LICEUL TEHNOLOGIC VITOMIRETI

LUCRARE DE ATESTARE A COMPETENELOR PROFESIONALE N MESERIA DE TEHNICIAN N AGRICULTUR

CRETEREA MIEILOR PENTRU CARNE N BATERII

ABSOLVENT: NDRUMTOR: CONSTANTIN MARIANA ENE GHEORGHE

prof. ing.
1

VICTORIA

2013
ARGUMENT

Creterea oilor reperezint o ramur a zoothenieie de mare importana pentru economia naional, att prin produsele ce intr n consumul populaiei(lapte,carne), ct i prin materile prime frnizate pentru industria usoara cum sunt lana, pielicelele si altele, din care se fabrica si se confectioneaza in principal obiecte de inbracaminte. Realizarea unor cantitati sporite de carne, lana, impune din partea crescatorilor cunoasterea si aplicarea unor reguli si norme tehnice de ingrijire si hranire si eploatarea a tuturor categorilor de ovine.

i.

FOLOSIREA OILOR LA REPRODUCTIE

Stabilirea momentului optim pentru introcucerea mielutelor la monta difera de rasa ,varsta si greutatea corporala asfel. -mielutele din rasele perfectionate se dau la monta la varsta de 12-18 luni si greutatea corporala minima de 35-40 kg. -mielutele apartinand raselor locale se introduc prima data la monta la varsta de 18-24 luni si greutatea corporala minima de 40-45 kg. In conditile climatice specifice tarii noastre,deosebim urmatoarele perioade de monta.iulie-august,septembrie- octombrie si noiembrie-decembrie.
i.1 Pregatirea oilor petru monta.

Cu 35-40 de zile inainte de incepera sezonului de monte,oile manzari(mulgatoare) vor fi intarcate si inpreuna cu mielutele apte de monta, vor fi pasunate pe cele mai bune pasuni si vor primi un supliment de 0,2-0,3 kg concentrate,alcatuit dintr-un amestec de uruiala de orz, porumb, tarate si sroturi de floarea soarelui.Concomitent cu intarcarea se va face examenul sanitar-veterinar a turmelor de oi si mielute pentru monta si in special a berbecilor retinuti si pregatiti pentru monta, in vederea depistarii si eliminarii de la reproductie a exemplarelor cu epididimita infectioasa sau alte boli trensmisibile prin actul montei.

ii. SISTEME DE REPRODUCTIE LA OVINE

In tehnologia de cresterea a ovinelor,deosebim doua sisteme de reproductie si anume. Reproductia prin monta naturala reproductia prin insamantare artificiala.
II.1 REPRODUCTIA PRIN MONTA NATURALA

Se poate realiza prin aplicarea urmatoarelor variante. -monta libera, in care berbecii sunt lasati in turmele de oi pe toata durata campaniei de monta,socotind in medie 30-40 de oi pentru berbec.Aceasta varianta prezinta dezavatajul ca oile in caldura pot fi montate de mai multi berbeci in peroada de calduri si deci nu se poate cunoaste originea mielor,de asemenea berbeci se epuizeaza din punct de vedere sexual. -monta in harem sau in grup,consta in aceeaca fiecarui berbec i se repartizeaza in medie 40-50de oi pe toata campania de monta,cunoscandu-se asfel provenieta produsilor si prevenindu-se epuisarea sexuala a berbecilor.Aceasta varianta se practica cu bune rezultate la rasele de pielicele(karaku). -monta dirijata sau la mana, este varianta cea mai rationala,deoarece monta se face sub directa supraveghere a crescatorului,oaia descoperita in calduri fiind dusa in boxa berbecului repartizata prin lista nominala de imperecheri.Practicand acesta varianta,nu mai pot exista indoieli asupra origini produsilor.
II.2. REPRODUCTIA PRIN INSAMANTARE ARTIFICIALA

Reprezinta cel mai economic si mai igenic sistem de reproductie putandu-se insamanta cu sperma unui berbec intre 300-2500 oi intr-un sezon natural de monta(cu sperma bruta respectiv cu sperma diluata refrigenta). In cea ce priveste regimul de recoltare a spermei,aceasta este urmatorul. -1-2 recoltari pe zi la minor,cu o pauza de 1 zi pe saptamana. -3-4 recoltari pe zi la berbecii adulti, cu pauza de 2 zile pe saptamana pentru mentinerea vigorii sexuale si obtinerea unei sperme de calitate superioara.

Iii hranirea si ingrijirea oilor III.1. HRANIREA SI INGRIJIREA OILOR GESTANTE

Starea de gestatie se stabileste prin aceea ca oile nu mai intra in calduri, sunt linistite cu tendinta vadita de createre a poftei de mancare,Cu toate ca in primele 70 de zile de gestatie fatul realizeaza abia la 5% din greutatea lui de nastere,trebuie sa se aplice un anumit regim de hrenire si ingrijire a oilor gestatne.Asfel, in primele 3 luni de gestatie,pe timpul stabulatiei,vor fi hranita cu fanuri de buna calitate si cantitati reduse de concetrate.In umltimile 2 luni de geststie, ratia zilnica de hrana va fi marita cu 15-20% fata de valoarea totala so pe langa 1-2 kg de fan si 2-3 kg suculenta ratie zilnica se va suplimenta cu 0,3 kg concentrate(0,2 kg de porumbsi 0,1 kg sroturi de floarea soarelui sau mazare uruita).Scoaterea oilor la pasunat se va face numai dupa ce s-a ridicat roua sau bruma,iar pe timpul ierni, inainte si dupa adapost se va distribui tainul de fan sau grosiere.Oile gestante vor fi private de ratii ce au in structura lor nutrturi fermentate,alterate ,mucegaite, inghetate cat si de apa prea rece,pentru a preveni eventuale avorturi. Sarea de bucatarie va fi asiguarate la discretie, sub forma de bulgari pentru lins sau brichete minerale. Oile gestante vor fi la adapostite in saivine curate,uscate, fara curenti de aer,cu asternut uscat si gros. Temperatura din interioru adapostului sa fie de 6-8 C. In timpul ierni, p e timp favorabil,oile gestatnte pot fi intretinute afare,in tarcuri amenajate in fata saivantului. nainte de inceperea campaniei de fatari,o parte din interioru saivantului va fi compartimentat,cu boxe pentru oi fatatoare,oi cu miei si boxe colective sau individuale de fatare pentru oile primpare sa primeasca miei la supt.

iii.2. HRANIREA SI INGRIJIREA OILOR INAINTE SI DUPA FATARE

Cu circa 2-3 saptamani inanite de declasarea fatarilor saivantului si compartimentele amenajate pentru fatare, vor fi curate si dezinfectate,asigurand un strat de asternut proastat,uscat si curat.De asemenea cu circa 15 zile inainte de fatare se va face codinitul,adica tunderea lani in jurul cozi si a ugerului.Cu 2-3 zile inainte de data probabila a fatari,adica separate de restul turmei si introduse in boxe individuale de fatare.Aproprierea si declasarea actului fatarii se poate recunoaste prin urmatoarele semne exterioare:oaia este agitata,se culca si se scoala des,behie continuu si loveste pamantul cu unul din membrele anterioare.cand se culca priveste abdomenu. Fatarea la oaie dureaza in medie de 15-20 minute,cu recomandare ca in compartimentul rezervat fatarii sa fie liniste desavarsta.La 2-3 ore dupa fatare are loc eliminrea invelitorilor(placentei) care vor fi inlaturate inpreuna cu asternutul pe care a avut loc fatarea si vor fi arse inpreuna. Dupa fatare mielu este lasat sa fie lins de mama lui,apoi inpreuna se introduc in boxa colectiva cu oi fatate cu mie de varsta apropiata.
iii.3 HRANIREA SI INGRIJIREA MIELOR SUGARI

Imediat dupa nastere, se sterg mucozitatile din jurul guri,nasului si urechilor, dupa care meilu este lasat sa fie lins de oaia mama, cu exceptia mielor apatinand raselor de pilicilela care se interzicecu desabarsire linsul blanite dupa fatare,pentru a se deprecia calitatea buclajului. In cazul in care cordonul ombilical(buricul) nu sa rupt in timpul fatari,el trebuie taiat cu o foarfeca dezinfectat,la 6-8 cm de abdomen.La cel mult 30 de minute dupa fatare, mielu va fi aplecat la oaie pentru primul supt. La fatarile duble,se recomanda ca alaptarea mielor sa fie facuta inpreuna, fiecare la cate un sfarc.
6

In primele zile dupa fatare, oaia va ramane in boxa de fatare inpreuna cu mielu,iardupa 4-5 zile se vor alcatui grupe de cel mult 20 de oi cu mieii lor. Dupa a 2-3 saptamana,oile se vor grupa in loturi de 40-150 de capete,iar dupa a 4-a saptamana de la fatare,oile cu miei se pot constitui in turme de 250 de oi cu miei,acestia reusind deja sa recunoasca mamele lor. De la varsta de 3-4 saptamani se vor introduce in hrana mielor sugari amestec de nutrturi concetrate sub forma de faina de ovaz,faina de porumb,tarate de grau,sroturi de in,administrat la discretie,socotindu-se la inceput circa 20 g cap de mielcantitate ce apoi va spori treptat asfel ca la varsta de intarcare ,mielul ajunge sa consume circa de 100g concentrate pe zi. Pentru tineretul destinat prasilei,acest supliment de concentrate poate ajunge la circa 300g,la varsta de intarcare(90 de zile). Administrarea suplimentului de concetrate se va face intr-un colt al saivanului in asa numita scoala de miei, care consta din fixarea unor gratare de lemn prin care pot trece numai miei la sursa de nutret concetrat.Consumul se face la discretie. Incepand de la varsta de 2 saptamani,miei trebuie obisnuiti sa consune fanuri de buna calitate(lucerna,trifoi,otava). In suplimentul de concetrate,se va asigura cate 5-10 grame saruri minerale,se amesteca de creta furajera,faina de oase de bucatarie. Cu privire la tehnicile de nutrtie a mielor sugari,se disting 3 perioade: a)Perioada de mielcrud,care dureaza de la fatare pana la varsta de 7 zile.In aceasta perioada mielu trebuie sa suga din 2 in 2 ore.In primele zile miei sunt tinuti in boxele de fatare,inpreuna cu mamele lor,pe asternut curat si uscat in maternitate,unde factoeii de microclimat trebuie sa fie asigurati in cadrul limitelor tehnologice normale(temperatura umiditatea relativa a aerului,lipsa curentilor de aer si a gazelor nocive,cum ar fi bioxidul de carbon,amoniac,hidrogenul sulfurat); b)Perioada de miel de mijloc,care se intinde de la varsta de 5-6 ori pe zi.Concomitent,ei sunt obisnuiti sa comsune fanuri,furaje concentratecombinate,care se administrate in compartimente speciale,in care prin niste despartituri nu au aces decat miei.In aceasta perioada oile se pot grupa cu miei lor in loturi(carduri) la inceput de 20 de capete,iar mai apoi de 40 capete si chiar 100-150 capete;
c)Perioada de miel zburat dureaza de la varsta de 30 de zile a mielor pana la 65 de zile,cand in mod obisnut are loc de intarcarea lor.In acesta perioada oile cu mieii lor se pot grupa in loturi de 200-250 de capete. Greutatea la fatare a mielor variaza in functie de raza, de felul in care a fost hranita si ingrijita de oiaia mama in perioada de gestatie.,si aceasta este in general urmatoarea: 7

-la rasele de merinos si karakul -la rasa tigaie -la rasa turcana -la rasele specializate de carne

3,0-5,5 kg 3,0-4,5 kg 2,5-3,5 kg 4,0-5,5 kg

Una din tehnologile eficiente de crestere a mielor sugar este izolarealor de mama,inca de la varsta de 2 saptamani,fapt care pot asigura o buna dezvoltare a mielor si o inturcare usoare fara probleme. In acesta tehnologie in cazul fatarilor tarzii de la sfarsitul primaverii.oile pasunate separat,iar mieii pasuneaza pe pasunatul pe pasuni cultivate,de cea mai buna calitate si conditile de igiena deosebita.Oile se intalnesc cu miei doar la pranz si seara,fiind lasati inpreuna in adoposturi,peste noapte. Schema de hranire a mielor de la fatare pana la varsta de 120 de zile Consumulde furaje/zi/cap Varsta de zile 0-10 11-20 21-30 31-45 46-60 Lapte supt 240-480 480-700 700-900 900-700 600-700 Furaje concentrate g la discretie 25 100 150 Concentrate P.V.M la discretie la discretie la discretie la discretie Fanuri

la discretie la discretie la discretie la discretie

Intarcarea mielor se face la varste si greutati corporale,in functie de scopul urmarit in crestere,asfel: -in mod obisnuit mieii se intarca de 60 -65 zile; - in fermele de elita,ca si mieii avutii in vedere pentru reproductie in fermele obisnuite intarcarea se poate face la varsta de 3 chiar 4 luni,pentru a se asigura o buna crstere si dezvoltarea a acestora; -in cazul mielor destinati pentru productiade carne,deci pentru crestere si ingrasare,intarcare se poate face si la varsta de 45-60 de zile,cu conditia ca greutatea vie individuala sa nu fie mai mica de 12 k. Tehnica intarcari mielor presupune ca aceasta sa nu se faca deodata pentru toti mieii,ci pe sri,tinand seama de dezvoltarea corporala,prin trecerea lenta de la regimul lactat la cel mai obisnuit,de hranire cu furaje de volum si concentrate.

iii.4 HARNIREA SI INGRIJIREA MIELOR INTARCATI

Intarcarea mielor se face la varste diferite, in functie de rasa,sex, greutate corporala,sistem de crestere Orietetiv in conditile tarii noastre, la rasele Merinos de Palas,Merinos Transilvanean,Spanca si Karakul, intarcarea mielor se face la varsta de 3 luni,iar la Tigaie,Turcana si diversi metisi,la varsta de 2,5 luni (75 zile). Tehnica propriu zisa a intarcarii consta in reducerea numarului de supturi pe zi, in asa fel incat dupa 3-4 zile mieii se separa de oile mame si se constituie in carduri de 300-400 capete. Hrana de baza dupa intarcare, o constituie pasunea de buna calitate,care se suplimeteaza cu 100 g nutret concetrat ( sub forma de uruiala fina)pe zi si pe cap. Berbecuti destinati pentru ingrasare,vor fi castrati dupa intarcare.

Iv . INGRASAREA INTESIVA A OVINELOR

Acest sistem de ingrasare se aplica cu precadere la tineretul ovin,urmarindu-se in principal sporirea cantitati de carne pe cap de animal,la o varsta cat mai tanara,cu un procent de seu mai redus si o carne suculenta,apreciata de consunatori. In aceast sens,in functie de produsul urmarit,deosebim mai multe variante de ingrasare a tineretul ovin.
Iv .1. Ingrasarea mielor de lapte

Acesta varianta dureaza de la nastere pana la varsta de 60 de zile,perioada ce corespunde stadiului de alaptare si in care mieii realizeaza o greutate medie de 15 kg.Hrana de baza o constituie laptele matern,iar la varsta de 2-3 saptamani se administreaza la discretie un amestec de concentrate in care faina de porumb va participa in proportie de 70 %. Aces tip de ingrasare,se presteaza mielor de rasa Merinos,Spanca,si Tigaie.

Iv. 2. Ingrasarea tineretului ovin pana la varsta de 100 de zile.

Printr-o ingrasare si furajare rationala,tineretului ovin poate ajunge la varsta de 100 de zile la greutatea corporala medie de 30 kg. Baza ratiei de hrans o reprezinta laptele matern care se completeaza cu un amestec de nutrturi concentrate si masa verde,adminstrate la discretie. Se pun la ingrasat mieii din rasele precoce si metisii industriali rezultati din incrutisarea oilor locale cu berbeci din rasele precoce de carne importanta.
iv.3. INGRASAREA TINERETULUI OVIN PANA LA VARSTA DE 6-7 LUNI.

Mieii se introduc la ingrasare la varsta de 3,5 luni,iar sacrificarea are loc la varsta de 6-7 luni,cand in mod normal mieii ajung la greutatea corporala medie de 40 kg.Pe durata ingrasarii,pe langa masa verde se asigura ratie de 0,5 kg amestec de coa carnea de centrate pe cap si pe zi. In mod obisnuit,se pot supune acestui sistem de ingrasare,mieii din toate rasele cunoscute in tara nostra. IV. 4. INGRASAREA BERBECUTILOR DESTINATI INGRASARII
Anual in Romania,sunt disponibili,pentru a fi ingrasati si livrati pentru carne,la greutatea de peste 32 kg,un efectiv de 3-3,5 mil,. capete de berbecuti dupa ce se scad din cele 4,0-5,0 mil de miei masculi care se obtin anual,un efectiv de 1-1,5 mil de berbecuti care,in mod traditional,se sacrifica primavara,cu ocazia Sfintelor Sarbatori de Paste. Aceasta distributie traditionala a fatarilor si disponibilului de berbecuti pentru ingrasat pe diferite perioade(sezoniere) cu multe avantaje, dar si dezavantajul ca nu asigura o livrare ritmica,in tot cursul anului,de berbecuti de ingrasati,mai ales in export determina in mare masura tehnologiile posibile de crestere si ingrasare a berbecutilor. In general literatura de specialitatea prezinta 3 tehnologii de crestere si ingrasare a berbecutilor si anume: 1.ingrasare intensiva 2.ingrasare semiintensiva(mixta) 3.ingrasare pe pasuni. Indiferent de tipul de practicat al tehnologiei de ingrasare a berbecutilor,este retinut ca in cadrul fiecaruia exista 3 faze distincte, cu furajare diferetiata,in functie de faza,asa cum vom arata in continuare.Aceste 3 faze sun: -faza de acomodare; -faza de crstere si ingrasare propriu- zisa; -faza de finisare a ingrasari; Nutritia berbecutilor in functie de tipul de tehnologie folosit se face dupa cum urmeaza: 10

1.In sistemul cu inceperea ingrasari in perioada de stabulatie(iarna)si incontinuare pe pasune(in primavare-vara-toamna),hranirea berbecutilor se face asfel: a)in perioada de stabulatie: -faza de acomodare dureaza 10 zile,timp in care fiecare berbecut trebuie sa peimeasca zilnic: -1 kg de fan de buna calitate; -0,5 kg de furaje suculente(sfecla,furajere,morcovi,dovleci,siloz de porumb). -0,05 kg concentrat PVM specific acestei categorii de ovine; b)in perioada de pasunt. -faza de acomodare dureaza 10 zile timp in care fiecare berbecut trebuie sa primeasca zilnic: -0,5 kg fanuri de cea mai buna calitate; -masa verde la discretie,dar nu mai putin de 5 kg zilnic; -0,3 kg furaje concentrate,macinate,in amestec; -faza de finisare dureaza 30 de zile,timp in care fiecare berbecut trebuie sa primeasca in hrana: -1,0 kg de fanuri diferite de cea mai buna calitate,de preferinta de lucerna sau trifoi; -1,700 kg de furaje suculenta -0,5 150 kg nutreturi concentrate diferite,macinate,in amestec; Pentru toata durata de cresteresi ingrasare de tipul stabulatiei-pasune-finisare rezulta urmatoarele: -durata perioadei este maximum 115 zile; -varsta berbecutilor la terminarea perioadei este maximun 175-180 zile; -greutatea vie finala individuala,minimum 35 kg; -necesarul total de furaje pentru fiecare berbecut pe perioada: Fanuri75 kg; Suculente..92 kg; Masa verde..330 kg; Nutreturi concentrate.84 kg; Concentrate PVM..8,3 kg; 2.In sistemul de crstere si ingrasare a berbecutilor pe pasune,cu faza obligatorie de finisare. a) cresterea si ingrasarea pe pasune dureaza 70 de zile timp in care fiecare berbecut trebuie sa primeasca in hrana zilnic: -la discretie masa verde,dar nu mai putin de 8 kg; -0,25 kg nutreturi concentrate,macinate,in amestec; -0,050 kg concentrat PVMspecific. b) faza de finisare dureaza 35 de zile,timp in care fiecare berbecut trebuie sa primeasca in hrana zilnica: -2,000 kg fanuri diferite,de cea mai buna calitate,de preferinta lucerna sau trifoi; -1,500 kg suculente din sortimentele enumerate anterior; -1,000 kg nutreturi concentrate,macinate,in amestec; -0,100 kg concentrat PVM specific;

11

Pentru toata perioada de crestere si ingrasare de tipul pasunecu finisare rezulta urmatoarele: -durata perioadei..maximum 105 zile; -varsta berbecutilor perioadei maxime160-175 zile; Greutatea vie individuala finala.minimum 35 kg; -necesarul total de furaje pentru fiecare berbecut pe intreaga perioada este urmatorul: Fanuri..70 kg; Masa verde560 kg; Suculente53kg; Nutreturi concentrate..54 kg;

v. PRODUCTIA DE CARNE LA OVINE

In structura productie totale de carne pe plan mondial,carnea de ovine reprezinta circa 8%,situindu-se pe locul trei dupa bovine si porcine. In Romania, carnea de ovine reprezinta circa 10 % din productia totala de carne,din urmatoarele surse:41% carne de miel sugar,21% miel ingrasat si 38% carne de ovine adulte. Carnea de ovine livrata pe piata tarii noastr,are in general urmatoarea provenienta: -carnea de miel,rezulta din sacrificarea mielor de varsta 6-8 saptamani,la greutatea vie de 8-12 kg; -carnea de tineret ovin,sacrificat la varsta de 6-7 luni si greutatea medie de 35-40 kg; -carnea de balat adult,rezulta din ingrasarea batalilor dupa varsta de 1 an,rezultandu-se o greutate vie medie de 55-60 kg; Carnea de oaie,obtinuta din sacrificarea oilor reformatate adulte si folosita la prepararea pastramei. In conditile economiei de piata din tara nostra,carnea de ovine este livrata la consumatori pe calitati,asfel: -calitatea l-a:jigoul(coapsa,fesa,gamba si partea superioara a crupei)cotletul si antricotul; -calitatea a ll-a:sferturile anterioare si costele; -calitatea a lll-a:pieptul,gatul,coada si abdomenu; -calitatea a lV-a:capul si picioarele de la ghenunchi si jaret. Carnea de miel se livreaza la macelarie in trei calitati comerciale,si anume: -carnea l-a:jigou,regiunea de la rinichisi cotletul;
12

-calitatea a ll-a:spata si coastele; -calitatea a lll-a:piept,gat,coada si abdomen.

VI . RANDAMENTUL LA TAIERE

Reprezinta raportul dintre greutatea vie a animalului si greutatea neta dupa sacrificare. La specia ovina,se considera greutatea neta,greutatea animalului taiat fara organele interne(exceptie rinichi si seul interior),capul si picioarele de la ghenunchi si jaret. La principalele rase de ovine din tara nostra,randamentul de taiere se incadreazain urmatoarele limite:Merinosul de Palas,48%,Tigaie43,2%,Turcana 40,6%.La rasele specializate pentru productia de carne,acest indice poate ajunge la 60-65%. In ce priveste randamentul dintre carnea comestibila(tesut muscular) si greutatea vie a animalului,acesta are in general umatoarele valori:la oaie slaba 37,5%, la oaia semigrasa 39,8%,la mielul gras 36,9%. Diferenta pana la 100 se compune din piele,organe interne,tubul digestiv,seu,sange,tendoane,vase,nervi. In raport cu starea de ingrasare,cantitatea de apa din carne difera dupa cum urmeaza la mielul gras 47,8%,la mielul slab 57,3%,oaia semigrasa 50,2%,oaia grasa 43,4%,oaia foarte grasa 35,2%. In comparatie cu carnea de vaca si de porc,carnea de oaie are aceeasi valoare calorica ca cea de vaca dar ceva mai scazuta decat a carnii de porc
Tehnica hraniri berbecutilor in sistemul intesiv de crestere si ingrasare. Durata in zile Spor mediu zilnic Cant.de furaje pe perioada Greutate vie-kg La inceputu Ls fazei sfarsitul fazei 12,0 14,2 Furajul Fanuri Concentrate cultivate Concentrat p.m.v kg 3,0 5,0 2,0

Faze de ingrasare

1.Acomodare

10

220

13

2.Ingrasare

70

340

14,2

38,0

Fanuri Concentrate cultivate Concentrat p.m.v Fanuri Concentrate cultivate Concentrat p.m.v

17,5 64,0 21,0

3.Finisare

20

350

38,0

45,0

3,5 21,0 7,0

Total 100 perioada de ingrasare

330

12,0

45,0

Fanuri concentrate cultivate concentrat p.m.v

24,0 90,0 30,0

Pentru toate cele trei tipuri de tehnologi de ingrasare a mielor,mai sunt de realizat si urmatoarele actiuni: a)animalele trebuie sa aiba dispozietie in permanenta bulgari de sare de bucatarie pentru lins,dar si mai bine este sa asigurebrichete pentru lins,care au continut complex de macro si microsaruri precum si produse medicamentoase specifice mai ales pentru combaterea parazitilor grastointestinali; b)trebuie facute eforturi,pentru ca apa sa existe la dicretie,tinand seama ca un berbecut la ingrasat are nevoie de minimum 41apa/zi.In plus apa trebuie sa fie proaspata curata,la o temperatura de 8-12 c cunoscand ca in procesul de ingrasare pentru performante maxime apa are un rol deosebit de inportant; c) o buna si permanenta stare de sanatate a mielor supusi procesului de ingrasare constituie o conditie esetiala,alaturi de celelalte legate de fondul lor genetic,o nutritie echilibrata si asigurarea unor factori de microclimat corespunzator. d)pentru tipurile de tehnologii cu folosirea pasuni trebuie avut in vedere ca berbecutii sa fie feriti de intemperii(ploi repezi si reci,grindina,vanturi puternice,lapovita arsita exagerata),motiv pentru care animalele trebuie sa aiba la dispozitie adaposturi usoare,tabere de vara,umbrare,perdele amenajate special unde sa se poata adaposti la nevoie;

14

VII . RECONDITIONAREA IN VEDEREA LIVRARII PENTRU CARNE A OVINELOR ADULTE REFORMANTE In mod curent,dar si necesar,anual,in fiecare turma de oi are loc procesul tehnic de reforma al ovinelor adulte.Tehnicile ca si proportile numarului de ovine adulte care se reformeaza sunt in functie de mai multi factori,si anume; a) pierderea capacitati de reproductie,deci de a produce miei; b) uzura dentitiei,care se face,dificila,daca nu este inposibila,consumarea hranei,mai ales a celei uscate(fanuri,grosiere,graunte de cereale); c) o stare de sanatate cronica precara,care afecteaza pana la lichidare posibilitatea de a produce lana,lapte si carne; d) necesitate asigurarii cresterii potetialului de productie al turmei,prin introducerea in cadrul acesteia de animale tinere(mioare) obtinute din oi si berbecii ameliorati din punct de vedere genetic; e) obiectivele economice pe care crescatorul de ovine le urmareste in cadrul turmei sale de ovine,din punct de vedere al prioritatilor pe care le acorda unuia sau altuia din cele 3 produse de baza:lana ,carne, lapte: In orice situatie s-ar afla,totusi anual,in turmele de ovine,aproape fara exceptie au loc reforme,in primul rand din categorile de berbeci de reroductie si oimame. Este de retinut ca o varsta inaintata a ovinelor reformatate fac reconditionarea lor mai dificila,iar calitatea carnii obtinute este mai slaba,spre deosebire de animalele care se reformeaza la varsta ce 3-4 ani,aceasta putand produce o carne mai gustoasa si un comsum mai redus de juraje,pentru 1 kg de spor in greutate. Tipuri de ratie pentru ovinele puse la reconditionat si ingrasat. Canditati de furaj/zi/cap,kg Sortimentu de furaje Fanuri diferite Porumb macinat Orz macinat Sroturi de floarea soarelui ConcentratP.V.M Masa verde In tehnologie pasune X 0,150 0,100 0,100 0,080 pe In tehnologie in stabulatie 1,800 0,150 0,150 0,150 0,100

15

VIII.

FURAJELE CONCENTRATE COMBINATE COMPLEXE

Nutreturile combinate rezulta din amestecarea mai multor furaje de baza, precum si din adaosuri furajere,asfel alese si dozate pentru realiza valori nutritive care sa corespunda nevoilor de hrana ale categorilor de animale la care sunt folosite in scopul obtunerii productilor dorite.Aceste nutreturi combinate au valoare ridicata,complexe raspunzand tuturor cerintelor fiziologice si de productie ale specilor si categorile de animale,la care sunt folosite. In componenta nutrturilor combinate participa urmatoarele grupe de concentrat de uz furajer: -boabe de cereale macinate. -sroturile diferite din boabe leguminoase. -fainuri de origine animala(carne,sange,peste,) -saruri minerale. -vitamine,antibiotice si alte substante medicamentoase. Model de reteta PVM pentru ovine puse la ingrasat in greutate de la 16-35 kg -nu sunt toxice pentru om si aminale; -usureaza modul de preparare a furajelor; -permit folosirea cerealelor propii; -au calitata garantata; Avantajele folosirii nutreturilor combinate in hrana animalelor sunt urmatoarelr: -reduce cu 25-30% consumul de furaje pe unitatea de produs. -reduce cu 20-30% perioada de crstere si ingrasare a animalelor si drept urmare creste indicele de folosire a spatilor zootehnice construite: -datorita realizarii dezideratelor prezentate,se obtin costuri de productie mai scazuta cu 20-25%.

FURAJELE SUCULENTE CULTIVATE

16

Porumb siloz Sflecla furajera Dovleci furajeri Cartofi furajeri Semisiloz din lucerna

25,5 12,6 9,9 17,7 45,0

11 10 9 12 57 53

0,22 0,12 0,11 0,20 0,31 0,30

725 383 294 550 1 400 1 330

1,2 0,3 0,1 10,0 3,1

0,5 0,2 0,5 1,5 1,3

Semisiloz din culturile 45,0 de ierburi de pe pajisti

Porumb pentru siloz. Porumbu pentru siloz constituie un nutret suculent foarte bun pentru perioada de stabulatie,atunci cand recolta se face in faza de lapte-ceara.In aceasta faza suculenta este optima,planta continand maximum de principii nutritivi. Porumbul,este planta intreaga verde,se insilozeaza sub forma tocata la dimemsiunile de pana la 3 cm. Umiditatea de 65-75% permite eliminarea perfecta a aerului din masa insilozata si mentinerea unei temperaturi iotime pentru insilozare.

Specializare

Unitati nutritive

Proteina digestibila

Substanta uscata %

17

Porumb la inspicare Porumb lapte-ceara Stiuleti de porumb panusi

0,15 0,25 0,44

8 9 25 16 8

8 25 25 42 29

Coceni porumb-melasa 0,25 Coceni porumb cu taietei de 0,22 sflecla(1,2)

Sflecla furajera. Face parte din categoria nutreturilor suculente de iarna,din grupa radacinoaselor,caraterizate pritr-un continut mare de apa,intre limitele de 7090%,avand un continut redus de proteina bruta,de numai 1,5-2%.sfecla furajera are un continut ridicat de vitamina c si un scazut in vitaminele din grupa b. Redam in continuare cantitatile de sflecla furajera care se pot administra zilnic,diferitelor specii si categori de animale: -vitei la intarcat 4-5 kg; -miei ,purcei la intarcat 0,5 kg -vaci in lactatie 15-20 kg -bovine la ingrasat 30-40 kg -scroafe lactante 8-10 kg -scroafe gestante 5-6 kg -porci la ingrasat 8-10 kg -tineret porcin de prasila 3-4 kg -oi gestante 1 kg -oi lactante 1-2 kg -oi la ingrasat 3-4 kg -tineret cabalin 5-6 kg -cabaline adulte 6-8 kg -gaini ouatoare 40-50 gr Valoarea nutritiva a sfleclei furajere este de 0,80 U.N,/kg de furaj,cu 0,85 g de proteina bruta digestibila/kg si 11% substanta uscata. Guliile furajere Fac parte,alaturi de sflecla furajere, din grupa suculentelor radacinoase. La ovinele la ingrasat se folosesc cantitati de 3-4 kg,iar la caii de muanca,intre 8 si 10 kg/zi/cap. 18

Dovlecii furajeri. Reprezinta o categorie de furaje suculente puse insuficient in valoare in conditile tarii noastre,alaturi de pepeni furajeri. Dovleci furajeri contin o cantitate mare de apa,pana la 90 %,substanta uscata reprezatand doar 10 %,cu un continut redus de proteina de numai o,11 U.N,/kg de furaj si 9 P.B.D./kg. Pepenele furajer Are aceeasii valoare nutritica ca si dovlecul furajer,dar are avantajul ca valorifica foarte bine soiurile nisipoase din zonele secetoase ale tarii,putand da productii de pana lq 70-80 mii la ha,in anii favorabili. Semisilozul din lucerna Pentru obtinerea semisilozului din lucerna,se respecta acelasi norme tehnologice expuse anterior la insilozarea porumbului,cu unele mici deosebiri. Valoarea nutritiva a semisilozului de lucerna este de 57 g P.B.D./kg si 0,13 U.N.7/Kg precum si un continut de 45 % substanta uscata. Semisilozul din amestec de ierburi de pe pajisti. Semisilozul din amestec de ierburi cultivate de pe pajisti,se face sa fie din plante perene,cum ar fi Festuca,Dactylis,Phleumfie anuale cultivate,ca exemplu:iarba de sudan,gramineele anuale simple sau in amestec,ghizdeiul,sparceta. Cantitatile de semisilozuri administrate in hrana sunt mai mici,adica se dau in reteta cca 50-55% din ratile din celelalte furaje insilozate.

19

BIBLIOGRAFIE

Bogdan A. T. i col. (1981) Reproduc ia animalelor de ferm, Ed. Scrisul Romnesc, Craiova Haieganu V.(1973) - Curs de alimenta ia animalelor domestice,Lito, Inst. Agr., Cluj- Napoca; Liciu Gh.Roca O. (1985) Ghid tehnic de nsmn ri artificial la ovine i caprine Ed. Cere; Mirean E. , A. Popa(1977) Creterea ovinelor, Caiet de lucrri practice, Lito, Inst. Agr. Cluj - Napoca

CUPRINS 20

ARGUMENT......................................................................................................................2 I.Folosirea oilor la reproducie......................................................................................3 I.1. Pregatirea Oilor pentru mont...................................................................3 II. Sisteme de reproducie la ovine...............................................................................4 II.1 Reproducia prin monta natural..............................................................4 II.2 reproductia prin insemnare artificial......................................................4 III. Hrnirea i ngrijirea oilor........................................................................................5 III.1. Hrnirea i ngrijirea o.............................................................................5 III.2. Hranirea si ngrijirea oilor inainte si dupa ftare....................................6 III.3. Hranirea si ngrijirea mieilor sugari.......................................................6 III.4. Hrnirea si ngrijirea mieilor nrcai......................................................8 IV. ngrarea intensiv a ovinelor..................................................................................9 IV.1. ngrsarea mieilor de lapte.........................................................................9 IV. 2. ngraarea tineretului ovin pna la vrsta de 100 zile...........................9 IV.3.ngraarea tineretului ovin pna la vrsta de 6-7 luni..............................10 IV.4. ngrarea berbecuilor destinai ngrrii...........................................10 V. Producia de carne la ovine.......................................................................................12 VI. Randamentul la tiere................................................................................ ..........13 VII. Reconditionarea in vederea livrarii pentru carne a ovinelor adulte reformate.....15 VIII. Furajele concentrate combinate complexe...........................................................16 Bibliografie........................................................................................................................20

21