Curs 6 Obligatii Cesiunea, incheierea contractului si actul unilateral

-nu trebuie sa confundam problema riscului contractual cu o problema mai generala (imposibilitatea fortuita de executare) -problema riscului contractual -e posibil ca o obligatie sa nu poata fi executata din motive neimputabile debitorului art.1634=> o generalizare regulilor din materia raspunderii contractuale -riscul obligatiei care nu poate fi executata in mod fortuit este suportata de debitorul obligatiei imposibil de executat

Cesiunea contractului
-in VCC nu era reglementata decat cesiunea de creanta, nu era reglementata nici cea de datorie, nici cea de contract -vechea reglementare a fost criticata intrucat nu oferea aceste 2 instrumente juridice foarte importante: preluarea datoriei si cesiunea de contract -cesiunea de contract=reunirea celor 2 instrumente juridice intr-un singur document: cesiunea de datorie si preluarea contract? -presup caaceasta figura juridica are trasaturi particulare -de principiu, cesiunea e reglemeentata in art. 1315 alin. 1: o parte poate sa substituie un tert in raporturile nascute dintr-un contract numai daca prestatiile nu au fost integral executate si daca cealalta parte consimte 1. Cesiunea de contract e o operatiune juridica tripartita- e tot un contract, dar in care sunt 3 parti( mai intai partile din contractul initial, iar mai departe tertul care intervine sa preia drepturile si obligatiile uneia dintre parti=> din acel moment nu mai e tert, ci parte in contract) 2. Aceasta operatiune juridica tripartita poate fi incheiata numai daca in contractul initial prestatiile nu au fost integral executate(daca au fost executate, contractul a incetat) 3. Art. 1317 alin. 1 etapele incheierii cesiunii contractului: este posibil ca aceasta operatiune juridica sa se incheie printr-un acord simultan intre cele 3 parti -este posibil insa in alte situatii ca de la bun inceput partile contractului initial sa isi recunoasca reciproc sau numai una dintre ele sa recunoasca dreptul de a substitui un tert in raportuirle nascute din contract -in acest caz, daca o asemenea intelegere prealabila exista, la un moment ulterior incheierii contractului oricare parte sau numai parte careia i s-a prevazut un asemenea drept poate incheia acordul cu un tert pentru ca acesta sa preia drepturile si obligatiile sale

-intr-o asemenea situatie, nu mai avem nevoie de inca un acord al contractantului cedat, el si-a dat acordul in prealabil, e necesar numai incunostiintarea contractantului cedat in legatura cu aceasta cesiune si fie i se notifica celeilalte parti cesiunea de contract, fie acesta din urma, luand cunostiinta de ea, o accepta -in acest caz, acceptarea nu are valoarea consimtamantului la cesiunea, intrucat a fost anterior acceptata, are doar valoarea confirmarii luarii la cunostiinta -pe langa ipoteza in care deja au fost executate prestatiile si nu mai e posibila cesiunea, s-ar putea ca uneori legiutorul in cazuri speciale sa interzica cesiunea art. 1315(2): sunt exceptate de la cesiune cazurile anume prevazute de lege -principiul simetriei impune ca de vreme ce contractul initial a fost incheiat intr-o anumita forma si cesiunea de contract sa se incheie in aceeasi forma: art. 1316 -in legatura cu momentul incheierii contractului de cesiune , distingem in raport de precizarea facuta anterior intre ipoteza in care toate cele 3 parti isi dau acordul in acelasi timp, caz in care acela e momentul incheierii contractului, cu exceptia cazului in care ar fi vorba de drepturi reale imobiliare si ar intra in vigoare efectul translativ al inscrierii in Cartea Funciara -aceasta ultima precizare e impusa de art. 1317(3) -momentul incheierii cesiunii cntractului paote sa fie momentul in care, dupa incuviintarea prealabila a cesiunii, se incheie acordul intre o parte a contratcul si un tert care preia drepturile si obligatiile, dar nu acesta va fi momentul incheierii cesiunii, ci momentul notificarii cesiunii celeilalte parti contractante sau momentul in care aceasta o va accepta: art. 1317(1) -o ipoteza speciala este prevazuta pentru ipoteza titlurilor de valoare care contin clauza la ordine: cambii, bilete la ordin,cecuri -se poate mentiona in cuprinsul inscrisului o clauza denumita la ordin=in momentul in care cel care are inscrisul semneaza pentru transmitere( gireaza inscrisul), giratarul se substituie in toate drepturile si obligatiile gerantului( girul e o semnatura care se pune pe inscris) -cel care transmite se numeste girant si prin semnatura pune efect clauzei la ordin -e vorba de o cesiune de contract in forma foarte simplificata Efectele cesiunii contractului -mai intai, la prima vedere, ar trebui sa spunem ca din momentul realizarii cesiunii contractului, tertul devine parte in contract si va fi tinut de toate drepturile si obligatiile pe care le-a avut partea care i-a transmis contractul -pe cale de consecinta, partea care a transmis ar trebui sa fie liberata de drepturile si obligatiile din contract, dar art. 1318 face anumite precizari: este posibil ca partea care a ramas in contract( contractantul cedat) sa nu consimta la liberarea cedentului=> ce se intampla? In mod normal, contractantul cedat ar trebui sa-l urmareasca pe tertul cesionar => este prima indatorire a contractantului cedat

-daca tertul cesionar nu isi executa obligatiile, contractantul cedat trebuie sa notifice aceasta imprejurare catre cedent in termen de 15 zile de la data neexecutarii -daca acest termen nu e respectat, cedentul este definitiv liberat -cand notificarea e facuta in termenul mentionat, contractantul cedat se poate intoarce cu actiune in regres impotriva cedentului -in aceasta situatie, contractantul cedat are 2 debitori pe care trebuie sa ii urmareasca insa intr-o anumit ordine: primul debitor e cesionarul, daca acesta nu executa, devine eficienta actiunea impotriva cedentului -astfel, cedentul ramane legat de contract, dar in mod subsidiar -contractantul cedat are o garantie suplimentara ca drepturile sale vor fi realizate -daca pe langa o asemenea modalitate de garantie, cedentul se mai obliga si in calitate de fidejusor, atunci vor opera regulile de la contractul de fidejusiune -este posibil ca in momentul gestiunii, contractantul cedat sa spuna ca e de acord cu cesiunea, dar numai daca cedentul isi asuma o obligatie de fidejusiune -care e diferenta intre cele 2 garantii? => in primul caz din art. 1318(2) e vorba de o urmarire subsidiara a cedentului=>contractantul cedat nu se poate adresa direct impotriva cedentului -in cazul fidejusiunii, creditorul poate sa inceapa urmarirea direct impotriva fidejusorului -fidejusorul poate sa invoce totusi 2 beneficii: de diviziune si discutiune -tocamai pentru ca e vorba de o substituire totala, contractantul cedat poate sa invoce impotriva cesionarului toate exceptiile ce rezulta din contract -de la aceasta regula de la art. 1319(1) exista cateva exceptii prevazute in fraza urmatoare din acest articol: contractantul cedat nu poate invoca fata de cesionar viciile de consimtamant din contractul initial si care ar putea fi invocate numai de catre cedent -de asemenea, nu ar putea sa invoce aparari si exceptii care erau specifice raportului cu cedentul -numai ca fraza a 2-a din art. 1319 are caracter supletiv, ceea ce inseamna ca contractantul cedat ar putea sa isi rezerve dreptul de a invoca inclusiv aceste aparari si exceptii pe care le putea invoca fata de cedent -daca cedentul nu s-a angajat ca fidejusor, el are totusi o obligatie de garantie, dar numai in ce priveste validitatea contractului initial -in toate cazurile, cedentul garanteza ca erau indeplinite conditiile de validitate a contractului initial =>daca se desfiinteeaza contractul initial dintr-un motiv oarecare, daca are cumva dreptul la despagubiri pentru pagubele suferite, cel care a intrat in contract-cesionarul- ar putea fi despagubit Incetarea contractului

-distinctie intre incetarea contractului si desfiintarea contractului -incetarea presupune ca fie au fost indeplinite obligatiile asumate de parti(calea normala de incetare a contractului), fie dintr-o alta cauza, fara a se desfiinta contractul, inceteaza obligatiile partilor=> incetarea presupune incetarea fortei obligatorii a contractului -desfiintarea contr are in vedere acele ipoteze in care fie pentru cauze contemporane incheierii contractului, fie pentru cauze ulterioare, contractul este desfiintat cu efect retroactiv -o situatie speciala exista in cazul rezilierii si al nulitatii -in cazul nulitatii e vorba de desfiintare numai cu efect retroactiv numai -intrucat in cazul rezilierii se pastreaza toate efectele deja produse, nu e vorba de desfiintare, ci incetare -art1321: cea mai simpla cale de incetare : executarea partilor, mutuus consensus, denuntarea unilaterala, modul in care opereaza conditia ca modalitate -daca e vorba de un contract cu executare dintr-odata, indeplinirea conditiei rezolutorii are ca efect desfiintarea cu efect retroactiv, nu mai e vorba de incetare -doar daca ar fi cu executare succesiva s-ar putea pune problema unei incetari -la fel si in cazul imposibilitatii fortuite de executare, cand este absoluta si definitiva=>in cazul contractelor cu executare uno ictu vorbim de desfiintare - daca e cu executare succesiva, e mai multe vorba de o incetare a contractului in sensul ca nu va mai produce efecte pentru viitor -mai pot fi prevazute in lege si alte cauze de incatare a contractelor -efectele incetarii : incetarea fortei oblig a contr, liberarea partilor de catre oblig datorate -daca insa pana in momentul incetarii contractului au fost savarsite de catre parti, in executarea contractului, fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, ele vor fi tinute sa repare pentru ca e vorba de fapte anterioare incetarii contractului, forta obligatorie se mentine pana in momentul incetarii contractului Actul juridic unilateral ca izvor de obligatii -actul juridic unilateral este prin excelenta un act de drept public -in materia dreptului public regula este actul juridic unilateral, dar si acolo exista acte bilaterale(contractele administrative) -in materia dreptului privat, regula este actul juridic de formatie bilaterala, multilaterala, numai exceptional avem acte unilaterale -daca suntem in materia dreptului privat, chiar atunci cand intalnim acte unilatrale, de cele mai multe ori, ele sunt forme de realizare a unor drepturi potestative

-dreptul potestativ presupune realizarea lui prin manifestarea unilaterala a celui care a calitatea de potentium -cele mai multe acte unilaterale le gasim astfel in materia actelor nepatrimoniale -cand suntem in materia drepturilor patrimoniale, putem sa regasim de asemenea acte unilaterale care reprezinta expresia unor drepturi potestative -la stipulatia pentru altul, acceptarea stipulatiei este un act juridic unilateral, care este insa manifestarea dreptului potestativ al dreptului de a accepta sau nu stipulatia -acceptarea succesiunii este un act juridic unilateral care presupune insa realizarea unui act juridic potestaiv, acela de a refuza sau accepta succesiunea -ne intereseaza actul juridic unilateral ca izvor de obligatii -e posibil ca printr-o singura vointa sa se nasca un raport juridic in care avem un debitor si un creditor? E posibil ca prin simpla vointa sa nasti un drept in favoarea unei alte persoane sau sa o obligatie unei alte persoane sub aspect patrimonial? -s-a acceptat cu multa precautie ideea ca un act juridic unilateral poate fi un izvor de obligatii -art.1324,1325,1326 care par sa constituie o mini teorie a actului juridic unilateral care e valabila si pentru zona patrimoniala si pentru cea nepatrimoniala -chiar daca textele sunt cuprinse la obligatii, aceste 3 texte au vocatie generala pentru tot dreptul privat -actul juridic unilateral= actul juridic care presupune numai manifestarea de vointa a autorului sau -regulile aplicabile contractelor sunt dreptul comun in materia tuturor actelor juridice -avem 2 tipuri de acte juridice unilaterale: cele care creaza drepturi si obligatii numai pentru cel care emite actul( nu e obligatie de comunicare), daca este insa vorba de constituirea, stingerea sau modificarea unui drept al unei alte persoane, atunci destinatarul trebuie sa fie informat -efectele juridice ale actului unilateral se produc din momentul comunicarii cu exceptia cazului in care destinatarul a luat cunostiinta prin alte mijloace -aceasta comunicare produce efecte chiar daca destinatarul nu a luat constiinta de ea -avem un exemplu de de act juridic unilateral ca izvor de obligatii : promisiunea unilaterala se recunoaste cu valoare generala faptul ca actul unilateral poate produce efecte juridice si fata de terti=> e gresit denumit pentru ca se refera la actul unilateral, nu la promisiune art 1327 -se recunoaste actul juridic unilateral ca izvor de obligatii cu valoare generala -ultimul alineat are in vedere actul unilateral in materia drepturilor patrimoniale -in masura in care prin actul unilateral se naste un drept in favoarea unui tert, acesta nu e obligat sa accepte dreptul

-este un beneficiu pentru el, nimeni nu poate fi obligat sa accepte un drept -vom avea un alt act unilateral emis de destinatarul actului initial si practic am putea spune ca din actul initial iau nastere 2 drepturi: dreptul propriu-zis care se naste in favoarea destinatarului si pe de alta parte dreptul potestativ al destinatarului de accepta sau refuza dreptul respect( asemanator cu stipualtia pentru altul, diferenta este ca se naste din act unilateral, nu din contract, altfel pozitia sa este aproape identidica cu cea a tertului beneficiar) -daca tertul destinatar nu accepta sau refuza dreptul primit intr-o perioada de timp rezonabila sau intr-o perioada de timp expres prevazuta in actul unilateral initial, efectele acestuia inceteaza -o interpretare sistematica duce la intrebarea daca dreptul se naste imediat in patrimoniul tertului ca efect al actului juridic unilateral? -ar trebui ca raspunsul sa fie da, ca la stipulatie -promisiunea publica de recompensa: exemplu de act unilateral ca izvor de obligatii -se naste dreptul direct din acest act juridic unilateral?=> pe de-o parte avem manifestarea promitentului si pe de alta parte avem executarea prestatiei=> desi e vorba de un act unilateral, in realitate e vorba de un izvor complex -fiind vorba de un act unilateral el poate fi revocat, insa exista o limita a posibilitatii revocarii: executarea prestatiei -chiar daca nu a facut prestatia exacta, el a facut anumite pregatiri=> acum desi revocarea e posibila, acest prejudiciu trebuie sa fie reparat cu cheltuielile de pregatire facute -tertul nu are drept la despagubiri daca promitentul arata ca nu se putea ajunge la rezultat cu mijloacele acelea Faptul juridic licit ca izvor de obligatii -faptul juridic este o actiune umana sau un eveniment exterior, dar indiferent cum se manifesta obiectiv acel fapt, important este ca efectele se produc pentru ca legea le prevede -in cazul actului juridic, simpla vointa e suficienta pentru a produce efecte, nu e nevoie de obiectivizarea sa prin actiuni ale omului -e posibil ca si in cazul faptului juridic sa avem o anumita vointa, dar efectele sale nu se produc numai ca urmare a unei vointe, ci a faptului ca legiutorul leaga de acea fapta producerea unor anumite efecte -faptele juridice licite vs faptele jur ilicite -in ceea ce priveste modul in care se raporteaza un fapt sau altul la o norma juridica, in cazul celui ilicit o norma e incalcata, cand e vorba de o fapta licita, ea este compatibila cu cadrul de drept, ea nu incalca nicio norma juridica -a doua diferenta este ca fapta juridica ilicita e intotdeauna o actiune/inactiune omeneasca

-faptul juridic licit cunoaste 3 reglementari: gestiunea de afaceri, plata nedatorata si imbogatirea fara justa cauza -asta e diferenta intre vechiul si noul cod civil : nu aveam reglementata imbogatirea fara justa cauza Gestiunea de afaceri : -art.1330 : acte juridice sau fapte materiale savarsite de catre gerant in favoarea geratului, fara cunostnta acestuia, sau in masura in care acesta cunoaste sa nu fi putut sa desemneze un mandatar sau sa se ingrijeasca in alt fel de afacerile sale. CONDITII: 1. Conditii cu privire la obiectul gestiunii : fapte materiale si acte juridice pe care le incheie gerantul pentru a administra afcerile geratului. Actele juridice trebuie sa fie de conservare si administrare. -acte de administrare trebuie intelese in raport cu intreg patrimoniul geratului. -e posibil ca gerantul sa efectueze ace de dispozitie cu privire la un bun ut singuli dar in raport cu patrimoniul sa aiba natura unor acte de administrare(vinde un bun al geratului pentru a procura fondurile neesare administrarii). 2. Conditii referitoare la utilitatea gestiunii: acele fapte materiale sau acte juridice in interesul geratului prin care se impiedica o pierdere patrimoniala, uneori chiar se impiedica pieirea unui bun(acte nu numai utile, ci necesare)-> apreciere in concret. 3. Conditii care privesc atitudinea partilor fata d gestiune: geratul trebuie sa fie strain de gestiune(sa nu cunoasca existenta acesteia) -totusi, daca el cunoaste existenta gestiunii, nu trebuie sa fie in masura sa desemneze un mandatar au sa se ingrijeasca in alt fel de afacerile sale => in sens contrar, geratul ratifica gestiunea si o transforma in contract de mandat(in mod retroactiv) -gerantul trebuie sa se comporte avand reprez subiectiva ca administrand afacerile geratului (~intentie ca premisa a gestiunii; efetele se produc prin savarsirea faptelor materiale si actelor juridice) -trebuie precizat ca cerinta este indeplinita si atunci cand gerantul lucreaza in egela masura si pentru el si pentru altul (eg: coproprietar) -daca gerantul nu intentioneaza ca persoana ale carei afaceri le administreaza sa fie obligata fata de gerant, intelege sa faca fie o liberalitate, fie sa-i plateasca o datorie pe aceasta cale -cerinta care afirma ca gerantul trebuie sa aiba reprezentarea subiectiva ca lucreaza pentru gerat inseamna ca gerantul intentioneaza sa-l oblige pe gerat fata de el Obligatiile gerantului : art. 1331 obligatia de instiintare imediat ce este posibil -art. 1332 : obligatia de a continua gestiunea inceputa pana cand geratul personal sau prin reprezentant sau de catre mostenitori preia administrarea afacerilor / pana cand gerantul poate abandona afacerea fara a produce niciun prejudiciu geratului

-odata inceputa gestiunea, obligatia de a o continua pana in cele 2 momente subzista si pentru mostenitorii gerantului -art.1334 : bonus pater familias => conditiile in care gerantul raspunde fata de gerat daca in cadrul gestiunii se produc prejudicii in patrimoniul geratului -cand actele sunt necesare, raspunde numai pentru intentie si culpa grave -cand e vorba doar de acte de gestiune utile, el va raspunde pentru orice fel de culpa. Art. 1335 Obligarea gerantului fata de terti : contracte incheiate de gerant cu tertii in beneficiul geratului => prin incheierea acestor acte in nume propriu, el va raspunde contractual fata de terti; -daca a lucrat in numele geratului (cunostea / mandat), atunci tertii nu vor fi legati contractual de gerant -in masura in care nu este posibil ca tertii sa antreneze raspunderea geratului, atunci va ramane obligat gerantul OBLIGATIILE GERATULUI : fata de gerant si fata de terti -art. 1337 Rambursarea cheltuielilor gestiunii -geratul se obliga nu numai fata de gerant, ci si fata de tertii cu care gerantul a contractat: o noua exceptie de la efectul relativitatii contractelor? (izvorata din lege nu din contract) -alin. 4 : in timpul gestiunii=> garantare -art. 1338 daca titularul dreptului se impotriveste, gerantul poate obtine numai restituirea cheltuielilor necesare -numai in ceea ce priveste gerantul, se cere capacitate -geratului i se administreaza afacerile=>nu trebuie sa aiba capacitatea de a incheia acte juridice -proba gestiunii de afaceri se face in mod diferit : raporturi intre parti(reguli de proba specifice actelor juridice =>geratul este tert fata de acele incheiate de gerant, deci va folosi orice mijloc de proba) si acte materiale(orice mijloc de proba) -mijloacele de proba se completeaza cu mijloace de proba din materia administrarii bunurilor altei persoane PLATA NEDATORATA: plata-> executarea unei obligatii -plata nedatorata : semnificatie mai restransa

-se admite ca este vorba, de regula, de executarea unei obligatii de a da sau cel mult de a preda. -celelalte obligatii de a face nu intra in sfera platii -plata, daca este facuta in mod nedatorat, da dretul la restituire=> acel izvor de obligatii care presupune ca o persoana, solvens, plateste o datorie catre o alta persoana, accipiens, fara ca aceasta plata sa fie datorata si fara ca solvensul sa stie ca plata este nedatorata Conditii : 1.sa fie vb de o plata in sensul datorat -plata sa nu fie datorata : este posibil ca datoria sa existe , dar totusi plata sa fie nedatorata (eroare, confundarea creditorului) -este posibil ca datoria sa existe, iar cel care plateste sa vrea sa faca o liberaliate sau o gestiune de afaceri=> nu se mai pune problema restituirii art.1341 = prezumtie alin. 3 2.solvensul sa fi fost in eroare cand a facut plata -daca nu a fost in eroare, fie a vrut sa faca o liberalitate sau o gestiune de afcaeri -desi nu exista eroare , e posibil ca plata sa fie nedaorata -> eg : contract anulat sau desfiintat disparand temeiul platii (nu este vorba despre plata lucrului nedatorat si de imbogatirea fara justa cauza) Efectele juridice : -accipiensul de buna-credinta si cel de rea-credinta -este de buna-credinta cel care nu stie ca nu lui i se datora => eroare comuna cat si pentru solvens cat si pentru accipiens -in NCC (!=VCC) a ramas numai ipoteza accipiensului de buna-credinta -daca el este de rea-credinta, plata lucrului nedatorat nu mai are seminificatia unu fapt licit, ci ilicit Exceptii de la restituire : art. 1342 alin. 2 1. Daca cel care a primit cu buna-credinta plata, nu a mai actionat impotriva nimanui, lasand termenul de prescriptie sa se implineasca -el nu mai poate sa se intoarca impotriva adevaratului debitor -daca se restituie, el ar pierde plata. 2. Cel care primeste plata distruge titlul constatator al creantei -crede ca i s-a platit si distruge inscrisul -ulterior se dovedeste ca nu i-a platit cine trebuia si nu mai poate sa se intoarca impotriva adevaratului debitor

-cel care a platit nu poate ramane pagubit=> actiune in imbogatire fara justa cauza sau subrogatie in drepturile creditorului platit(dar va prelua si rsicurile eg. prescriptia) -art. 1344 plata anticipata IMBOGATIREA FARA JUSTA CAUZA -actiune omeneasca/ eveniment => saracirea patrimoniului unei persoane + imbogatirea patrimoniului altei persoane NB! -nu se poate spune ca imbogatirea este cauza saracirea sau invers -ambele sunt efecte ale aceleiasi cauze unice(actiunea omeneasca/ evenimentul). Efectele : -se naste obligatia celui care s-a imbogatit de a restitui celui care a saracit cea mai mica dintre cele 2 valori (valoarea imbogatirii sau saracirii) Conditie pentru restituire: sa nu existe o cauza legitima a imbogatirii Cerinta speciala : actiunea in imbogatire fara justa cauza are caracter subsidiar : actio de in rem verso -daca cel care a fost pagubit are la indemana o alta actiune, trebuie sa recurga la acea actiune