Neurostiinte curs 2 9.10.2012 Axonul prelungire a neuronului care isi are originea la suprafata acestuia.

. Lungimea neuronilor este variabila de la cativa mm la m. Axonul are cativa microni. este delimitat la exterior de o membrana numita axolema iar la interior de axoplasma la exterior este invelit de mai multe teci: dinspre profunzime, o teaca liproproteica, numindu-se teaca de mielina. Il acopera si izoleaza pe toata lungimea. Rolurile tecii sunt: a. izolator electric fata de structurile vecine b. accelerare a conducerii impulsului nervos este intrerupta de nodurile Ranvier reprezentand spatiul dintre 2 celule Schwann. La nivelul SNP teaca de mielina este invelita de teaca Schwann (2) si al randul ei este acoperita de teaca lui Henle (3) teaca ce separa axonul de exterior ** La nivelul SNC, teaca de mielina nu mai este acoperita de 2 si 3 ci este acoperita de celulele oligodendrogliale exista si neuroni care nu prezinta teaca de mielina, formeaza fibre nervoase amielinice (fara teaca). Acestea sunt caracteristice SNV Simpatic la capatul axonului, acesta se ramifica, ramificatiile terminandu-se cu butonii terminale care contin niste vezicule pline cu o substanta chimica numita mediator chimic, rolul acestora este de a transmite impulsul nervos de la un neuron la altul pana la organul efector. legaturile dintre neuroni se realizeaza prin sinapse. Acestea se realizeaza intre butonii terminali ai unor neuroni si dendritele celorlalti. ! Neuronii nu se ating intre ei fiind separati de un spatiu ingust la nivelul sinapsei legatura realizandu-se intre neuroni numai prin mediatorul chimic circulatia impulsului se face intr-un singur sens prin dendrite corp axon butonii terminali atunci cand impulsul ajunge la butoni, veziculele se sparg, elibereaza mediatorul si acesta actioneaza asupra membranei neuronului cu care face sinapsa care se depolarizeaza. Celulele gliale toate aceste celule alcatuiesc neuroglia aceste celule alcatuiesc impreuna o retea foarte bogata in jurul neuronilor avand 3 roluri importante: 1. nutritie 2. protectie 3. suport exista si celule care fac parte din neuroglie care au rol in repararea tesutului nervos (cicatrizarea tesutului nervos distrus). exista celule care au rol fagocitar pentru neuronii imbatraniti sau pentru cei afectati in bolile neurologice; exista mai multe tipuri de celule gliale: a. oligodendrocite sunt responsabile de procesul de mielinizare ai axonilor SNC asigurand protectia si izolarea neuronului precum si transmiterea saltatorie b. celulele lui Schwann celule care alcatuiesc teaca omonima care la randul ei produce teaca de mielina c. astrocitele specifice SN, au o forma specific, vin in contact cirect cu capilarele din SN si sunt

celulele responsabile de schimburile de gaze dintre neuroni si capilare d. microgliile celule specifice ale SNC rolul este antiinfectios (celule macroface) ele fagociteaza nonself. Ele actioneaza numai la SN. Emisferele cerebrale Configuratie externa: Encefalul: alcatiut din 2 emisfere separate incomplet prin fisura interemisferica longitudinala la baza fiind unite prin corpul calos. Este situat in neurocraniu emisferele cerebrale prezinta 3 fete, 3 poli, 3 margini Fetele: fata supero-laterala convexa fata mediala plana fata inferioara (bazala) concava Polii: frontal temporal occipital Margini: supero-medial infero-medial infero-lateral Fata supero-laterala: - intalnim cateva santuri: santul lateral a lui Sylvius sant adanc care incepe pe fata bazala, ajunge pe fata laterala si se imparte in 3 ramuri: - orizontala scurta (anterior) - ascendenta - orizontal lunga (posterior) santul central al lui Rolando incepe pe fata mediala, ajunge pe cea laterala si are o directie verticala santul occipital transvers incepe pe marginea superioara a emisferei, este scurt, se continua pe fata mediala in santul parieto- occipital; incizura preoccipitala incepe pe marginea infero- laterala si este scurta; Aceste santuri adanci separa la nivelul fiecrei emisfere mai multi lobi: lobul frontal, inaintea santului central; lobul parietal: deasupra santului lateral, inapoia santului central si inaintea santului occipital transvers; lobul temporal: sub santul lateral; lobul occipital : inapoia santului occipital transvers si a incizurii preoccipitale In interiorul lobilor se pot observa mai multe santuri superficiale, care delimiteaza intre ele niste suprafete numite giri Fata mediala partea superioara corpul calos (alcatuit din substanta alba), deasupra lui se afla santul corpului calos; deasupra santului, se afla girul Cinguli iar sub corpul calos se afla formixul (fata mediala a talamusului)

Fata bazala prezinta 2 santuri adanci scizura interemisferica situata in partea anterioara a fetei; santul transversal al lui Bichat. In centrul fetei bazale, in concavitatea santului, dinainte spre inapoi, intalnim chiasma optica; posterior: tuber cinerum de care atarna glanda hipofiza; inapoia lor se observa corpii mamilari. De o parte si de alta se observa fetele bazale ale emisferelor la nivelul carora se identifica scizura lui Sylvius. Se observa si lobul orbitar. La nivelul lui intalnim un sant olfactiv cu directie anteroposterioara, in care se gaseste bulbul olfactiv, care se continua cu tractul olfactiv. Acesta se ingroasa posterior formand trigonul olfactiv. Posterior de trigon, se gaseste substanta perforata anterioara.