, a unei ci ferate, unei sosele Oraul liniar a fost proiectat de inginerul Arturo Soriay Mata n Madrid, Ernst Mayarthitect german Planul oraului Frankfurtam Main Planul oraului Magnitogorsk Sub 42 Planul oraselor-planul hexagonal, caracteristici si exemple -Sunt urmaele cetilor medievale, situate de regul n zone nalte; mai putin accesibile -acest stil apare n secolul al 15-lea n Italia -Fortreelor din perioada medieval li s-au adugat bastioane, triunghiulare, cu rol de aprare . Ex: - Citadelle du Palais (n Bretagne, Morbihan)a fost renovat n 1689 de Vauban, nconjurat de ziduri care se ntind pe 4 km. - Neuf-Brisach (Alsacia, n depart. Haut-Rhim - La citadelle de Besanon, estul Frantei Sub 43 Suprastructuri spatiale: conurbatia si interurbatia Conurbaiile au fost denumite de catre britanicul P. Geddes, au fost studiate pt prima oara in M Britanie. S-au format prin strngerea legturilor i apropierea intravilanelor unor orae dinamice situate la distante mici unul de celalalt, avand profil funcional identic sau foarte asemntor. Orasele din conurbatii sunt apropiate ca dimensiuni si varsta. Prag situat (arbritar) introdus de O.N.U. la 1,4 milioane de locuitori; In cadrul unei conurbatii, fiecare ora i pstreaz un anumit grad de autonomie dpdv official si real. Conurbatiile isi organizeaza structuri edilitar -urbanistice comune pt alimentarea cu apa; Au o dezvoltare haotic, fr un trecut monumental Ex: - Conurbatia bazinului Ruhr >4.9 mil loc formata din Duisburg, Essen, Dusseldorf, Dortmound, Bochum unde s-au instituit organisme administrative comune - Conurbatia Donbassului cu orasele Donetz, Makiivka, Horlivka - Conurbatia Sileziei superioare cuprinzand Katowice, Gliwce, Zabrze - Conurbatia Yorkshire specializata in industria grea si in textile cu Leeds, Bradford si Halifax - Conurbatia Kitakyushu formata din orasele industrial-portuare din nordul insulei Kyushu - Conurbaii tipice: marile bazine carbonifere ale lumii; Conurbatie derivate din tendinta de strangere a legaturilor dintre orasele unei perechi urbane industrial-portuare, orase situate intr-o pozitie cap de pod, pe malurile opuse ale unui fluviu sau stramtori - Saint Paul (est) Minneapolis (vest): porturi cu hinterlade ce se extind in directii opuse

Copenhaga- Malmo cu un caracter international prin podul peste stramtoarea Oresund

Interurbaiile denumite de geograful suedez Nils Bjrsj. - Sunt formate din asezari urbane - Sunt diferite i complementare ca profil funcional; - unele au specializare industrial, iar altele specializare teriar; - Elementele component sunt difereniate ca vrst i origine; Cazuri frecvente: interurbatie formata dintr-un ora vechi cu funcie comercial- administrativ i un ora mai nou, cu funcie industrial. De ex: - Interurbatia formata din Mannheim de pe dreapta Rinului, oras administrativ si Ludwigshafen de pe stanga fluviului, oras portuar- industrial (Germania) - Marsilia Aixen-Provence din sudul Franei - EdinburghLeith (Scoia); - Cea mai complexa interurbatie europeana: Ranstadt Holland (3,5 milioane de locuitori) (Hagaora administrativ, cultural si istoric; Amsterdam, ora complex- comercial, portuar, bancar, industrial, cu functii politice si Rotterdamora portuar-industrial) - Cea mai mare interurbatie din Japonia: Hanshin (16,8 milioane de locuitori): Kyotovechea capital cu fct cultural-turistice, Osaka- oras industrial si comercial, Kobe- oras portuar, industrial Sub 44 Suprastructuri spatiale: aglomeratia monocentrica si megalopolisurile Aglomeraiile monocentrice sunt superorganisme urbane aprute n jurul unui singur centru puternic care domina de la distant elem secundare ale aglomeratiei, le atrage si le reduce autonomia. Centrul este singurul ora cu un profil funcional complex (administrative, commercial, de transport, industrial, cultural etc), in timp ce elementele secundare sunt orasele specializate (industriale, rezidentiale, de transporturi); de ex: - aglomeraia Paris cu funcie administrativ-turistic (Versailles); industriala (Saint-Denis, Saint-Quen, Boulogne-Billancourt); portuar (Gennevilliers); transport aerian (Roissy, Orly); invmnt superior i cercetare (Fontenay-aux-Roses, Massy, Antony, Orsay); rezidenial (Meudon, Chtillon-sous-Bagneux); - aglomeraia Lillecu elemente secundare orasele industriei texitile Roubaix i Tourcoing Aglomeratiile monocentrice au aparut - in Europa Occidentala, de ex: Marea Britanie: Londra (cea mai tipica sic ea mai veche), Manchester, Birmingham, Glasgow; Germania: Berlin - In nord estul SUA: New York; - California: Los Angeles; Argentina: Buenos Aires, Japonia: Tokyo, Rusia: Moscova, China: Shanghai, Beijing, Coreea: Seul, India: Mumbai; Aglomeratii formate diferit: - Centrul aglomeratiei Lodz- Polonia. Inainte era un simplu sat, inconjurat de orase ca Zgierz. Dupa 1831 cand a avut loc revolutia industrial, satul a depasit orasele si le-a subordonat ca urmare a puternicii dezvoltari a industriei textile

Orasul Chandernagor- India. In sec XVIII orasul era o colonie franceza mai importanta decat Calcutta (colonie engleza), dar odata cu eliminarea francezilor din India Chandernagor a stagnat si Calcutta a devenit centrul unei giantice aglomeratii

Elemente secundare ale aglomeraiilor: 1. suburbiile mai apropiate de centru, formand o centur compact cu o densitate mare, o dinamica activa a populatiei i o aureol extern); de ex: - In aglomeratia Copenhaga, centrul (Copenhaga) are densitati umane de pana la 250 loc/ha, prima centura de suburbii <80 loc/ha, aureola exterioara <30 loc/ha 2. Aezri-satelit create in sec XX pt a descongestiona centrele si pt a crea spatiu locuibil pt populatie. Au o funcionalitate mai complex si se comporta ca niste suburbii obisnuite; de ex: - Marea Britanie (Londra, Glasgow), S.U.A., Frana, Rusia (Moscova, Sankt Petersburg) Megalopolisurile - repr forma cea mai nalt de hipertrofie urban. - Sunt caracteristice pt zonele de maxima urbanizare. - Termenul a fost introdus de Jean Gottman in 1961, The MIT Press. - Se situeaza deasupra celorlalte suprastructuri urbane deoarece cuprind i subordoneaz conurbaii, interurbaii, aglomeraii monocentrice, orae propriu-zise. - Se dezvolt pe anumite axe favorizate de cile de comunicaie (litorale, vai, linii de contact); 3 megalopolisuri recunoscute de toti geografii urbanisti megalopolisul nord-vest american (Boswash sau Bosrich); are peste 600 km, ntre Boston i Washington, cu o populaie de peste 42 milioane de locuitori (NewYork, Philadelphia, Baltimore); cuprinde aglomeraiile Hartford, New York, Philadephia i o multitudine de orae de peste 100.000 de locuitori. Spaiu de conjunctur favorabil: colonizarea faadei nordice, schimburile comerciale cu Europa, Victoria Nordului asupra Sudului n rzboiul de secesiune i prezena unei elite urbane megalopolisul japonez Toikado (Japonia) (65 milioane de locuitori) este cel mai populat megalopolis la ora actual. Dezvoltat pe direcia NE-SV; Organizarea sa este n funcie de axele feroviare clasice. Cuprinde aglomeratiile: Tokyo (Kanto) 34 mil loc, interurbaia Hanshin (17,7 milioane de locuitori, Nagoya (8 milioane de locuitori), conurbaii industriale Kitakyushu, Fukuoka; OsakaKyotoKobe (17,4 mil.locuitori) megalopolisul difuz in Europa Occidentala cu perimetru fluctuant Alte megalopolisuri - intre Marile Lacuri, Mtii Appalachi si Fluviul Sf Laurentiu: coridorul ChicagoPittsburgh (30 milioane de locuitori); grupeaza aglomeratiile: Chicago, Detroit-Windsor, Cleveland, Milwaukee, Pittsburgh Megalopolis n curs de formare in sudul Californiei: Los AngelesSan Diego cu tendinte de a cuprinde si localitati din NV Mexicului: Tijuana

Zone transmegalopolitane? Robert Lang Cascadia(Portland, Oregon, Seattle, Washington) Nord-Est expansiunea BosWash 1-35 (San Antonio, Dallas, Texas, Kansas City, Missouri) Peninsula (Tampa-Miami) n Europa sunt structuri emergente in partea Occidentala in Anglia central-nordica: Conurbaia Yorkshire, aglomeraiile Birmingham, Manchester, Liverpool cu o populatie de aprox 13 mil loc in Germania structura urban Rhin-Ruhr, 12 mil loc alcatuita din conurbatia Ruhr si cea de pe valea Wupperului cu aglomeratiile Koln, bonn, Rin-Main megastructura urbana formata din Randstad Holland, Amsterdam, Rotterdam, Haga, Bruxelles. Populatie peste 15 mil loc megastructura formata din metropolele regionale Lille, Charleroi si Liege + Lens, Douai, Vallenciennes Denumiri plastice: Europolis, BlueBanana 120 mil loc, Triunghiul 70 mil loc, Flexigonul 200-250 mil loc; Pentagonul 120 mil loc (Londra- Hamburg- Munchen-Milano- Paris- Londra) Structurile vest-europene au o tendin de fuzionare; ulterior va rezulta un megalopolis de rang superior cuprinzand arii intens urbanizate ale Germaniei, Tarilor de Jos, Marii Britanii, Frantei, Elvetiiei, Austriei si Italiei nordice In Asia - Gruparea urbana din delta Raului Perlelor (58 mil loc) din sudul Chinei care cuprinde metropola mondiala Hong-Kong (peste 7 mil loc); Guangzhou (Canton peste 14 mil loc); Foshan, Shenzhen 11 mil loc, Zhuhai 1.5 mil loc, Dongguang, Zhonshang, Jiangmen. In total peste 58 mil loc, in rivalitate cu dorsala japoneza - Gruparea urbana de pe cursul Inferior al Fluviului Chiangjiang alcatuita din: Shanghai, Nanjing, Wuxi, Suzhou, Changzhou - Triunghiul urban (> 25 mil loc): Beijing- Tianjin, Tangshan - Evolueaza spre crearea de structure megalopolitane estul Taiwanului, partea occidentala si sudica a Coreei de Sud, Singapore. In America de Sud sunt structuri de tip megalopolis mai rar ntlnite din cauza morfologiei cadrului natural; - So Paolo, Rio de Janeiro (Brazilia); - Ciudad de Mexico, Puebla (Mexic); - Santiago de Chile, Valparaiso (Chile); In Africa de Sud este o structura modesta: - Gauteng 8.5 mil, cu aglomeraiile Johannesburg, Pretoria i conurbaia VereenigingVanderbildpark Sub 45 Asezari rurale. Clasificarea satelor dupa tipologia morfologica

Tipologia asezarilor rurale. Ele pot fi clasificate dupa numeroase criteria: functional, dimensional, cel al gradului de stabilitate si cel morfologic. Tipologia morfologica/ fizionomica . Cel mai caracteristic criteriu de clasificare este cel al modului de dispunere a locuintelor in vatra asezarilor. Astfel, avem 4 mari tipuri: asezari rurale dispersate, asezarile dissociate, asezarile concentrate si asezarile rurale circulare 1. Asezarea rurala dispersata (risipita V. Mihailescu) este o arie larga de etalare a unui nr variabil de locuinte izolate, situate la distante >50 m una de alta, pana la distante de cativa km (uneori ramanad intre ele paduri). Fiecare locuinta repr nucleul unei proprii cellule agrare in cadrul careia modul de folosinta agricola a terenului este distribuit in mod aprox concentric (teren arabil: limitat, in apropierea locuintelor; faneata; pasunea). Prezenta AR dispersate - regiuni cu soluri putin fertile, determinata adesea de orientarea caracteristica a agriculturii specializate in zootehnie. Ex: Europa oceanica (V Frantei si al Marii Britanii, Pen Scandinava), arii montane (Mtii Alpi, Mtii Padurea Neagra, centrul Mtilor Apuseni, sudul Mtilor Himalaya). - regiunile in care se practica agricultura intensiva, bazata pe cultura orezului (ex: campiile litorale din Japonia) - regiunile de colonizare agricola relativ recenta sub forma fermelor distantate. Ex: centrul SUA (Pod. Preeriilor), partea central sudica a Canadei, Argentina, Australia. In aceste zone terenul agricol a fost parcelat in mod geometric, dimensiuni standard destul de mari cu cate 1 ferma Uneori, dispersia rurala are un caracter secundar, fiind rezultatu; unor reforme agrare care au divizat marile proprietati. De exemplu: - regiuni din Romania, dupa reforma agrara din 1921-1924 cand au fost parcelate marile mosii, iar familiile improprietaritilor si-au constituit noi gospodarii pe proprietatile obtinute, in afara vetrelor vechi (ex: nordul Campiei colinare a Jijiei). - In Suedia in sec XVIII, sub impusul autoritatilor statale, o serie de sate cu gospodarii grupate s-au disperasat pt a asigura o intretinere optima a culturilor, in centrul vechilor sate ramanand doar biserica si 1-3 gospodarii Locuintele izolate se pot transforma prin divizarea propietatii ca urmare a mostenitorilor in grupuri de locuinte care evolueaza spre catune propriu-zise (ex: crangurile din Mtii Apuseni) Alta varianta de dispersie rurala: locuire comuna in casa mare ce adaposteste >100 membrii ai familiei patriarhale. Ex: popoare din Oceania, Insulinda si America de S Problema principala a AR dispersate- lungimea excesiva a retelei de drumuri intre locuninte ce nu pot fi intretinute in mod corespunzator ce le ingreuneaza locuitorilor accesul spre servicile elementare. Din aceasta cauza iarna se face apel la mijloace de transport neobisnuite, de ex: transportul cu telecabine particulare spre scoala pt copiii din unele ferme isolate din Tiroldul de Sud (Nordul Italiei)

2. Asezarea rurala disociata (rasfirata- V. Mihailescu) este constituita din locuinte situate la distante <50 m, fara se se juxtapuna. Vatra asezarii rurale se contureaza mai prcis, iar cea mai mare parte din terenul agricol ramane in mosia asezarii. O mica parte din terenul agricol este cuprins si in vatra, cel folosit pt culturile ce necesita ingrijiri atente (parcele mici de vie, culture legumicole sau horticole). AR disociata are retea de ulite mai bine constituita si mai stabila. Reteaua manifesta adaptari variate la relieful si reteaua hidrografica locala, deoarece acest tip de asezari sunt situate in regiuni cu relief ce are grad avansat de fragmentare (ex: Pod Moldovei, nordul Depr Transilvaniei) Diferite variante de denumiri ale AR disociate, prezentate de scoala antropogeografica germane - Satul nebulos/ haufendorf, caracterizat prin retea complicata de ulite, cu tendinta vaga de orientare radiara, uneori asezarea avand o densitate mai mare de locuinte in apropierea intersectiilor. Acest tip de sat este cel mai rasandit in RO: in Pod Moldovei, Subcarpati; in vestul Ucrainei; Germania - Satul linear/ reihendorf, dezvoltat unidirectional in lungul unei vai din zone montane si colinare sau in lungul grindurilor fluvial din delte (ex: Asia Musonica). In RO: vaile fluviale din Carpati, Pod piemontan Getic 3. Asezarea rurala concentrata ( adunata V. Mihailescu) caracterizata prin locuinte juxtpuse, avand spre ulita un front continuu, fara spatii libere, cu aspect cvaziurban. Terenul agricol este aproape exclusive in mosia asezarii, in vatra ramanand fragmente mici (straturi de legume sau flori, pomi fructiferi) AR concentrata este expresia tendintei de valorificare optma a terenului agricol disponibil si a mentinerii in folosinta agricola a portiunilor productive din mosie, de ex: asezarile f compacte din oazele Africii de N AR concentrata este o consecinta a folosirii traditionale a mosiei satului, intr-un sistem comunitar care impunea rotatia anuala a modului de utilizare a celor 2 sau 3 sole. De regula astfel de sate sunt sate de colonizare medieval, ex: satele colonistilor germani din estul Germaniei, vestul Poloniei sau sudul Depr Transilvaniei (fostele sate sasesti). Caracterul concentrate al satelor germane a fost imprumutat de populatia locala, ex: satele romanesti din Depr Sibiului Concentrarealocuintelor in vatra poate fi si rezultatul necesitatilor de aparare, de ex: satele din situri defensive ale Europei mediteraneene sau din Mtii Atlas (satul tip ksar din Maroc) Variante de sat concentrat: - satul concentrat cu un spatiu neconstruit central, folosit ca pasune (green in Marea Britanie) si ca loc de piata, de dans, pentru biserica si cimitir. Ex: in estul Germaniei sau in nord-estul Transilvaniei (tinutul Bistritei) spatiul central numit Anger are forma lanceolata, satele fiind numite Angerdorf.

Satul-strada/ strassendorf (in germana) axat pe o artera preerentiala de circulatie, de ex in vestul Poloniei, Ungaria. satul concentrat cu o retea rectangulara de ulite. Ex: in Asia Musonica (India, China) satul labirintic cu o retea complicata de ulite fara iesire. Ex: in tarile arabe sau de influenta musulmana

4. asezarea rurala circulara catacterizata prin dispunerea locuintelor si a anexelor gospodaresti pe un cerc interrupt din loc in loc pt a permite accesul oamenilor si a animalelor domestice. Cercul inconjoara in vast spatiu circular central destinat animalelor domestic. Ex de sat circular - kraalul prezent la popoarele de pastori africani din savana, la hottentoti. - In insulele Trobriand din apropierea Noii Guinee, unde in jurul spatiului liber circular din centru se organizeaza doua cercuri concentrice de constructii: unul interior format din hambare destinate depozitarii hranei si unul exterior format din locuinte - La amerindienii bororo din bazinul fluviului Paraguay, unde in jurul spatiului liber circular central se contureaza unul sau mai multe cercuri de locuinte apropiate una de alta - In Louisiana actual au fost descoperite urme de sate datand din mil 1 i.Hr in care locuintele erau dispuse in sase siruri octogonale concentrice