Sunteți pe pagina 1din 3

Arhitectura Renaterii in Italia

Prima perioad a Renaterii este cuprins ntre dou date istorice semnificative: n 1417 ia sfrit schisma bisericii catolice prin Conciliul de la Konstantz prin care este ales un unic Pap; faptul este semnificativ, pentru c un consens politic i religios este favorabil dezvoltrii unei epoci artistice unitare, cu un program ideologic clar articulat. A doua dat semnificativ este anul 1453, data cderii Imperiului bizantin; evenimentul a dus la deplasarea decisiv a centrului cretintii n sfera european. n acest context, Italia s-a afirmat ca principal factor de unitate spiritual european pentru c centrul de cultur i civilizaie consacrat din Antichitate a rmas n contiina european. Activitatea constructiva este foarte intensa, datorita cererilor si comenzilor de edificii publice , religioase sau case particulare deosebit de numeroase. Edificiile religioase ocupa un loc secund, accentul cade pe case si resedinte particulare de tipul vilelor sau palatelor. Principalele tipuri si trasaturile generale ale palatelor italiene sunt cristalizate la Florenta, palatele florentine devenind modele pentru restul oraselor. Cu toate acestea, de la inceput se contureaza o diferenta majora intre palatele florentine si cele venetiene Palatele Florentine au aspect de fortareata prin elemente precum raportul dintre gol si plin in favoarea plinului , linii drepte cu unghiuri de 90 de grade, forme bine geometrizate, in mare parte de forma cubica sau paralelipipedica . Liniile drepte vor fii schimbate cu cele curbe, spiralate abia inspre Manierism ,continuat in baroc pentru o buna exprimare a dinamismului faadelor. Palatele Florentine reiau vechiul plan al caselor romane, fiind compuse dintr-o curte interioara delimitata de siruri de arcade sprijinite pe coloane . In general, palatele renascentiste au deschideri dreptunghiulare ,elemente definitorii stilului renascentist,iar aceste ferestre prezinta dimensiuni ce cresc de la parter spre etajele superioare. Materialul de constructie este piatra de rau , taiata sau fasonata, folosita pentru a spori impresia de robustete.Toate palatele Florentine prezinta una sau doua intrari cu ancadramente dreptunghiulare ca is la ferestre si puse in evidenta prin frontoane, cornise decorative sau coloane si colonete angajate cu capiteluri ionice si corintice. Palatele venetiene se deosebesc de cele Florentine prin cateva elemente specifice , desi in mare parte pastreaza aceeasi configuratie ca ele.Datorita conditiilor de peisaj la Venetia palatele sunt mult mai deschise spre peisaj prin numarul mare si dimensiunile apreciabile ale ferestrelor.Dominatia golului fata de plin ,se adauga preferintei speciale pentru bogatia ornamentala, exprimata prin utilizarea elementelor gotice sau decorative gotice precum arcul frant ,frontoane , frize decorative si chiar policromia unor mozaicuri sau fresce. Arhitectura religioasa isi pastreaza planul traditional de tip bazilical, insa o atentie cade pe fatada principala : Se folosesc ferestre cu ancadramente dreptunghiulare incununate

de frontoane care sa le puna in evidenta.La interior se renunta la arcul frant al goticului si se trece la plafoane drepte is casetate , impodobite cu reliefuri decorative si pictate. In general, in aceasta perioada este promovat un repertoriu preluat din Antichitate ( coloanele corintice , pilastrii , antablament clasic , fronton triunghiular , volute ,herme sau cariatide , atlanti , acant , trofee si figuri grotesti) plan central , arcul in plin cintru , boltile semicirculare si medalioane decorative.Se renunta treptat la turlele foarte inalte in favoarea cupolei ,decorul devine mai sobru, mai echilibrat , pentru simetrie si elemente care sa redea o impresie generala de armonie. Arhitectura are la baza principii bazate pe geometrie , urmarind definirea frumusetii ideala formei.Pentru structura oraselor este pus accentul pe amplasarea logica si functionala a acestora si crearea de spatii publice impodobite de monumente, sculpturi sau fantani. Artei Florentine i se atribuie momentul lui Filippo Brunelleschi, fiind autorul studiilor in perspectiva si a repertoriului antic ,de la care se vor inspira, mai tarziu Masaccio si Donatello. Cu ajutorul acestora a fost realizata in 1436 cupola domului din Florenta,al catedralei Santa Maria del Fiore.Inovatia acestei cupole cu diametrul de 106 metri a fost introducerea unei cupole secundare , mai mici , in interiorul acesteia.Scopul era preluarea sarcinilor de greutate a celei principale , pentru a nu se darama. Rezultatul a fost atat de factura tehnica cat si realizandu-se un efect elegant si simplu. Alte proiecte au fost Capela dei Pazzi din biserica Santa Croce , care inseamna o ruptura cu goticul, printr-un repertoriu clasicizant , Oaspede degli Innocenti , un edificiu simplu dar cu un portic gratios , Palatul Pitti primul palat de tip deschis, fara curte interioara, biserica San Lorenzo , comandata de Membrii familiei Medici ,care ulterior a fost finalizata de Antonio Manetti. Familia Medici au avut propriul arhitect , pe Michelozzo Michelozzi,autorul palatului Medici-Riccardi , construit din blocuri uriase . pe o structura cubica , dar cu curte interioara dotata cu arcade decorate cu medalioane in stuc de catre Donatello. Leon Batistta Alberti, este cel care ofera arhitecturii Renasterii o noua forma. Opera sa reprezentativa o constituie realizarea palatului Rucellai , caruia i se atribuie un raport plin-gol in favoarea golului, nemai fiind dominat de soliditatea masiva.Fatada biserici Santa Maria Novella , ofera si aceasta , o solutie noua de echilibru si armonia partilor care vor intra de atunci in stilul arhitecturii renascentiste si baroce. Doua volute conectand partea superioara de cea inferioara , mai lata , a cladirii. In secolul XV, stilul arhitectural florentin este preloat de catre Roma si Venetia.Arhitectura prelungeste identificarea naturalismului preluat de la antici bazat pe echilibru, armonie , aplicat in arhitectura publica si cea ecleziastica.Urbanismul isi orienteaza directia spre o comunicare estetica si stilistica a pietelor si cailor de comunicatie prin care acestea sunt legate.Venetia ,cunoaste un amplu progres ,de acest gen, prin trecerea materialului de constructie de la lemn la piatra, precum si ample proiecte ca cel al Canalului Grande sau Podului Rialto.Jiaccopo Sansovino, este arhitectul care a renovat piata San Marco prin ridicarea a trei magnifice constructii : Biblioteca ,Monetaria si Loggeta, un podium alipit Campanilei, in 1540. In timpul puternica familei Sforza din Milano , va fii introdusa Renasterea timpurie prin Donato Bramate.La Vatican , acesta va lucra la biserica Sfantul Petru, dorind sa combine elemente preluate din Colloseum cu planul Partenonului ,care sa fie dotat cu o imensa cupola, aceasta fiind inaltata 50 de ani mai tarziu de catre Michelangello.Principiile sale, vor influenta considerabil ulterior intreaga Europa.

Palladio ,este o alta figura principala in perioada Renasterii , in arhitectura ,pe care acesta si-a lasat foarte mult amprenta.A cautat in Antichitate ,un arhetip, si l-a gasit.Acesta a fost renasterea atriumului antic si pronaosul cu frontonul clasic triunghiular sustinut pe coloane cu capiteluri ionice. Avand acest proiect in minte a realizat multe vile , biserici si cunoscutul pod venetian Ponte di Rialto. Palladio a avut o influenta mult mai importanta mai tarziu, in secolele XVIIXVIII, in Anglia ,ca un manifest asupra rococo-ului.S-a nascut si un stil arhitectural care ii va purta numele: palladianism. Leonardo da Vinci a inovat pe plan arhitectural, si nu numai , prin imbinarea stiintei cu arta intr-un gen unitar. Dupa raspandirea Renasterii in Europa, va urma o perioada de tranzitie ,pentru pregatirea societatii intr-o noua epoca, cea baroca, prin care s-au remarcat autori care au continuat operele celor din Renastere. Bibliografie :
Vtianu V., Istoria artei europene, Bucureti, 1969. Gombrich E., Istoria artei, 2007 (ed. XVI, 1950).